Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mandatele a trei judecători de la Curtea Constituțională, în frunte cu cel al președintele instanței de contencios constituțional, urmează să se încheie, în această vară, iar pe piață deja au apărut mai multe nume ale potențialilor înlocuitori.
Sunt vehiculați drept candidați primarul PNL al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, senatorul social-democrat Robert Cazanciuc, actualul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării, Csaba Asztalos, președinta Înaltei Curți de Casație și Justiție, Corina Corbu, actualul secretar general al Ministerului Justiției, Bogdan Mateescu, președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, sau fostul ministru al Justiției, actual președinte al Consiliului Legislativ, Florin Iordache. Trei dintre aceștia ar urma să fie numiți în funcția de judecător la CCR în locul actualilor deținători ai funcțiilor Marian Enache, Livia Stanciu și Varga Attila. Cu o singură excepție, toți ceilalți șase posibili candidați câștigă, în prezent, conform declarațiilor de avere, mult sub indemnizația încasată de un judecător al Curții Constituționale. Unul dintre viitorii judecători CCR va fi numit de Senat, al doilea -de Camera Deputaților, iar al treilea - de președintele României. Iar în privința ultimului, președintele interimar al României, Ilie Bolojan, ia în calcul să facă numirea înainte de anunțul câștigătorului alegerilor prezidențiale din data de 18 mai 2025.
Președintele Curții Constituționale, Marian Enache, și doi dintre ceilalți opt membri ai CCR, judecătoarea Doina Livia Stanciu și judecătorul Varga Attila urmează să-și finalizeze, fiecare, mandatele de câte nouă ani în cadrul instanței de contencios constituțional, în data de 13 iulie 2025. Iar aceștia urmează să fie înlocuiți într-un moment de maximă tensiune, generată, în special, de decizia CCR din 6 decembrie 2024, când au fost anulate alegerile prezidențiale.
Unul dintre posturile de judecător constituțional ce vor deveni vacante este cel pentru care numirea revine, ca atribut, președintelui României. Este vorba despre postul care va fi lăsat liber de Doina Livia Stanciu, numită la Curtea Constituțională, pentru un mandat de nouă ani, prin decretul nr. 549 din data de 9 iunie 2016, cu începere din data de 13 iulie 2016.
Atunci, președintele României, Klaus Iohannis, a ales-o pe fosta președintă a Înaltei Curți de Casație și Justiție, Livia Stanciu, între timp pensionată, să preia funcția de judecător la CCR, până în 13 iulie 2025.
Pe lângă caracteristica demnității funcției de judecător la Curtea Constituțională, un avantaj deloc de neglijat pentru cei care speră să ocupe o astfel de poziție este remunerația. Conform declarației de avere completate la mijlocul anului trecut, Doina Livia Stanciu a încasat, ca judecător CCR, o indemnizație anuală în cuantum de 420.417 lei pe an. Ceea ce înseamnă, lunar, câte 35.034,75 de lei (7.150 de euro). O sumă consistentă, mult mai mare decât cea încasată de doi dintre cei trei pretendenți vehiculați pentru înlocuirea Liviei Stanciu.
Citește pe Antena3.ro
Primarul Clujului, pe lista scurtă
Așa cum arătam încă de la început, pe piață au apărut deja numele unor personalități care s-ar pregăti să concureze pentru postul ce urmează a fi vacantat de Livia Stanciu. Mai exact, au apărut trei nume. Primul este al actualului primar al municipiului Cluj-Napoca, Emil Boc, vicepreședinte al Partidului Național Liberal. Al doilea nume vehiculat pentru acest post este cel al actualei președinte a Înaltei Curți de Casație și Justiție, judecătoarea Corina Corbu. Iar al treilea nume vehiculat, tot pentru acest post, este cel al judecătorului Bogdan Mihai Mateescu, actual secretar general al Ministerului Justiției.
Astfel, Emil Boc a câștigat, anul trecut, de la Primăria Municipiului Cluj-Napoca, exact jumătate din leafa încasată de Livia Stanciu ca judecător la Curtea Constituțională. Potrivit declarației de avere a lui Boc din data de 25 octombrie 2024, acesta a încasat, de la instituția pe care o conduce, o indemnizație totală anuală de 213.690 de lei, adică 17.807,5 lei pe lună. Dacă va fi „alesul” pentru CCR, Emil Boc și-ar putea continua activitatea de conferențiar universitar la Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj-Napoca, de unde, anul trecut, a încasat o leafă de 86.548 de lei, adică 7.215,3 lei pe lună. În schimb, va fi obligat să renunțe la funcția de membru titulat în cadrul Consiliului Național de Integritate, de unde, din fondurile Agenției Naționale de Integritate, a fost remunerat, în 2024, cu 8.764 de lei pe an, adică 730,3 lei pe lună.
Șefa ÎCCJ încasează mai mult decât plătește CCR
Spre deosebire de Emil Boc, al doilea potențial pretendent pentru locul din CCR al Liviei Stanciu, actualul președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție, a câștigat, anul trecut, mai mult decât dublu decât judecătoarea Curții Constituționale.
În declarația de avere din data de 14 iunie 2024, Corina Corbu notează că a încasat de la Înalta Curte salarii în cuantum de 779.816 lei pe an, adică de 64.884,7 lei pe lună. La aceasta, se adaugă și indemnizația de membru în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), de 126.438 de lei pe an, adică de 10.536,5 lei pe lună. În total, Corbu a încasat venituri lunare de 75.512,2 lei.
Corina Corbu se află, în prezent, la cel de-al doilea mandat de președinte al Înaltei Curți de Casație și Justiție. Prima dată, a fost validată de Secția pentru Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii prin Hotărârea nr. 1256 din data de 18 iulie 2019, cu începere din data de 19 septembrie 2019. A doua oară a fost validată prin Hotărârea nr. 1536 din 9 iulie 2022 a aceleiași Secții de Judecători a Consiliului Superior al Magistraturii, cu începere din data de 16 septembrie 2022, ceea ce înseamnă că mandatul său urmează să se încheie la data de 16 septembrie 2025.
Al treilea nume vehiculat pentru numirea, din partea președintelui României, în funcția de judecător la Curtea Constituțională, în locul Liviei Stanciu, este cel al judecătorului Bogdan Mihai Mateescu, fost membru al Consiliului Superior al Magistraturii, fost președinte al Tribunalului Vâlcea și actual secretar general al Ministerului Justiției, funcție în care a fost numit în luna ianuarie a anului curent.
Potrivit declarației de avere completată, pentru veniturile din anul 2024, Bogdan Mihai Mateescu susține că a încasat, ca președinte al Tribunalului Vâlcea, o indemnizație anuală de 227.400 de lei pe an, aducă de 18.950 de lei pe lună. Ceea ce înseamnă puțin peste jumătate din salariul încasat, în aceeași perioadă, de Livia Stanciu, de la Curtea Constituțională.
Președintele CNCD i-ar putea lua locul lui Varga Attila
Un al doilea judecător care urmează să părăsească echipa de la Curtea Constituțională este Varga Attila. Acesta a fost numit judecător la instanța de contencios constituțional, cu sprijinul și la propunerea UDMR, prin Hotărârea Camerei Deputaților nr. 49 din data de 9 iunie 2016, pentru un mandat de nouă ani, începând cu data de 13 iulie 2016. Ceea ce înseamnă că acest mandat urmează să ajungă la termen în data de 13 iulie 2025.
Varga Attila a fost, între 1990 și 2008, deputat UDMR de Satu Mare. Între 2001 și 2003 a ocupat funcția de secretar al Comisiei Parlamentare de redactare a proiectului de lege pentru Revizuirea Constituției României.
Conform declarației de avere completată și publicată la data de 13 iunie 2024, Varga Attila a încasat, ca judecător la Curtea Constituțională, o leafă anuală identică cu cea a Liviei Stanciu - 420.417 lei pe an, adică 35.034,75 de lei pe lună. Pe lângă aceasta, Varga Attila a mai încasat 49.527 de lei pe an, adică 4.127,25 de lei pe lună, în calitate de conferențiar universitar doctor la Universitatea Sapientia din Cluj, la care se adaugă o pensie de serviciu în cuantum de 443.600 de lei pe an, respectiv de 36.966,7 lei pe lună. În total, veniturile lui Varga Attila au fost de 913.544 de lei pe an, adică de 76.128,7 de lei pe lună (15.536,5 euro).
Pentru înlocuirea sa de la CCR este vehiculat un singur nume, tot din zona UDMR. Este vorba despre actualul președinte al Consiliului Național pentru Combaterea Discriminării (CNCD), Csaba Ferencz Asztalos.
În declarația de avere pe care Csaba Ferencz Asztalos (FOTO) a completat-o și a depus-o la data de 6 iunie 2024 se precizează că acesta a încasat de la CNCD o indemnizație în cuantum de 116.808 lei pe an, adică de 9.737 de lei pe lună, ceea ce înseamnă un venit de 3,6 ori mai mic decât salariul lui Varga Attila de la Curtea Constituțională.
Pe lângă leafa principală, Csaba Ferencz Asztalos a mai încasat drepturi salariale în cuantum de 26.684 de lei pe an. Este vorba de 4.566 de lei pe an de la Universitatea București, de 7.100 de lei pe an de la SNSPA, de 6.000 de lei pe an de la Academia Națională de Informații Mihai Viteazul și de 7.082 de lei pe an de la Institutul Național al Magistraturii.
Doi social-democrați și șeful Curții de Conturi, în „cărți” pentru locul vacantat de președintele Marian Enache
Cea mai importantă plecare din Curtea Constituțională, anul acesta, este cea a actualului președinte al instanței de contencios constituțional, Marian Enache. El a fost numit în funcția de judecător la CCR, la propunerea și cu sprijinul Partidului Social Democrat, prin Hotărârea Senatului României nr. 80 din data de 7 iulie 2016, cu începere din data de 13 iulie 2016, pentru un mandat de nouă ani. Acest mandat urmează, de asemenea, să se finalizeze în data de 13 iulie 2025.
Marian Enache este doctor în drept constituțional, a fost membru în CPUN, după care deputat, în legislaturile 1990 - 1992, 1996 - 2000, 2008 - 2012 și 2012 - 2016, De asemenea, a fost consilier prezidențial în cadrul Direcției Juridice a Administrației Prezidențiale, precum și ambasador extraordinar și plenipotențiar al României în Republica Moldova. La data de 11 iulie 2022, Marian Enache a fost ales președinte al Curții Constituționale.
Potrivit declarației de avere, pe care a completat-o și pe care a depus-o la data de 15 iunie 2024, Marian Enache a încasat, ca președinte al CCR, o indemnizație de 473.298 de lei pe an, adică de 39.441,5 lei pe lună (8.050 de euro). De asemenea, Marian Enache a mai încasat o pensie de la Casa Națională de Pensii și de la Casa de Pensii a Avocaților, în cuantum de 679.800 de lei pe an, adică de 56.650 de lei pe lună (11.561,22 de euro). La care s-a mai adăugat o pensie de fost parlamentar, încasată timp de zece luni, în cursul anului 2023, în cuantum de 82.890 de lei pe an, adică de 9.289 de lei pe lună (1.691,6 euro). În total, veniturile lui Marian Enache s-au situat la 1.235.988 de lei pe an, adică la 103.000 de lei pe lună (21.020,2 euro).
Remunerațiile acestora sunt mult sub cea pe care o vor putea ridica de la CCR
Pentru locul în CCR al lui Marian Enache se „încălzesc” trei posibili pretendenți. Este vorba despre senatorul PSD Robert Cazanciuc, despre președintele Curții de Conturi, Mihai Busuioc, și despre președintele Consiliului Legislativ, Florin Iordache.
Robert Cazanciuc, actual senator PSD, a fost președinte interimar al Senatului, ministru al Justiției și procuror. Potrivit declarației de avere, completată și depusă la Parlament în data de 7 februarie 2025, Robert Cazanciuc notează că a încasat, ca senator, o indemnizație anuală de 152.974 de lei, adică de 212.747,5 lei pe lună, ceea ce înseamnă un venit de 3,1 ori mai mic decât al lui Marian Enache, la CCR.
În ceea ce-l privește pe Mihai Busuioc, președintele actual al Curții de Conturi, acesta este absolvent de Drept, a condus Agenția Națională de Cadastru și Publicitate Imobiliară, a fost secretar general al Ministerului Dezvoltării Regionale și Administrației și a fost numit la șefia Curții de Conturi în data de 15 octombrie 2017. Conform declarației de avere datată 14 iunie 2024, Mihai Busuioc a încasat de la Curtea de Conturi o leafă de 339.331 de lei pe an, adică de 28.277,6 lei pe lună, mult mai mică decât cea încasată de Marian Enache de la Curtea Constituțională.
Florin Iordache este cel de-al treilea nume vehiculat pentru a prelua funcția de judecător CCR, după plecarea lui Marian Enache. Iordache este fost ministru al Justiției, fost deputat PSD și, în prezent, președinte al Consiliului Legislativ. În cea mai recentă declarație de avere, din data de 21 mai 2024, Florin Iordache arată că a încasat, de la Consiliul Legislativ, o leafă anuală în cuantum de 183.124 de lei, adică de 15.260,3 lei pe lună, de 2,6 ori mai mică decât a judecătorului CCR Marian Enache.
