Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Propunerea legislativă pusă recent pe masa senatorilor vizează modificarea și completarea Legii nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătății și este inițiată de doi parlamentari AUR - Claudiu Richard Târziu și Sorin Lavric - și susținută de alți 36 de parlamentari, majoritatea din aceeași formațiune politică.
În prezent, sistemul național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat „este doar un ansamblu de structuri, forțe, mecanisme și relații, cu organizare multicefală, dotare tehnică necorespunzătoare, care afectează în mod direct unul dintre drepturile fundamentale constituționale și anume dreptul la ocrotirea sănătății, prevăzut de art. 34 din Constituția României”, spun inițiatorii, adăugând că structurarea și funcționarea actuală „și-a dovedit ineficiența și disfuncționalitățile majore, afectând de prea multe ori interesele cetățenilor”.
„Organizarea actuală a serviciului de ambulanță permite realizarea intervențiilor de urgență prespitalicească fără medic, aspect care conduce la aglomerarea UPU, echipajele formate doar cu asistent medical, fie ele chiar și coordonate prin dispecerat de medic, neavând competența profesională de a consulta și pune diagnostice, preferând, pentru evitarea oricăror riscuri, să transporte la spital pacienți a căror stare de sănătate nu impune acest lucru. În același timp, lipsa medicului din componența echipajelor de pe ambulanță face ca serviciul medical de urgență prespitalicească, furnizat de stat cetățenilor săi, să fie unul deficitar”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul de lege.
Prin urmare, spun inițiatorii, Serviciul de Ambulanță Județean, respectiv București - Ilfov, care reprezintă baza sistemului național de asistență medicală de urgență și de prim ajutor calificat, „trebuie revalorizat la adevărata lui competență structurală, funcțională și profesională”.
Dispar salvările de tip A1 și A2
Concret, prin modificările propuse, se elimină posibilitatea constituirii de echipaje medicale de urgență care nu au medic în componență. De asemenea, din cele patru categorii de autospeciale/ambulanțe prevăzute în legislația actuală - de tip A1, A2, B și C - rămân doar două feluri, adică cele mai dotate: „o categorie de autospeciale dotată cu echipamente de susținere a funcțiilor vitale pe perioada transportului și o categorie de autospeciale dotată cu tot ce este necesar pentru orice urgență medicală cu funcții vitale stabile. Practic, ambele categorii vor avea echipaje formate din medic, asistent medical și ambulanțier, cel mult 300.000 km la bord și nu vor putea fi mai vechi de 5 ani.
Astfel, ambulanţele de tip A1 și A2 - care sunt destinate transportului sanitar neasistat al unui singur pacient, respectiv al mai multor pacienţi pe targă şi/sau scaune, fiind dotate cu echipamentele şi materialele minime - vor fi scoase în afara legii. Transportul de urgenţă al pacienţilor va fi făcut doar cu ambulanţe destinate intervenţiei medicale.
„Ambulanţă destinată intervenţiei medicale - ambulanța care poate monitoriza şi oferi îngrijiri medicale pe durata transportului, construită şi dotată cu echipamente, materiale şi medicamente conform normelor şi standardelor europene în vigoare, având maxim 300.000 km la bord, cu o vechime de funcţionare de până la 5 ani. Echipajul ambulanţei este compus obligatoriu din medic special pregătit, asistent medical, precum şi conducători auto formaţi ca ambulanţieri. Echipajele pot include şi personal voluntar special pregătit”, prevede proiectul de lege.
Totodată, acordarea primului ajutor calificat va fi organizată astfel încât timpul maxim de sosire la locul intervenţiei de la apelul de urgenţă să nu depăşească 10 minute, atât în zonele urbane, cât și în mediul rural, pentru toate cazurile de urgenţă.
În prezent, în zonele rurale, spre exemplu, timpul de sosire la locul intervenției este de 12 minute, la cel puţin 75% din cazurile de urgenţă.
Mai mult de jumătate dintre salvări sunt vechi și uzate
Peste 50% din parcul auto al serviciilor de ambulanță din țară este mai vechi de 10 ani și afectează deopotrivă siguranța pacienților și a echipajelor. Ambulanțele ajung la pacienții care necesită consultații la domiciliu cu întârzieri de peste două ore, iar deficitul de personal și mașini depășește 50%, arată inițiatorii legii, precizând că deficitul de personal din București este cel mai mare din țară (64,3%). Practic, la SABIF sunt 1.147 de angajați (medici, asistenți, ambulanțieri, operatori și personal administrativ), deși ar trebui să fie în jur de 3.000 de oameni, iar situații similare sunt și în alte județe.
În Timiș, spre exemplu, există 87 de ambulanțe, însă doar 56 sunt funcționale, iar în județul Brașov, din cele 80 de salvări, 20 sunt în stare de casare. „În județul Iași, numărul de ambulanțelor este de 77. Însă 61,03% dintre acestea ar trebui casate. 52% dintre ambulanțele folosite în prezent au un rulaj cuprins între 400.000 și 1.133.304 km”, potrivit expunerii de motive.
Numărul de solicitări pentru serviciile medicale de urgență este, în medie, de 500 - 600 pe zi, iar viața pacienților și a personalului medical de pe salvări „este într-un pericol major” având în vedere starea tehnică actuală a parcului auto din dotarea SAJ și SABIF, spun inițiatorii proiectului, arătând cu degetul către Departamentul pentru Situații de Urgență (DSU), din cadrul Ministerului de Interne, care ar fi trebuit să achiziționeze între 2.100 și 4.300 de salvări noi, în ultimii 4 ani, dar a cumpărat doar 600.
„În perioada 2018-2022, Departamentul pentru Situații de Urgență ar fi trebuit să achiziționeze, în baza unui contract-cadru, un număr minim de 2.100 de ambulanțe pentru Serviciile de Ambulanță aflate în subordinea Ministerului Sănătății, însă în ultimii trei ani nu au mai fost cumpărate ambulanțe noi, în cei patru ani serviciile de specialitate primind 600 de autospeciale”, se arată în expunerea de motive care însoțește proiectul.
Până în 2028, ar trebui achiziționate 1.500 de ambulanțe, bugetul necesar fiind de 625 de milioane de lei, iar ca sursă de finanțare „pot fi utilizate fonduri europene nerambursabile din cadrul Programului de Sănătate 2021 -2027”.
Orice act medical, inclusiv cel de urgență sau prim ajutor calificat, ar trebui să se concretizeze, spre binele cetățenilor, „sub coordonarea, supravegherea și îndrumarea organului de specialitate al administrației publice centrale care realizează politicile guvernamentale în domeniul sănătății, mai exact, Ministerul Sănătății, singura autoritate competentă în domeniul medical și sănătate publică”, subliniază cei doi parlamentari.
