x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Strângeri de mână bărbăteşti şi sărutări gen "Apaca"

0
30 Noi 2009 - 00:00
Congresul partidului se încheiase de câteva zile. "Tovarăşul" a reintrat în rutina obişnuită. La 1 decembrie, bunăoară, a vizitat câteva întreprinderi bucureştene. Despre intenţia lui Ceauşescu de a cutreiera Capitala aflase primul Silviu Curticeanu, şeful Cancelariei CC. Lui îi mărturisise "Geniul din Carpaţi" convingerea că ziariştii străini aflaţi încă în România voiau să îl vadă în acţiune.

În aceeaşi stare "de prostraţie", Ceauşescu are naivitatea să creadă că circa 50 de ziarişti străini au rămas în România, după Congres, numai pentru a putea relata în direct o vizită de lucru a lui, la un obiectiv industrial. Parcă-l aud şi nu-mi vine să cred nici acum:
- Mâine facem o vizită la "23 August". Am vorbit eu cu cei de la ca­pitală. Tovarăşii de la propagandă mi-au explicat că un număr de ziarişti străini, care au fost la Congres, nu au plecat încă, "tocmai" să poată relata pentru cititorii din ţările lor o vizită de-a noastră în direct. Vremea nu-i prea bună, dar ce să facem... Deşi nu ştiam, atunci, nici eu intenţiile reale ale ziariştilor străini, bănuiam totuşi că este ceva necurat la mijloc, mai ales că motivul invocat era de o naivitate dezarmantă. Nu-l înţelegeam pe Ceauşescu cum poate intra în acest joc prostesc, cu atât mai mult cu cât, în vară, la Snagov, a păţit-o urât cu un gazetar occidental care, după ce l-a fotografiat în toate felurile, cu şi fără câini, ca pe un adevărat "boss" aflat la o fermă privată, l-a dat în stampă, pentru a-l face de râsul lumii.

În ziua vizitei, lapoviţă şi ninsoare, entuziasm, strângeri de mână bărbăteşti, sărutări gen "Apaca", exprimări de recunoştinţă, angajamente muncitoreşti şi indicaţii cu nemiluita. Nimic trucat. Totul ca de obicei.

Ziariştii străini s-au înghesuit cât s-au înghesuit până când s-au lămurit că n-a venit încă momentul aşteptat, că mai trebuie să vină şi altă dată pentru a filma revoluţia română în direct.

Ca şi perioada premergătoare Congresului, această stare a fost întreruptă, pe neaşteptate, Ceauşescu redevenind o prezenţă activă, brutală şi mai inconştientă decât oricând.
Fragment din Silviu Curticeanu, Mărturia unei istorii trăite. Imagini suprapuse, Ed. Albatros, Bucureşti 2000, p. 415-416
Citeşte mai multe despre:   special

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 



Serviciul de email marketing furnizat de