Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Motivarea judecătorului care a emis pe numele Sorinei Pintea mandatul de arestare preventivă este ținută la secret. Interceptările ambientale care au premers așa-zisului flagrant delict efectuat de DNA, la sfârșitul săptămânii trecute, sunt secrete, în fața instanței procurorul povestind el însuși ce ar fi trebuit să se audă pe înregistrări. Deși aflată într-o stare de sănătate degradată, cu un pericol evident al unui deznodământ crunt, Sorina Pintea este târâtă prin fața camerelor de luat vederi și bruscată de personalul Arestului Central al Poliției. Reacționând public față de toate aceste chestiuni, echipa de apărători a fostului ministru pare să fi intrat, la rândul ei, în vizorul instituțiilor „statului de drept”. Avocatul Viorel Mocanu, fost agent guvernamental al României la CEDO, care o reprezintă, în această perioadă, din punct de vedere juridic pe Sorina Pintea, a aflat, ieri, din presă, că Agenția Națională de Integritate l-a cercetat și l-a declarat incompatibil. Situația amintește de un episod petrecut în anul 2015, când DNA a săltat-o de pe stradă pe fosta șefă a DIICOT Alina Bica. Unul dintre puținii avocați care au avut, atunci, curajul să reprezinte interesele juridice ale Alinei Bica, Laura Vicol, s-a ales, în scurt timp, la rândul ei, cu dosar penal la DNA, fiind chiar reținută pentru 24 de ore. În final. Laura Vicol a fost achitată definitiv, în 2018, de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Reacțiile echipei de avocați a Sorinei Pintea, legate de tratamentul degradant la care este supusă aceasta de instituțiile statului, în condițiile în care boala autoimună de care suferă îi pune, literalmente, viața în primejdie, nu au rămas fără răspuns din partea „statului de drept”. La nici 24 de ore de la luările de poziție scrise ale avocatului Viorel Mocanu, Agenția Națională de Integritate a remis, ieri dimineață, un comunicat de presă, în care anunță că acesta, în calitate de fost secretat de stat în cadrul Ministerului Afacerilor Externe, „s-a aflat în stare de incompatibilitate în perioada 16 aprilie – 15 iulie 2019, întrucât a exercitat simultan funcția de secretar de stat – agent guvernamental pentru Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în cadrul MAE, și calitatea de membru în Consiliul de Administrație al Companiei Naționale de Transporturi aeriene Române TAROM SA”. Astfel, ANI susține că Mocanu a încălcat prevederile Legii nr. 161/2003, care specifică faptul că „funcția de membru al Guvernului este incompatibilă cu funcția de manager sau de membru al consiliilor de administrație ale regiilor autonome, companiilor și societăților naționale”. Odată stabilit acest verdict de către ANI, Viorel Mocanu „este decăzut din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani”.
Viorel Mocanu a aflat din presă despre acest lucru și consideră acțiunea ANI drept o „regie ieftină și deja patentată”, folosită ca element de presiune, ca un mesaj de a se retrage din echipa de apărători ai Sorinei Pintea. „Nu am fost incompatibil în nicio perioadă. Voi contesta rezoluția ANI în instanță, nu pentru că aș dori să ocup vreo funcție publică, ci doar pentru a demonstra neadevărul spus”, a precizat Mocanu, care a adăugat că este mai mult decât evident faptul că momentul ales pentru o astfel de anchetă nu face altceva decât să încerce deturnarea atenției opiniei publice de la încălcările drepturilor omului de către autorități în cazul Sorinei Pintea.
Calitatea de secretar de stat în MAE, pe care, formal, a deținut-o Viorel Mocanu, era una obligatorie pentru a putea exercita funcția de agent guvernamental la CEDO. De altfel, cutuma administrativă este ca o funcție de reprezentare la CEDO, CJUE sau alte instituții juridice europene, din partea MAE, să fie condiționată de ocuparea, pe hârtie, și a unui rang de subsecretar sau de secretar de stat. În realitate, niciuna dintre persoanele în cauză nu exercită atribuții de conducere în cadrul ministerului.
Aceeași Mărie, dar cu altă pălărie
Citește pe Antena3.ro
Avocatul Mocanu subliniază că nu se lasă influențat de astfel de intimidări și presiuni. Coincidență sau nu, în urmă cu fix cinci ani, un alt avocat era reținut de DNA, acesta fiind printre puținii apărători care s-au încumetat să reprezinte intersele juridice ale fostei șefe a DIICOT Alina Bica. În martie 2015, procurorii lui Kovesi au dispus reținerea pentru 24 de ore și au cerut arestarea preventivă a Laurei Vicol, pe care au pus-o sub acuzare pentru fals în înscrisuri sub semnătură privată, favorizarea făptuitorului și complicitate la exercitarea fără drept a unei profesii sau activități. Ancheta și reținerea au venit exact în momentele în care, în calitate de avocată a Alinei Bica, Laura Vicol făcea lumină, în spațiul public, în legătură cu modul cum proceda DNA în cauza Bica. Iar dosarul viza faptul că Laura Vicol, deși ar fi cunoscut că un coleg de breaslă, Niculae Learciu, nu deține calitatea de avocat, l-a ajutat pe acesta să exercite fără drept profesia în cauze instrumentate de DNA. Mai exact, procurorii susțineau că, în cursul lunii martie 2016, Laura Vicol, avocat al unei persoane arestate, l-a desemnat pe acest Nicolae Learciu, avocat în Baroul Constituțional, să participe la activități de urmărire penală care urmau să se desfășoare la sediul Direcției Naționale Anticorupție în acest dosar, dar și că, în repetate alte rânduri, a lucrat cu acesta în cauze aflate pe rolul DNA.
Încercarea DNA de la acel moment de a obține arestarea preventivă a Laurei Vicol a eșuat, iar dosarul a fost trimis în judecată în cursul anului 2017. Atât instanța de fond, cât și Înalta Curte de Casație și Justiție au achitat-o pe Laura Vicol cu privire la aceste acuzații.
Într-un interviu acordat, în 2017, presei centrale, Laura Vicol vorbea, ca și colegul său Viorel Mocanu, despre presiuni. „Niciodată nu și-a permis, până atunci, vreun procuror să ne amenințe cu pușcăria, să comită vreun abuz pentru a ne speria. Amenințările le-am primit de când am intrat în dosarul Alinei Bica. (…) Am fost avertizată să am grijă cum merg pe stradă, că îmi cresc copiii singuri acasă, și că ar fi mult mai bine să mă retrag dacă nu vreau să-mi ia autoritățile statului copiii”, povestea avocata.
Șeful DNA, Crin Bologa, se declară adeptul practicilor din perioada Kovesi
Anchetele televizate ale DNA, declanșate în precampania electorală, cu care operau procurorii pe vremea când instituția era condusă de Laura Codruța Kovesi, revin în forță, cazul Sorinei Pintea fiind unul elocvent în acest sens, din punctul de vedere al gestionării lui mediatice. Lucru previzibil, de altfel, având în vedere prestația proaspătului procuror-șef al DNA Crin Bologa, pe care acesta a avut-o în cursul interviului în fața Secției de Procurori de la CSM, în urma căruia propunerea lui Cătălin Predoiu de a-l numi la conducerea DNA a primit aviz favorabil.
Concepția lui Crin Bologa despre epoca Kovesi la DNA este una destul de clară și reiese chiar din proiectul managerial cu care a candidat la această poziție la vârful Parchetului. În documentul citat, proaspătul instalat șef al DNA scrie: „Percepția publică, dar și a mea personală, este că, în ultima perioadă de timp., mai ales după revocarea din funcția de procuror-șef a doamnei Laura Codruța Kovesi, Direcția Națională Anticorupție a devenit vulnerabilă, disfuncționalitățile existente la nivelul direcției s-au agravat și au apărut altele noi”. Bologa mai scrie: „DNA se află la răscruce și consider că se impune o schimbare în abordarea managementului acesteia, după ce, în ultima perioadă, a fost supusă unor atacuri succesive legislative și mediatice. (…) A fost linșată mediatic, de multe ori fără suport în realitate. (…) S-a ajuns la revocarea din funcție a unor procurori, la sancționarea lor disciplinară, dar și penală a acestora. Au fost înregistrate discuții între colegi”. Un mesaj clar de revenire la vremurile în care DNA era condusă de Kovesi.
Cu toate acestea, DNA, oficial, se face că „plouă” în scandalul privind plimbarea în cătușe, prin fața camerelor de luat vederi, și la bruscarea Sorinei Pintea. Într-un comunicat de presă, instituția se extrage din acest tablou. „Nici DNA, nici procurorul de caz, nici polițiștii din cadrul DNA nu au atribuții în legătură cu transportul și escortarea persoanelor aflate în stare de deținere în urma măsurii arestului preventiv. Mai mult, după dispunerea deciziei de arestare preventivă, procurorii nu pot și nu au dreptul să intervină în niciun fel în procedurile desfășurate la locul de deținere (pachete, transport la medic etc.). Atribuțiile în ceea ce privește gestionarea acestor situații îi revin exclusiv instituției în custodia căreia se află persoana aflată în stare de deținere. Subliniem că în perioada în care inculpata s-a aflat în prezența angajaților DNA, în spațiul public nu au apărut niciun fel de imagini cu aceasta”, se arată în documentul citat.
Soțul fostului ministru al Sănătății: Sorina poate păți oricând ceva ireversibil
Soțul fostului ministru al Sănătății Sorina Pintea, Ovidiu Goga, a transmis, ieri, o scrisoare deschisă extrem de lungă, în care avertizează că soția sa se află în pericol de moarte și cere sprijinul pentru a fi salvată. „Începând cu 28 februarie 2020, ziua în care Sorina m-a sunat și mi-a sus că DNA este la ea în birou, viața ei s-a schimbat radical. (…) Însă în rău s-a schimbat dramatic viața din punctul de vedere al sănătății ei. Sper și rog pe ORICINE! să nu fie o schimbare ireversibilă sau mortală, cum am auzit un jurnalist spunând că ar merita”, scrie Ovidiu Goga. Acesta subilinază că „Sorina poate păți oricând - dacă reapar sau se intensifică cauzele ce au declanșat dermatomiozita - ceva ireversibil atât din cauza bolii în sine, cât și din cauza creșterii dozelor în tratament (scăderea puternică a capacității de a respira, afectarea inimii până la imposibilitatea de a mai susține circulația sângelui, infecții generalizate pe fond de imunitate minimă, ajungerea în scaun cu rotile din cauza necrozei mușchilor, imposibilitatea de a se mai hrăni independentă din cauza necrozei esofagului, diabet sever etc. și deces)”..
„Firește că nu orice medic și, cu atât mai puțin un procuror, un judecător sau un polițist pot observa asta sau își pot da seama că ai început ușor-ușor să aluneci pe panta fără de întoarcere. Sorina poate muri acasă, după ce iese din arestul preventiv, înainte să se pronunțe instanța și nimeni nu va fi vinovat, pentru că nimeni nu va ști (eu voi ști!!! și ea va ști!!!, dar ce folos?!) recăderea în boală a început în 28 februarie 2020 și neintervenția prin internare și suport atent, permanent și înalt calificat în zilele imediat următoare sunt cauza morții ei. Sau doar a unei chinuite vieți în scaun cu rotile, cu respirația pe sfert din cât ar trebui, viață care oricum nu durează cât a unui om sănătos. În fiecare zi din 28 februarie 2020 în arest a început degradarea fizică, pe fondul stresului atât psihic (normal), cât și fizic: a dormit 4 ore în intervalul vineri 28 februarie ora 2.00 (moment al nopții în care ia pastila de cortizon zilnic și de la care nu a mai putut dormi în acea noapte a zilei 1 a acuzării; nu vreau să exagerez și să spun că a avut, poate, o presimțire, dar și când avea insomnii de durere tot mai adormea pe la 6-7 dimineața; acum nu; s-a dus la serviciu la 7.45 așa nedormită) – sâmbătă 29 feburarie ora 21.20 (când a dormit în arest prima noapte, după drumul pe timp de noapte Baia Mare – București cu mașina și după judecata cererii de arestare); bineînțeles că stoică cum o știm, nu a spus nimic despre asta anchetatorilor. Iar în boala ei, medicii recomandă regim de 8 ore somn/8 ore activitate/8 ore odihnă, pentru a evita recăderi (reapariții ale simptomelor severe ale bolii)”, se mai arată în scrisoarea deschisă.
Astăzi, Sorina Pintea va afla dacă instanța de apel va admite contestația formulată de avocații săi împotriva luării măsurii arestării preventive împotriva sa, la cererea DNA
MAI a declanșat o anchetă internă la Arestul Central, iar Marcel Vela, ministrul demis și interimar al Internelor, vrea să modifice procedura cătușelor, în cazuri similare cu cel al Sorinei Pintea
