O problemă de conştiinţă

Cooperativa agricolă a producţiei din Cumpăna poate fi apreciată ca o unitate bună, care an de an obţine recolte bogate. Acestea se datorează sprijinului primit din partea statului şi muncii spornice a oamenilor.

Să nu se înţeleagă însă că unitatea nu are probleme, iar din discuţia cu Gheorghe Bratu, preşedintele coo­perativei, cu Alexandru Costin, inginerul-şef, cu alte cadre cu munci de răspundere reţinem că este vorba, în primul rând, de asigurarea forţei de muncă.

"Unitatea noastră - ne spune Gh. Bratu - a avut un număr mare de braţe de muncă. Aproape 2.000 de săteni, mulţi dintre ei ţărani cooperatori, lucrează în unităţi industriale, făcând naveta. Mai înainte, o bună parte dintre ei munceau în orele de după program sau în concediul de odihnă în coo­perativă. Treptat, numărul acestora a scăzut. O parte dintre aceştia refuză să participe la muncă chiar în campaniile agricole, când avem mare nevoie de ei."

Înginerul-şef, Alexandru Costin, completează ideea preşedintelui. "Există în comună şi cooperatori care nu participă la muncă de mai mulţi ani. Am organizat echipe, am mers la fiecare acasă, am discutat cu ei, cei mai mulţi promit că vin, dar ei sunt absenţi la orice acţiune. Şi, culmea, cei mai mulţi deţin şi loturi în folosinţă. Adunarea generală a hotărât ca în acest an să nu mai dăm loturi la cei care nu participă la muncă, aşa cum de fapt se stipulează în art. 4 din Statutul CAP. Dar au trecut aproape trei luni şi noi n-am întreprins nimic în acest sens!"
- De ce nu aplicaţi legea?
- ... (!?!).

Notăm numele unora dintre coo­peratori care "au uitat" că sunt membri cooperatori: Dumitra Chirea, Ştefan Moraru, Ioana Georgescu, Stela Bădică, Maria Costăchescu, Stanca Sârbu, Paraschiv Culcea şi mulţi alţii. Şi aceasta se întâmplă când o seamă de cooperatori, prin­tre care Petre Paţachia, Floarea Jianu, Maria Niţulescu, Elena Burete, Petre Panaite, Aişe Memet, Elena Miu şi mulţi alţii, îşi depăşesc constant numărul de norme stabilit de adunarea generală.

Iată de ce la Cumpăna, ni se spune, se aduc anual 100 de muncitori din ţară. Cu toate implicaţiile în această cauză. Conducerea cooperativei consideră că au fost epuizate toate măsurile, singura care "îi scoate din încurcătură" fiind aceasta - aducerea oamenilor din ţară.
- Ceilalţi locuitori ai satului nu vă ajută?
- Am încercat cu cei din cooperaţia de producţie, achiziţii şi desfacerea mărfurilor, dar n-am făcut nimic - ne spune Gh. Bratu. Anul trecut CPADM a luat în acord global 10 hectare de floarea-soarelui şi 10 hectare de porumb. Floarea-soarelui n-a primit nici o praşilă manuală, iar porumbul, doar pe jumătate!

Preşedintele cooperativei, care a fost mai bine de 30 de ani mecanizator, ne-a vorbit de o anumită "tactică" pentru a ieşi din impas în vârfurile de muncă. "Folosim foarte bine meca­nizatorii. Urmărim starea de ve­ge­taţie a culturilor, iar o lucrare me­canică poate, uneori, să suplinească şi pe cea manuală. Când apar primele buruieni, o lucrare cu grapa reglabilă sau cu sapa rotativă face minuni. Un tractorist reuşeşte să realizeze, într-o zi, mai bine de 30 hectare. Or, dacă am face lucrarea manual ne-ar trebui 60-70 de oameni. La fel procedăm la aplicarea erbicidelor, la recoltat şi transport."

"După părerea mea, intervine ing. Costin, mecanizatorii sunt adevăraţi eroi, iar fără de ei n-am putea realiza recolte bogate."

La Cumpăna n-au fost epuizate, aşa cum ni s-a spus, toate măsurile pentru a determina ca oamenii să participe în masă la muncă. Comitetul de partid (secretar Iuliana Trandafir), cele trei organizaţii de bază, comuniştii trebuie să de­sfă­şoare o mai susţinută muncă politică în rândul oamenilor, iar Primăria, ca organ al puterii locale de stat, trebuie să aplice mai ferm legea împotriva celor care, folosind diverse subterfugii, stau deoparte de acţiunile celor mulţi din sat, privind ca adevăraţi spectatori la spectacolul muncii colective, în loc să pună umărul pentru bunul mers al acti­vităţii în cooperativa lor agricolă.
Şt. Mihai
Dobrogea nouă, jud. Constanţa, nr. 12.606 din 1989