x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete 14 miliarde de lei tocate în 785 de kilometri de drumuri

14 miliarde de lei tocate în 785 de kilometri de drumuri

de Iulia Barbu    |    12 Sep 2011   •   21:00
14 miliarde de lei tocate în 785 de kilometri de drumuri

16 miliarde de lei reprezinta valoarea investitiilor pe 2009 si 2010 ale Mi­nisterului Transporturilor. Din aceasta suma, 14 miliarde de lei este bugetul care a revenit Companiei de Drumuri, restul de 2 mi­liarde fiind alocati CFR-ului si sectorului naval. Din cele 14 miliarde, 12 reprezentau numai facturile pentru Autostrada Transilvania. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Transporturilor, in 2009, cu intreg bugetul blocat in contractul Bechtel, au mai ramas bani pentru reabilitarea si modernizarea a 133 de kilometri de drum national. Au mai fost reparate si cateva poduri, in jur de sapte. Odata renegociat contractul cu Bechtel, cele 12 miliarde de lei au fost folosite pentru contractarea celor opt loturi din coridorul au­tostrazii Nadlac – Sibiu. De altfel, din Au­tostrada Transilvania au fost inaugurati doar 52 de kilometri, intre Turda si Gilau, tronson care ne-a costat jumatate din suma alocata intregului proiect Bechtel – aproape 1,5 miliarde de euro. Peste 3 miliarde de lei, bani de la Banca Europeana de Investitii, au intrat in modernizarea a 652 de kilometri de drumuri na­tionale: DN 66, DN 6, DN 1. In total, alaturi de mo­dernizarile realizate din bani de la buget, 785 de kilometri de drum national au fost reabilitati. Din cele 3 miliarde de lei, fonduri nerambursabile, alocate CFR-ului s-au platit doua reabilitari de cale ferata. Vorbim de aproximativ 131 de kilometri de cale ferata intrati in reabilitare.

Ministerul Transporturilor a investit 16 miliarde de lei, in perioada 2009 -2010, bani de la bugetul de stat, in reabilitari si modernizari de drumuri nationale, in infrastructura CFR sau in transportul naval. Din aceasta suma, Compania de Drumuri a pri­mit cei mai multi bani – 14 miliarde de lei. Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministrului Transporturilor, cea mai mare pare din suma ar fi trebuit alocata Autostrazii Transilvania. Astfel ca Bechtel ar fi trebuit sa primeasca 12 miliarde de lei pentru sectiunea de autostrada Brasov – Cluj – Bors, tronsonul Campia Turzii – Gilau. Practic, aproape tot bugetul Companiei, mai putin 2 miliarde de lei, ar fi urmat sa fie investit in marele contract Bechtel. In cei sapte ani de santier, din Autostrada Transilvania au fost inaugurati doar 52 de kilometri, intre Turda si Gilau. Acesta este, de altfel, singurul tronson fina­lizat din cele opt tronsoane ale intre­gului proiect. Bucata de autostrada ne-a costat jumatate din suma alocata intregului proiect – aproape 1,5 miliarde de euro.

Anca Boagiu, ministrul Transporturilor, a precizat de altfel in ne­nu­ma­ra­te randuri ca bugetul Companiei era in proportie de peste 70% alocat lu­crarilor la Autostrada Transilvania. Renegocierea contractului cu Be­chtel a adus contractul in standardele de pret care sunt impuse tu­tu­ror constructorilor de autostrazi din tara. Astfel ca, pentru cei 64 de ki­lo­metri dintre Suplacu de Barcau si Bors, s-a stabilit o limita de 6-7 mili­oa­ne de euro pe kilometrul de autostrada.

Potrivit datelor publicate pe site-ul Ministerului Transporturilor, in 2009, cu intregul buget blocat in Autostrada Transilvania, au mai ramas bani pentru reabilitarea si modernizarea a 133 de kilometri de drum national. S-au dat astfel bani pentru DN1, pentru sporirea capacitatii de circulatie pe centura de vest a Ploiestiului sau alte portiuni de drumuri nationale din tara. Au mai fost reparate si ca­teva poduri, in jur de sapte.

Mai departe, in jur de 5 miliarde de lei, reprezinta banii proveniti din credite nerambursabile pe care i-a avut la dispozitie Ministerul Tran­sporturilor. Din aceasta suma, CNADNR a primit 2 miliarde de lei, iar sectorul feroviar 3 miliarde de lei.

Practic, abia in 2010 s-au finali­zat o parte din proiectele incepute pe fondurile ISPA in urma cu trei sau poate chiar patru ani. Vorbim astfel de cei 23 de kilometri de centura ai Sibiului, inceputi in 2006 si finalizati anul trecut, de reabilitarea a doua loturi din DN 6 – Drobeta Turnu-Severin – Lugoj, de constructia variantei de ocolire Lugoj, precum si largirea la patru benzi a DN 5 Bu­curesti – Giurgiu si varianta ocolitoare pentru Adunatii Copaceni. Din cele 3 miliarde de lei, fonduri eu­ro­pene nerambursabile, alocate CFR-ului s-au platit doua reabilitari de cale ferata. Vorbim de 131 de kilometri ai liniei de cale ferata Bucuresti – Lehliu – Fetesti, patru statii (Bucuresti Baneasa, Pantelimon, Pasarea, Branesti) si doua poduri, dar si de sectiunea de cale ferata Campina – Brasov.

Mai departe, din credite rambursabile, au fost finantate reabilitari de drumuri nationale. Peste 3 mi­liarde de lei, bani de la Banca Europeana de Investitii, au intrat in mo­dernizarea a 652 de kilometri de drumuri nationale: DN 66, DN 6, DN 1. Centura Timisoarei a primit, in 2010, 87 de milioane de lei din Fonduri JBIC.

In acest an, o data cu rectificarea bugetara, Ministerul Transporturilor va cere Guvernului sa modifice bugetul CNADNR prin cresterea sumelor pentru investitii cu 26% fata de nivelul stabilit la inceputul anului, de la 6,02 miliarde lei la 7,59 miliarde lei. Principalele proiecte propuse spre finantate sunt autostrazile Transilvania si Bucuresti – Ploiesti.

"Principalele proiecte pentru care au fost suplimentate prevederile bugetare sunt: autostrada Brasov – Cluj – Bors (335 milioane lei); autostrada Bucuresti – Brasov (291,8 milioane lei); varianta de ocolire a Municipiului Timisoara (54,4 mi­lioane lei). De asemenea, a fost suplimentata prevederea bugetara afe­renta activitatii de intretinere a infrastructurii rutiere cu suma de 166,64 milioane lei. Mentionam ca toate aceste suplimentari au avut la baza in primul rand realocari de fonduri in cadrul bugetului aprobat, la care s-a adaugat suplimentarea de 270 mi­lioane lei urmare a rectificarii prin OG nr. 10/2011", se arata in nota de fundamentare a unui proiect de HG elaborat de Ministerul Transporturilor.

Totodata, conform scrisorii cu FMI, bugetul CNADNR a fost suplimentat cu 35 milioane lei pentru extinderea sistemului informatic de emitere si control a rovinietei. De asemenea, in buget a fost introdus un nou capitol, "Despagubiri civile", cu suma de 1,81 milioane lei pentru plata despagubirilor pentru exproprierile necesare constructiei centurii de ocolire Cluj Nord-Est.

Bugetul rectificat prevede majorate alocatiei bugetare cu 41%, de la 3,92 miliarde lei la 5,53 miliarde lei. Sumele suplimentare reprezinta cofinantarea necesara imprumuturilor sau fondurilor nerambursabile. Veniturile CNADNR ar urma sa fie de 1,612 miliarde lei, usor mai mari fata de nivelul stabilit anterior, de 1,596 miliarde lei.

×