Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Curtea Constituțională a amânat, în cazul a patru din cele cinci legi asupra cărora Guvernul Ilie Bolojan și-a angajat răspunderea în fața Parlamentului, luarea unor decizii de admitere sau de respingere a excepțiilor de neconstituționalitate. Soluțiile vor fi anunțate, cel mai devreme, în data de 8 octombrie. Acest lucru face inaplicabilă, în integralitatea ei, legea privind pensiile de serviciu ale magistraților, pe de o parte, și, parțial, legea privind modificările aduse la legislația privind sănătatea. Asta, deoarece ambele legi ar fi trebuit să intre în vigoare de la data de 1 octombrie. În cazul pensiilor magistraților, proiectul asumat este scris în așa manieră, încât calendarul prevăzut pentru creșterea vechimii judecătorilor și procurorilor pentru a atinge, în 2035, vârsta de 65 de ani pentru a putea ieși la pensie, nu mai poate fi respectat, chiar dacă legea ar fi declarată constituțională de către CCR. Însă specialiștii în drept arată că, dacă ar fi considerat-o constituțională, Curtea nu ar fi amânat validarea legii pentru 8 octombrie. Acest mod de a tranșa lucrurile arată că magistrații CCR au înțeles să dea un răspuns dur pentru presiunile la care au fost supuși, în ultimele zile, de către USR și de către premierul Ilie Bolojan.
Amânarea luării unei decizii cu privire la constituționalitatea sau neconstituționalitatea legii privind unele măsuri în domeniul pensiilor de serviciu reprezintă cea mai grea lovitură pe care ar fi putut-o încasa premierul Ilie Bolojan din partea Curții Constituționale. Mai grea, poate, chiar și decât un verdict de neconstituționalitate pe care l-ar fi pronunțat ieri. Dacă decizia va veni la data de 8 octombrie 2025, așa cum a anunțat deja Curtea, atunci legea devine inaplicabilă cel puțin din punct de vedere al termenelor și calendarului stabilit prin angajarea răspunderii Guvernului.
La articolul VI din legea adoptată de Parlament scrie, negru pe alb, că „prezenta lege intră în vigoare de la data de 1 octombrie 2025”. Iar printre ceea ce ar fi trebuit să intre în vigoare cu 8 zile înainte ca CCR să se pronunțe, se află calendarul stabilit de Ilie Bolojan cu privire la vechimea și la vârsta de pensionare.
Mai exact, în lege, se prevede că în legătură cu judecătorii și procurorii, dar și magistrații-asistenți de la Curtea Constituțională și de la Înalta Curte de Casație și Justiție , aflați în funcție la data de 1 octombrie 2025, la calculul vechimii de cel puțin 25 de ani se poate lua în calcul, eșalonat, și o perioadă de maximum 5 ani în care respectivii au îndeplinit funcțiile. Iar ca exemplu, legea prevede că pentru perioada 1 octombrie 2025 – 31 decembrie 2026 poate fi valorificată o perioadă de cel mult cinci ani în aceste funcții. Ei bine, dacă legea nu intră în vigoare la 1 octombrie, această prevedere nu mai poate fi aplicabilă.
De aceleași probleme se va lovi și pachetul pe Sănătate
La fel de inaplicabilă devine și prevederea potrivit căreia majorarea cuantumului pensiei de serviciu cu câte 1% nu se aplică pentru anii împliniți începând cu data de 1 octombrie 2025 care depășesc vechimea de 25 de ani, însă fără a pierde beneficiul majorării cuantumului net pentru perioadele anterioare. Dar nici cea care vizează condiția de vechime de cel puțin 25 de ani care să se împlinească în intervalul 1 octombrie 2025 – 1 decembrie 2026, pentru a se putea pensiona la vârsta de 47 de ani și 8 luni, indiferent de momentul împlinirii acestei vârste.
Toate aceste prevederi din legea asumată nu au cum să intre în vigoare, deoarece se depășește, la momentul eventual al promulgării, termenul calendaristic de 1 octombrie 2025.
Interesant este că același lucru se poate întâmpla și cu prevederi importante din Legea pentru modificarea și completarea unor acte normative și pentru stabilirea unor măsuri în domeniul sănătății, asumată, de asemenea, de Ilie Bolojan în fața Parlamentului, care a ajuns, la cererea AUR, pe masa Curții Constituționale. Și în acest caz, judecătorii au decis să amâne pronunțarea pentru data de 8 octombrie 2025, în condițiile în care unele prevederi trebuiau să intre în vigoare de la 1 octombrie.
Legea prevede, spre exemplu, că, prevederile articolului I punctele 1 și 3 intră în vigoare de la data de 1 octombrie 2025. Aceste prevederi reglementează că „cabinetele medicale de familie pot deschide cel mult două puncte secundare de lucru, dacă solicitantul asigură un program fracționat de minimum 5 ore pe săptămână”, precum și că „din bugetul Fondului unic național de asigurări sociale de sănătate se decontează serviciile medicale de spitalizare de zi, consultațiile, procedurile diagnostice și terapeutice furnizate de medici specialiști și investigațiile paraclinice din pachetele de servicii medicale reglementate prin contractul-cadru și normele metodologice de aplicare a acestuia acordate de asistența medicală mobilă către spitalele care se află în relație contractuală cu o casă de asigurări de sănătate”.
Cel mai probabil, pe 8 octombrie, Curtea va declara legea ca neconstituțională
Revenind, însă, la cea mai spinoasă problemă, anume la amânarea deciziei pentru legea privind pensiile magistraților, avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, susține, la rândul său, că legea nu va mai putea intra în vigoare de la data de 1 octombrie 2025, acest lucru fiind imposibil. „Pentru a intra în vigoare la 1 octombrie, legea trebuie promulgată și publicată în Monitorul Oficial al României cu trei zile înainte, adică la 27 septembrie. Neintrarea în vigoare la 1 octombrie obligă la retrimiterea legii la Parlament pentru a reface toate termenele, inclusiv eșalonarea majorării vârstei de pensionare”, a precizat cunoscutul jurist.
Avocatul este de părere că faptul că CCR a decis amânarea pronunțării, ieri, transmite semnalul că legea va pica testul de constituționalitate integral sau în parte. „Majoritatea dispozițiilor (din legea asumată - n.red.) au fost scrise de Guvern pentru a încălca, fiecare în parte, multe decizii ale Curții Constituționale, hotărâri ale Curții de Justiție a Uniunii Europene și recomandări europene (inclusiv prevăzute în PNRR). Consiliul Legislativ a motivat, în avizul negativ, întins pe 40 de pagini, neconstituționalitatea și deficiențele majore de tehnică legislativă a acestei legi. Aproape că nu există legi în vigoare cu aviz negativ al Consiliului Legislativ”, întărește Adrian Toni Neacșu.
Acesta a adăugat că, prin amânarea de către CCR a deciziei pe legea pensiilor magistraților, „Curtea a aplicat un principiu care, pentru judecători, este o a doua natură: dura lex sed lex. CCR judecă doar dacă o lege sau alta respectă sau nu Constituția, iar nu dacă Ilie Bolojan trebuie să-și dea sau nu demisia, iar Coaliția să sară în aer. Presiunea deșănțată pusă de politicieni și de Guvern pe CCR, inclusiv șantajul demisiei premierului și al celui direct asupra celor trei judecători proaspăt numiți, a determinat această amânare, pe lângă prea simplul argument că aveau nevoie de timp. CCR nu rezolvă crize bugetare, parlamentare sau politice, nu răspunde presiunilor cancelariilor demnitarilor sau ale străzii, ci stabilește ce este sau ce nu este conform Constituției, indiferent de consecințe”.
Precedentul din 2023. Cinci din actualii judecători au picat propuneri cvasi-identice
Trebuie remarcat, în acest context, existența unei decizii a CCR, având numărul 467 din 2 august 2023, prin care Curtea a respins ca fiind neconstituționale propuneri legislative cvasi-identice cu cele din legea asumată de Ilie Bolojan în legătură cu pensiile de serviciu ale magistraților. Sesizarea de neconstituționalitate de atunci este, la rândul ei, aproape identică cu cea formulată, acum, de Înalta Curte de Casație și Justiție.
Decizia de declarare ca neconstituțională a propunerilor de acum doi ani a fost luată cu unanimitatea celor 8 judecători CCR prezenți, al nouălea lipsind atunci motivat. Cinci dintre acei 8 judecători se află și în prezent în funcție. Este vorba despre Mihaela Ciochină, despre Cristian Deliorga, despre Dimitrie Bogdan Licu, despre Laura Iulia Scântei și despre Gheorghe Stan.
Judecătorul care a absentat motivat în 2023 este chiar actualul președinte al Curții Constituționale, Simina Tănăsescu.
Nu se cunoaște exact care este opinia juridică a celor trei noi judecători de la CCR, asupra cărora, săptămâna trecută, atât Dominic Fritz, cât și Radu Miruță, de la USR, au făcut presiuni în spațiul public în legătură cu această lege, însă există câteva indicii indirecte care o pot scoate la lumină.
Astfel, Dacian Cosmin Dragoș este judecătorul numit de către președintele României, Nicușor Dan. Președintele nu este mulțumit de forma legii asumate de Ilie Bolojan.
Al doilea judecător este Csaba Asztalos, numit de către Camera Deputaților, la propunerea UDMR. Fostul judecător CCR propus de UDMR, Varga Attila, a votat, în 2023, pentru picarea legii.
Mihai Busuioc este cel de-al treilea judecător, numit la CCR de către Senat, la propunerea PSD. El este fostul președinte al Curții de Conturi, iar legea lui Ilie Bolojan afectează inclusiv personalul acestei instituții.
În acest sens, există toate premisele ca, având în vedere contextul specific, pe 8 octombrie 2025 legea să pice integral sau parțial la CCR. Oricum ar fi, ea nu mai poate intra în vigoare de la data de 1 octombrie 2025 și va trebui să fie retrimisă la Parlament, pentru a fi rescrisă, amendată și readoptată.
Diana Buzoianu a scăpat de votul PSD de la moțiune, după ce premierul a garantat personal pentru ea
Al doilea eveniment tensionat de ieri pentru Coaliție a fost ședința Plenului Camerei Deputaților, în cadrul căreia a fost supusă la vot moțiunea simplă a celor de la AUR împotriva ministrului progresist al Mediului, Diana Buzoianu. Așa cum „Jurnalul” a dezvăluit în ediția de ieri, parlamentarii PSD erau pregătiți să voteze pentru demiterea ministrei, însă, chiar înainte de ședință, conducerea partidului a luat decizia să-i mai dea Dianei Buzoianu răgaz să emită avizele pentru cele patru hidrocentrale.
Acest „respiro” este rezultatul garanțiilor date de premierul Ilie Bolojan privind finalizarea proiectelor hidroenergetice. Liderul interimar al PSD, Sorin Grindeanu, a anunțat că partidul său va vota împotriva moțiunii depuse de AUR împotriva ministrului Mediului, Diana Buzoianu. „Am supus la vot. Nu am avut voturi împotrivă. Vom vota împotriva moțiunii AUR”, a declarat Grindeanu, care a recunoscut, însă, că nu este de acord cu „militantismul de tip Greenpeace” al ministrei, dar a subliniat că programul de guvernare prevede finalizarea rapidă a patru hidrocentrale. „Colegii mei Daniel Zamfir, doamna deputat Graţiela Gavrilescu şi alţi colegi din Parlament au sesizat ceva, un lucru care s-a dovedit a fi adevărat. Anume faptul că cel puţin pe una din hidrocentrale, şi anume cea de la Paşcani, putea fi dat acest aviz de mediu într-o perioadă de cu săptămâni în urmă. Eu pot să spun că respect credinţele care ţin de militantismul, să spunem, de tip Greenpeace al doamnei ministru şi sunt lucruri în care dânsa crede, sunt lucrurile pe care le respect, dar cu care nu pot să fiu de acord. Atât timp cât avem în programul de guvernare, de exemplu, că patru hidrocentrale, procedurile vor fi străbătute cu celeritate, că se vor termina rapid toate aceste proceduri, nu stă în picioare nicio explicaţie. Pentru că ai un program de guvernare care spune acest lucru”, a spus Grindeanu.
În ceea ce privește proiectul de la Pașcani, liderul PSD a precizat că autorizația de mediu trebuie semnată până la finalul acestei săptămâni.
„Colegii mei au sesizat aceste lucruri, au sesizat că nu respectăm programul de guvernare şi au luat poziţie, în frunte cu Daniel Zamfir, şi bine au făcut. Şi am cerut două lucruri prim-ministrului. Unu - ca până la sfârşitul săptămânii să fie semnată autorizaţia pentru Paşcani, fiind străbătute toate procedurile legale, să ceară ministrului Mediului. Şi al doilea lucru - toate celelalte hidrocentrale să fie trecute printr-o ordonanţă de urgenţă, să fie obiective strategice de interes naţional. (...) Prim-ministrul m-a asigurat despre ambele puncte - ne-a asigurat nu pe mine, ci pe toţi colegii mei - că sunt bifate, până la sfârşitul săptămânii avem autorizaţia pe Paşcani şi în câteva săptămâni vom avea această ordonanţă de urgenţă care reglementează pentru celelalte hidrocentrale statutul, aşa cum am spus, de interes naţional, care simplifică procedurile. Asta e un lucru bun, s-a deblocat. Am prezentat colegilor mei aceste lucruri. Am supus la vot ce facem pe această moţiune. Dacă nu mă înşel, cred că n-am avut voturi împotrivă, vom vota împotriva moţiunii AUR, evident”, a mai adăugat liderul PSD.
Ca atare, moțiunea a picat cu 200 de voturi „contra, 87 de voturi „pentru” și 15 abțineri.
Citește pe Antena3.ro
