O nouă afacere, marca “Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti SA”, va băga, în următorii doi ani, în buzunarele societăţii de salubritate Romprest, patronată de controversatul om de afaceri Florian Walter, peste 1,4 milioane de euro, în baza unui contract de prestări servicii parafat la mijlocul acestei luni. Este vorba despre amenajarea şi întreţinerea spaţiilor verzi şi a plantelor decorative de interior, de la Aeroportul Internaţional “Henri Coandă” din Otopeni.
Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti a atribuit, prin licitaţie deschisă, în data de 18 octombrie, un contact în valoare de 6.567.491,8 lei cu TVA (1,46 de milioane de euro), având ca obiect achiziţia de servicii de amenajare şi întreţinere a spaţiilor verzi exterioare şi a plantelor naturale decorative de interior. Este vorba despre servicii de elagaj de arbori şi tunderea gardurilor vii, de servicii de ierbicizare şi de însămânţare, de aranjamente florale, de sădit arbori şi alte plante, afacere care a fost gândită încă din 26 aprilie anul curent.
La licitaţia deschisă s-au înscris două companii, ambele oferte fiind declarate admisibile, însă, în urma procedurii, câştigătoare a contractului a fost desemnată SC Compania Romprest Service SA Bucureşti. Finanţarea contractului este asigurată din fondurile proprii ale Companiei Naţionale de Aeroporturi Bucureşti SA.
Se va lucra 24 de ore din 24
Toate serviciile contractate vor fi prestate la Aeroportul Henri Coandă, unde CN Aeroporturi Bucureşti SA deţine în administraţie proprie un parc, o seră şi terminalele de pasageri situate în zone publice şi restricţionate. Parcul, întins pe o suprafaţă de 26 de hectare, cuprinde spaţii verzi dispuse de o parte şi de alta a drumurilor de acces către cele două terminale (“Sosiri” şi “Plecări”), către Salonul Oficial şi către zona tehnică. Aici, există plantaţii decorative, plantaţii de aliniament şi garduri vii. Zona de parc este prevăzută cu o instalaţie de udare, constând în hidranţi şi o instalaţie de irigaţii cu microaspersie. Terminalele, întinse pe o suprafaţă de 7 hectare, adăpostesc, la rândul lor, aproximativ 550 de plante. De asemenea, la Aeroportul Otopeni există şi o seră, cu suprafaţa de 300 de metri pătraţi, în cadrul căreia se desfăşoară activităţi de îngrijire a plantelor, unde se află aproximativ 1.300 de plante, care se rulează periodic, prin mişcarea lor de la seră către terminale şi invers.
Scopul contractului încheiat cu Compania Romprest Service SA este, conform caietului de sarcini care a stat la baza organizării acestei licitaţii, aceea ca, în următoarele 24 de luni, să se amenajeze aceste spaţii verzi. Spre exemplu, în zona de parc, Romprest trebuie să taie sau să doboare arborii ori de câte ori este nevoie, dar şi să-i toaleteze anual. De asemenea, trebuie combătute bolile dăunătoare, lunar, timp de şapte luni pe an, iar degajarea terenului de frunze şi crengi trebuie făcută zilnic. Operaţiuni similare trebuie efectuate şi în celelalte zone prevăzute în contract.
Pentru aceste operaţiuni, firma prestatoare va pune la dispoziţie un inginer horticol, un inginer peisagist şi 18 muncitori care să lucreze în ture de 12 ore cu 36, activitatea fiind asigurată 24 de ore pe zi.
Walter, adus, acum doi ani, sub escortă din Emiratele Arabe Unite
Florian Walter, patronul firmei care a câştigat contractul cu Aeroportul Otopeni, a făcut, în urmă cu trei ani, obiectul unui dosar instrumentat de DIICOT, în urma căruia a fost dat în urmărire internaţională şi prins, în 2016, în Emiratele Arabe Unite. În urmă cu doi ani, 18 persoane au fost trimise în judecată de procurorii DIICOT Ploieşti într-un dosar de evaziune fiscală şi spălare de bani în care este implicată compania Romprest. În ceea ce-l priveşte pe Walter, procurorii au dispus continuarea cercetărilor într-un dosar separat.
Florian Walter este suspectat că a iniţiat şi coordonat o grupare suspectată de evaziune fiscală şi spălare de bani, operaţiuni financiare în care este implicată Compania Romprest Service, alături de alte societăţi comerciale, între care unele considerate firme-fantomă.
Anchetatorii au stabilit că mare parte dintre angajaţii firmei de salubritate lucrau la negru, iar pentru a justifica şi a deduce banii plătiţi muncitorilor, Romprest încheia contracte cu alte firme, care la rândul lor încheiau contracte cu alte societăţi, până se ajungea la "un eşalon patru". Prejudiciul produs bugetului de stat este stabilit de anchetatori la valoarea totală de 4,5 milioane de euro, reprezentând impozitul pe profit şi taxa pe valoarea adăugată, la care se adaugă suma de 60.494.600 de lei (echivalentul a 14 milioane de euro) supusă procesului de reciclare. Anchetatorii au instituit măsuri asigurătorii până la concurenţa sumei de 18 milioane de euro.
Folosit de “unitatea de elită”, pentru distrugerea rivalei lui Kovesi
Acelaşi Florian Walter a mai făcut, însă, şi obiecul unui dosar instrumentat, iniţial, la DNA, structura centrală, de către procurorul Mihaela Iorga Moraru. Ulterior, acest dosar a fost preluat de către DNA Ploieşti, celebra “unitate de elită” condusă de Lucian Onea. În această nouă situaţie, Walter a denunţat-o, anul trecut, pe Mihaela Iorga Moraru, la cererea procurorilor de “elită”, care au pus-o sub învinuire într-un dosar privind favorizarea făptuitorului.
Recent, Florian Walter a dezvăluit că împotriva sa procurorii DNA Ploieşti au făcut presiuni pentru a o denunţa pe Mihaela Iorga Moraru, aceasta din urmă aflându-se în conflict cu fosta şefă a DNA, Laura Codruţa Kovesi. Walter arată că a fost audiat la DNA Ploieşti în calitate de martor şi i s-au cerut informaţii despre procuroarea în cauză, cea care l-ar fi anchetat în dosarul Romprest pentru delapidare şi spălare de bani.
Ceea ce s-a şi întâmplat. La scurt timp după ce Kovesi a dat-o afară pe Mihaela Iorga Moraru din DNA, “unitatea de elită” de la Ploieşti a pus-o pe aceasta sub acuzare şi a trimis-o în judecată. Numai că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a decis, recent, în cameră preliminară, să constate nulitatea rechizitoriului. Actul de trimitere în judecată era semnat de însuşi fostul procuror-şef de la DNA Ploieşti, Lucian Onea, şi de procuroarea Laura Bucica, fiind confirmat de chiar Marius Bulancea, de la DNA Central, şef al Secţiei a II-a Penală.
Magistraţii instanţei supreme au decis, totodată, restituirea dosarului Mihaelei Iorga Moraru la DNA, după ce a exclus din cauză toate probele administrate în cursul urmăririi penale. Interesant este şi faptul că, în data de 18 octombrie, când Compania Naţională de Aeroporturi Bucureşti atribuia contractul către firma Romprest, Secţia de Procurori de la CSM a dispus încetarea suspendării din funcţie a Mihaelei Iorga Moraru, aceasta putând să-şi reia activitatea în cadrul Direcţiei Naţionale Anticorupie.
Aeroportul Otopeni administrează un parc verde de 26 de hectare, spaţii verzi în terminalele de pasageri de 7 hectare şi o seră, în suprafaţă de 300 de metri pătraţi.