Scrisoarea celor şase

Preşedintelui Ceauşescu,
Într-o vreme când însăşi ideea socialismului, pentru care am luptat, este discreditată de politica dvs. şi când ţara noastră este izolată în Europa, ne-am hotărât să vorbim. Suntem perfect conştienţi că făcând acest lucru ne riscăm libertatea şi chiar viaţa, dar ne simţim obligaţi să apelăm la dvs. pentru a schimba actuala orientare înainte de a fi prea târziu.

1) Comunitatea internaţională vă reproşează nerespectarea Actului final de la Helsinki, pe care l-aţi semnat. Cetăţenii români vă reproşează nerespectarea Constituţiei pe care aţi jurat. Iată faptele:

A) Întregul plan de sistematizare a satelor şi mutarea cu forţa a ţăranilor în blocuri de trei etaje sunt contrare articolului 36 din Constituţie, care protejează dreptul de proprietate privată a casei, a anexelor şi a terenului pe care acestea sunt situate.

B) Decretul care interzice ce­tă­ţe­ni­lor români să aibă contacte cu străinii nu a fost niciodată votat de un for legislativ şi nu a fost nicioda­tă publicat, neavând astfel nici o pu­tere legală. Şi totuşi, cetăţenii noştri sunt ameninţaţi să fie concediaţi, persecutaţi, arestaţi şi condamnaţi pe această bază.

C) Centrul civic, cea mai mare in­ves­tiţie din România de mai multe mi­liarde de lei, nu dispune de un bu­get propriu şi este construit îm­po­triva tuturor legilor existente pri­vind construcţiile şi finanţarea lor. Costul acestei imense clădiri s-a tri­plat din cauza schimbărilor pe care le ordonaţi în fiecare lună în inte­riorul şi exteriorul clădirii.

D) Securitatea, pe care am creat-o pentru a apăra ordinea socialistă îm­potriva claselor exploatatoare, este utilizată actualmente împotriva muncitorilor care-şi cer dreptu­rile, împotriva vechilor membri de partid şi a intelectualilor oneşti care îşi exercită dreptul  la reclamaţie (art. 34) şi la libertatea cuvântului (art. 28) garantate de Constituţie.

E) Fabricilor şi instituţiilor li se or­donă să-şi oblige salariaţii de a lucra duminica, contrar art. 19 din Constituţie şi a Codului Muncii.

F) Scrisorile sunt deschise în mod sistematic şi conversaţiile telefonice sunt întrerupte, contrar art. 34, care ga­rantează secretul lor. În fapt, Constituţia este practic suspendată şi nu există un sistem legal care să fie apli­cat. Trebuie să admiteţi, dl Pre­şedinte, că o societate nu poate să funcţioneze dacă autorităţile, în­ce­pând cu cele din vârf, îşi arată dispreţul faţă de lege.

2) Planificarea nu mai func­ţio­nea­ză în economia română. Întrunirile Comitetului politic executiv sunt, toate, orientate spre trecut, cerând mun­citorilor să compenseze rămâ­ne­rile în urmă ale planului de anul tre­cut, din semestrul sau din luna tre­cută. Un număr crescând de fa­brici duc lipsă de materii prime, de energie sau de pieţe.

3) Politica agricolă este, de asemenea, în haos. Măsuri administrative dure sunt luate împotriva ţăranilor care, conform chiar datelor dvs., fur­ni­zează 40% din legume, 57% din fruc­te, 60% din lapte şi 44% din carne, deşi nu dispun decât de 12% din pământul arabil. Dar, bi­­ne­în­ţe­les, ceea ce predomină actualmente la ţară este teama ca satul să nu fie "sistematizat" împreună cu cele 7.000 sau 8.000 ameninţate să fie rase.

În plus, dincolo de toate obiec­ţiile eco­no­mice, culturale sau umani­tare, ridicate de lumea civilizată îm­po­triva acestui program, se pune în­trebarea legitimă: de ce ur­banizarea sa­telor, când nu pu­teţi asigura condiţii decente de viaţă în mediul ur­ban, la ora­şe, în speţă căldură, lu­mină, trans­por­turi, ca să nu mai vorbim de hrană. Un guvern care cinci ierni de-a rândul este incapabil să re­zolve asemenea probleme vitale pentru populaţie se dovedeşte in­com­petent şi inapt să conducă. De aceea, nu vă supunem nici o cerere în această privinţă.

4) Faptul că înişişi germanii, un­gu­rii şi evreii emigrează în masă arată că politica de asimilare forţată trebuie abandonată.

5) În fine, suntem profund îngrijoraţi că poziţia internaţională şi prestigiul României se deterio­rează în mod rapid. Cum ştiţi, acest lucru este vădit prin hotărârea mai multor state de a-şi închide am­ba­sadele la Bucureşti. Şi mai îngrijo­rător, ambasadele unor state eu­ro­pene ca Danemarca şi Portugalia au plecat deja şi altele pot să ur­meze. Izolarea noastră crescândă nu dăunează numai relaţiilor di­plo­­matice. Am pierdut clauza ame­ricană pentru comerţ şi, ca ur­mare, unele din fa­bricile noastre de textile nu au co­menzi. Piaţa co­mu­nă nu doreşte să prelungească acor­dul comercial cu România, ceea ce va influenţa nega­tiv alte sec­toare ale economiei noastre. Aţi pretins totdeauna că în­tâl­ni­ri­le la vârf sunt decisive în ameliorarea relaţiilor între state.

Dar cum veţi ameliora relaţiile externe ale României când toţi şefii popoarelor necomuniste din Eu­ropa refuză să vă întâlnească? Ro­mânia este şi rămâne o ţară europeană şi, ca atare, trebuie să progreseze în cadrul stabilit la Helsinki, şi nu împotriva acestuia. Aţi început să schimbaţi geografia ţării, dar nu pu­teţi muta România în Africa.

Pentru a pune capăt procesului negativ pentru poporul nostru, atât pe plan intern, cât şi int­er­naţional, apelăm la dvs. să luaţi, ca prim pas, următoarele măsuri:

1. Să declaraţi în mod categoric şi fără echivoc că renunţaţi la pla­nul de sistematizare a satelor.

2. Să restabiiţi garanţiile constituţionale privind drepturile ce­tăţenilor. Acest lucru vă va permite să respectaţi hotărârile Con­fe­rin­ţei de la Viena privind drepturile omului.

3. Să opriţi exporturile de alimente, care pun în pericol existenţa biologică a naţiunii noastre.
O dată ce aceste măsuri vor fi luate, suntem gata să participăm, într-un spirit constructiv, la un dialog cu guvernul privind căile şi modalităţile de a ieşi din impasul prezent.
Lupta (Paris), nr. 118/1989
Arhiva Institutului Naţional pentru Memoria Exilului Românesc, Fond Dan Culcer