"A murit ca un pui in somn." Badia Ernest Maftei s-a stins din viata joi dimineata, la ora 5:10, la Spitalul Clinic de Urgenta Militar Central "Carol Davila", vegheat de fiul sau, Gheorghe. La 86 de ani, suferea de cancer pulmonar si de diabet.
De cate ori am fost sa-i luam interviu lui Badia, am ras cu lacrimi. Insa ultima oara, in urma cu cateva luni, am avut o intalnire serioasa, mult prea serioasa pentru Ernest Maftei. Batranetea isi facuse cuib in locuinta actorului de pe Strada Subcetate din Bucurestii Noi. Vestea ca Badia nu mai este ne-a luat prin surprindere. Ne-am obisnuit atat de mult cu prezenta sa, incat am avut senzatia ca este nemuritor. RAZES. Pofta de viata, limbajul savuros si alura de Badie te faceau sa-l privesti pe Ernest Maftei ca pe un personaj fugit parca din povestile lui Ion Creanga. Cine-o sa ne mai povesteasca cu atat umor despre dambilusca si hudulet? "La mine, in comuna Prajesti, dambilusca este ceea ce are femeia. Iar ceea ce are barbatul se numeste hudulet... Sunt haios si suta la suta natural. Dupa ce ma cunosc cu o femeie, parca ne stim de-o viata. Niciodata n-am fost rusinos in amor", ne povestea Ernest Maftei acum doi ani. Intotdeauna vorbea fara perdea despre femei, a iubit si a stiut sa se faca iubit de reprezentantele sexului frumos. Doar era razes din comuna Prajesti, unde se varsa Bistrita in Siret! "Bunicul meu, Floarea din Fagaras, a adus 300 de oi, ca sa pasca pe lunca Siretului. A cunoscut-o pe bunica si n-a mai plecat. Si a facut-o pe mama. Bunicul era cantaret la biserica si se auzea in trei sate. Pana la 4 ani, n-am scos o vorba. A murit bunicul cu stiinta ca are un nepot mut. Intr-o buna seara, mamaliga era mare pe masa si cu tochitura langa. Deodata, am zis «mamaliga este nesarata»." Asa era Ernest Maftei. Avea harul unui narator. De altfel, a scris piese de teatru si poezii. "Mi-a fost ca un frate. Amandoi am venit in Capitala din provincie si de atunci am fost de nedespartit. Nu l-am vazut niciodata suparat sau trist, era un gospodar desavarsit, dar mai presus de toate - un actor adevarat si un poet bun", ne-a declarat printre lacrimi Colea Rautu. "In lutul greu din care am plecat/ Am framantat simtire./ Din ura am cladit iubire./ Intre seninul din Inalt/ Si jalnicul de jos/ Faptura mi-a fost punte./ Cararile spre cele vrute/ Mereu mi s-au intors/ In lutul greu din care am plecat./ N-am fost invins, dar nici n-am castigat./ Mi-e barba alba, incalcita, roasa./ Parinte, o sa vin curand acasa." Aceste versuri ii apartin lui Ernest Maftei, "Fiul risipitor", asa cum ne-a lasat scris in volumul "Autografe", aparut in 1995. ROLURI. Ernest Maftei a jucat mult cu Colea, inclusiv in seriile cu haiduci. Au fost colegi si la Giulesti (la Teatrul Odeon de acum). In 1953, Ernest si Colea au pus bazele Uniunii Cineastilor (fost ACIN). "Regizorii invatau de la mine si de la Colea. Aveam o vorba: «daca vreti ca filmul sa aiba succes: distribuitine!». Colea mi-a botezat si baiatul, pe Gheorghita. Am fost prieteni buni. Eu tot il intrebam de ce nu vine pe la mine: «N-am timp», imi zicea⦠Gata, nu mai vorbesc despre el! Cand vorbesti mai mult despre un om inseamna ca-l lauzi", ne spunea Ernest Maftei acum trei luni. Sa ne ierti, Badie, ca am vorbit atat despre tine. Daca nu acum, atunci cand? "A fost un actor de exceptie. A avut foarte mult de suferit din cauza regimului. A facut si inchisoare. A dovedit o loialitate si o cinste deosebit fata de film si teatru. Cred ca a iubit mai mult filmul si ma simt onorat ca a jucat in foarte multe productii realizate de mine. E zguduitoare vestea disparitiei", ne-a marturisit Sergiu Nicolaescu.Citește pe Antena3.ro
"A fost un mare actor, iar in ultimul meu film, «Pacala se intoarce», a jucat genial. Si cred ca Badia ar reprezenta imaginea romanului absolut in viziunea lui Petre Tutea." - Geo Saizescu FRATI
"Mi-a fost ca un frate. Amandoi am venit in Capitala din provincie si de atunci am fost de nedespartit. Nu l-am vazut niciodata suparat sau trist, era un gospodar desavarsit, dar mai presus de toate un actor adevarat si un poet bun" - Colea Rautu
"A dovedit o loialitate si o cinste deosebita fata de film si teatru. Cred ca a iubit mai mult filmul si ma simt onorat ca a jucat in foarte multe productii realizate de mine" - Sergiu Nicolaescu
ULTIMA PIESA...
|
Peste 200 de roluri in film, peste 50 de roluri principale, a fost judecat si achitat de patru ori pentru apartenenta la miscarea legionara. A jucat la Teatrul Poporului sub numele de Erma Valahul si i s-a conferit Meritul Cultural clasa I, la care a renuntat pentru a nu se deconspira. Ernest Maftei terminase de scris o piesa: "Actiunea se desfasoara la Institutul Medico-Legal, unde vin mortii de peste zi. Paznicul ii ia la numar. Are ranga si bautura langa el. Ia toti mortii si le da cu spirtul pe la nas, ca sa-l trezeasca pe unul. Voia sa aiba cu cine sa bea. Unul dintre morti era in coma. N-a vrut sa mai stea sa bea cu paznicul si i-a cerut sa-i dea hainele, ca sa plece acasa. «Nu pleci. Te am la numar!», ii spune paznicul. Pana la urma, l-a omorat, ca sa nu iasa in minus la numaratoare". Am ales sa reluam povestea piesei scrisa de Badia pentru a ne molipsi pe veci de umorul lui. Asa Badia va trai mereu.
|