x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Scînteia Istoria Comunismului Clujul dupa razboi

Clujul dupa razboi

de Cristina Vohn    |    29 Mar 2006   •   00:00
Clujul dupa razboi

Dupa intrarea in legalitate a PCdR, acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. Un exemplu al modului in care au actionat comunistii din Romania dupa razboi este capitala Transilvaniei.

Comunistii preiau puterea locala

Dupa intrarea in legalitate a PCdR, acesta a folosit un intreg arsenal de metode pentru a prelua puterea si a raspandi ideile staliniste. O atentie aparte a acordat infiltrarii in orasele si comunele din Romania. Un exemplu al modului in care au actionat comunistii din Romania dupa razboi este capitala Transilvaniei.

PCR a desfasurat o strategie complexa pentru preluarea si consolidarea puterii sale, care a scapat intelegerii contemporanilor. Dupa planuri bine puse la punct, comunistii si-au impus oamenii in pozitiile-cheie ale administratiei locale. O atentie aparte a fost acordata Ardealului de Nord-Vest, care a revenit dupa 9 martie 1945 la Romania. Capitala Transilvaniei, Clujul, a polarizat exemplar interesele si actiunile politice ale vremii.

FILIALA CLUJEANA A PCR. Dupa razboi, Comitetul Central al Partidului Comunist Roman a stabilit o noua structura organizatorica locala. Existau comitete regionale, care coordonau comitetele judetene, ce aveau in subordine, la randul lor, comitetele orasenesti. Comitetul Regional Cluj era condus de un vechi ilegalist, Vasile Vaida, numit de CC. Acesta ii raporta direct lui Vasile Luca, secretar al partidului si membru al Biroului Politic, conducatorul de fapt al PCR din Transilvania de Nord. Partidul il insarcinase cu conducerea activitatilor comuniste in teritoriul recent revenit la Romania, deoarece aici existau probleme deosebite de restul tarii. Ca etnic maghiar si totodata ca un om de incredere al sovieticilor, Luca era considerat un expert in problemele nationale.

Comitetul Judetean Cluj avea ca principala sarcina infiintarea organizatiilor de partid in fiecare fabrica, uzina sau cartier din oras, dar si in comunele si satele invecinate. El transpunea in practica indicatiile venite de la centru, care vizau intarirea partidului si cresterea numarului de membri. Vechii adepti ai ideilor comuniste erau insarcinati cu racolarea si indoctrinarea celor noi. Trebuia sa ii instruiasca, sa ii educe in spiritul ideilor comuniste, imbracate acum sub forma a numeroase promisiuni. Erau organizate in acest scop seminarii si consfatuiri, era distribuita presa comunista si literatura comunista.

VIATA CULTURALA. Comunistii s-au ocupat indeaproape de toate aspectele vietii cotidiane din capitala Transilvaniei. O atentie aparte au acordat culturii si atragerii in partid a cat mai multor intelectuali cu influenta. Particularitatea multor localitati din Ardeal, regasita si in Cluj, era existenta unei minoritati maghiare numeroase, bine reprezentata in cultura, invatamant, industrie, comert si finante. Sensibilitatile extrem de accentuate de razboiul abia incheiat au fost exploatate de comunistii din Romania in folosul propriu. Universitatea din Cluj a functionat pana in 1947 cu ambele sectii: romana si maghiara. Ungurii aveau institutii de cultura si invatamant proprii; gazete si reviste in limba maghiara, pe care o foloseau nestingheriti si in administratia locala. Erau folosite toate aceste mijloace pentru a fi atrasi cat mai multi minoritari unguri in PCR. Presa comunista ii indemna sa se inscrie in partid, deoarece numai acesta le putea satisface revendicarile cultural-administrative. In paralel, promisiuni asemanatoare erau facute si romanilor. De altfel, la manifestarile comuniste, agitatorii de profesie trebuia sa le vorbeasca oamenilor pe limba lor. Daca era o adunare a romanilor din Cluj, era folosita limba romana, daca era o intrunire a maghiarilor, acestora li se vorbea ungureste.

Intr-un oras devastat de razboi, tensiunile au atins cote maxime in timpul grevelor studentilor si a muncitorilor. Cazul cel mai cunoscut este acela al muncitorilor maghiari de la "Dermata", care in timpul grevei i-au atacat pe studentii romani de la Universitatea clujeana. In aceasta atmosfera, PCR a gasit un teren prielnic pentru propagarea ideilor sale. Promisiunile de mai bine pe care le faceau locuitorilor romani sau maghiari aveau, in acest context, un impact mai mare. Multi au fost amagiti de ideile revolutionare pe care le auzeau si au ingrosat randurile partidului.

AMPRENTELE RAZBOIULUI
"In 1945 am fost printre primii universitari reveniti la Cluj... Spectacolul Clujului, peste care trecuse si razboiul, nu era deloc atragator. In bucuria noastra de a fi revenit la matca se amestecau mereu si momente penibile. Case devastate sau locuite de populatie improvizata, adusa de la sate ca locul sa fie cat mai mult ocupat. Case locuibile din centru supralocuite. Cu greu am putut gasi adapost in spatiul unui invatator, unde ne-am ales dupa plecarea lui cu o camera a noastra. N-am mai gasit institutiile, scolile noastre." - David Prodan

VERIFICAREA COMUNISTILOR
Un ilegalist clujean, Egon Balas (nume real Egon Blatt), povesteste in lucrarea sa memorialistica "Vointa de libertate", cum a fost verificat de partid, in anul 1945. "Ca toti ceilalti membri de partid care fusesera arestati in timpul razboiului, a trebuit sa ma supun unui proces de verificare de catre partid, povesteste Balas. Rezultatul depindea de comportarea avuta in timpul procesului. Cei care isi tradasera legaturile erau exclusi din partid. Verificarea mea a durat cateva zile si s-a incheiat cu confirmarea mea ca membru de partid. Mi se ceru sa lucrez pentru partid ca membru in Comitetul Judetean. In acelasi timp am fost sfatuit sa-mi schimb numele. Fara sa mi se spuna, era limpede de ce: Blatt prea suna a nume de evreu. Un activist de partid, desi nu i se cerea sa ascunda faptul ca este evreu, nu trebuia nici sa-l afiseze in public. Dupa ce vazusem ca toti tovarasii mei de la Budapesta au facut la fel, n-am fost nici surprins, si nici suparat. Mi-am ales aliasul sub care jucasem ca adolescent in campionatele de ping-pong: Balazs, un patronimic unguresc destul de comun, uneori folosit si ca prenume."

VA PREZENTAM SPRE LECTURA
Florin Constantiniu, "PCR, Patrascanu si Transilvania (1945-1946)", Bucuresti, Editura Enciclopedica, 2001, 218 p.

Lucrarea pe care v-o propunem spre lectura contine documente arhivistice inedite referitoare la problema Transilvaniei si la atitudinea lui Lucretiu Patrascanu vizavi de aceasta. Cartea este importanta, deoarece contribuie la lamurirea mult disputatei "pozitii nationaliste" adoptate de liderul comunist roman in anii 1945-1946. Dupa arestarea sa in anul 1948, a fost condamnat la moarte si executat in aprilie 1954. Dupa venirea la putere a lui Nicolae Ceausescu, propaganda comunista l-a transformat pe Patrascanu intr-un adevarat erou. Lucrarea prezentata pune fata in fata discursurile pe care Lucretiu Patrascanu le-a rostit la Cluj (la 13 iunie 1945 si 8 iunie 1946) si reactiile pe care le au ceilalti lideri ai PCR in discutiile din Biroul Politic (stenogramele sedintelor Biroului Politic al CC al PCR din 4 mai 1945 si 22 iunie 1946). Astfel, cititorul poate sa isi faca singur o impresie despre "nationalismul" liderului comunist roman.

SAPTAMANA VIITOARE EPISODUL 115
Tensiuni la granita nord-vestica. Revenirea administratiei romanesti in Transilvania de Nord nu a insemnat finalul recunoasterii internationale a apartenentei acestui teritoriu la Romania. Si dupa 9 martie 1945 au mai existat tentative de rupere a teritoriului Transilvaniei. Cazul cel mai cunoscut este al Maramuresului, care s-a dorit a fi integrat Ucrainei Subcarpatice. Preluarea administratiei locale. Revenirea Transilvaniei de Nord la Romania constituie debutul politicii PCR de preluare a puterii la nivel local.
×
Subiecte în articol: cluj romania partid istoria comunismului pcr