Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Două conflicte juridice de natură constituţională, constatate, anul acesta, de către Curtea Constituţională, au fost generate de preşedintele în funcţie al României, Klaus Werner Iohannis. Lupta dintre Palatul Cotroceni şi coaliţia de guvernare PSD-ALDE a cunoscut, în 2018, forme de-a dreptul absurde, Curtea Constituţională fiind sesizată de către şeful statului în nu mai puţin de 41 de rânduri cu privire la excepţii de neconstituţionalitate a unor legi promulgate de Parlament, pentru care Iohannis a făcut tot ce a putut să le blocheze. În paralel, preşedintele a încălcat în mai multe rânduri Constituţia, în încercarea sa de a o salva pe Laura Codruţa Kovesi de revocarea din funcţia de procuror-şef al DNA, dar şi recent, când a refuzat să ia act de remanierea a doi miniştri, precum şi să numească în posturile vacante două persoane propuse de primul-ministru.
Curtea Constituţională a României a fost sesizată, anul acesta, în nu mai puţin de cinci rânduri, pentru a constata existenţa unor conflicte juridice de natură constituţională între diferite puteri sau autorităţi ale statului. Asta, după ce, în cursul anului 2017, CCR a fost sesizată cu alte patru astfel de conflicte juridice de natură constituţională. Spre deosebire de anul 2016, când, la Palatul Victoria s-a aflat “Guvernul lui”, respectiv executivul tehnocrat, condus de Dacian Cioloş, când CCR nu a fost sesizată cu niciun conflict juridic de natură constituţională.
Din cele cinci sesizări primite, anul acesta, de către Curtea Constituţională, doar patru au fost soluţionate până în prezent, două dintre acestea fiind generate de către preşedintele României, Klaus Werner Iohannis, iar a treia de chiar şeful statului. A patra sesizare a existenţei conflictului juridic constituţional soluţionat a fost înaintată de către primul-ministru şi a vizat încălcarea legii de către conducerea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, referitoare la desemnarea componenţei completurilor de 5 judecători.
A încercat să o salveze pe Kovesi şi să o “faulteze” pe Dăncilă
Klaus Iohannis a încălcat flagrant Constituţia, depăşindu-şi atribuţiile, atunci când a refuzat să semneze, la propunerea ministrului Justiţiei, Tudorel Toader, decretul de revocare din funcţia de procuror-şef al DNA a Laurei Codruţa Kovesi. Conflictul juridic a fost sesizat de ministrul Justiţiei şi a fost constatat de CCR prin Decizia nr. 358 din 30 mai 2018, când judecătorii constituţionali au stabilit că Iohannis a generat acest conflict, obligându-l pe preşedinte să emită decretul de revocare.
Citește pe Antena3.ro
O a doua încălcare a Constituţiei, prin generarea unui conflict juridic, a fost constatată de CCR prin Decizia nr. 875 din 19 decembrie 2018, referitoare la sesizarea făcută de premierul Viorica Dăncilă, care l-a acuzat pe preşedinte că refuză să ia act de propunerea de remaniere a miniştrilor Dezvoltării Regionale, pe de o parte, şi al Transporturilor, pe de altă parte, precum şi că a refuzat să numească în aceste funcţii alte două persoane propuse de şeful Guvernului. CCR l-a obligat, şi de această dată, pe Iohannis, să emită decretele de remaniere şi, totodată, să răspundă în scris şi motivat cu privire la propunerile înaintate de Viorica Dăncilă în legătură cu numirile noilor miniştri. Klaus Iohannis trebuia să îndeplinească ambele obligaţii de îndată, fapt ce nu s-a întâmplat, până în prezent.
Deşi preşedintele are o problemă vizibilă cu respectarea Constituţiei, asta nu l-a împiedicat să sesizeze el însuşi CCR cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională, atunci când premierul Dăncilă a plecat în concediu, delegându-şi atribuţiile, pentru câteva zile, vicepremierului Paul Stănescu. CCR, prin Decizia nr. 685 din 21 septembrie, a respins cererea lui Iohannis şi a stabilit că nu a existat niciun conflict juridic de natură constituţională între primul-ministru şi preşedinte.
41 de sesizări făcute la CCR de către Palatul Cotroceni
Preşedintele României a încercat, în anul care se încheie peste câteva zile, să blocheze absolut toate proiectele legislative importante ale majorităţii parlamentare. După ce a refuzat promulgarea multor legi, pe care le-a retrimis spre reexaminare, le-a atacat la Curtea Constituţională. Pe unele chiar de mai multe ori. Nu mai puţin de 41 de excepţii de neconstituţionalitate au fost invocate de Klaus Iohannis la CCR în 2018.
Printre acestea se numără Legea pentru modificarea Codului de Procedură Penală şi pentru modificarea Codului Penal, Legea pentru modificarea Legii de organizare şi funcţionare a Consiliului Superior al Magistraturii, Legea privind înfiinţarea Fondului Suveran de Investiţii şi Dezvoltare, Legea pentru modificarea Legii privind executarea pedepselor şi a măsurilor privind eliberarea dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal, Legea pentru modificarea Legii privind organizarea judiciară, Legea de modificare a Legii privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, precum şi sancţionarea corupţiei sau Legea privind asigurarea unui nivel comun ridicat de securitate a reţelelor şi sistemelor informatice.
Klaus Iohannis a atacat la CCR şi alte acte normative, cum ar fi Legea pentru modificarea Legii nr. 1/2011 privind educaţia naţională, Legea pentru aprobarea OUG 33/2017 privind înfiinţarea Autorităţii Naţionale pentru Administrare şi Reglementare în Comunicaţii, Legea pentru modificarea Legii nr. 3/2000 privind organizarea Referendumului, Legea pentru aprobarea OUG 55/2016 privind reorganizarea Companiei Naţionale de Autostrăzi şi Drumuri Naţionale din România şi înfiinţarea Companiei Naţionale de Investiţii Rutiere SA, Legea privind aprobarea Programului pentru activitatea de reproducţie, incubaţie şi creştere în sectorul avicol, Legea pentru aprobarea programului de susţinere a crescătorilor de suine.
Spre exemplu, preşedintele a atacat la CCR, Legea de modificare a Legii nr. 304/2004 privind organizarea judiciară de două ori. Prima dată în 4 mai 2018, iar a doua oară, în 10 iulie 2018.
Situaţie similară cu regimul Băsescu
Conflictele juridice de natură constituţională soluţionate sau sesizate la CCR în 2018 creează o imagine similară cu ceea ce s-a petrecut în epoca regimului condus de Traian Băsescu. În ultimul an al celui de-al doilea mandat al fostului preşedinte, CCR a fost sesizată să soluţioneze tot cinci conflicte juridice de natură constituţională. În 2013 au existat două astfel de situaţii, în 2011 o singură dată s-a cerut constatarea unui astfel de conflict, iar în anul 2010 au avut loc două astfel de sesizări. În anul alegerilor prezidenţiale din 2009, CCR a fost sesizată cu trei conflicte juridice.
Însă, în 2008, anul electoral pentru alegerile parlamentare, când, la Palatul Victoria se afla Călin Popescu Tăriceanu, iar, la Cotroceni, Traian Băsescu, CCR a fost sesizată să soluţioneze nu mai puţin de şase conflicte juridice de natură constituţională. Asta, în condiţiile în care, în 2006 şi 2007, au fost câte o astfel de situaţie, iar în primul an de mandat al lui Traian Băsescu, 2005, au existat două astfel de sesizări la CCR.
Iohannis, somat, numai anul acesta, de două ori, de CCR să respecte Constituţia. A treia oară i s-a spus că a sesizat aiurea Curtea, în privinţa concediului premierului Viorica Dăncilă.
