Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
La Secția Penală a Tribunalului Constanța s-a format, recent, un dosar, având numărul 4149/118/2024, din data de 14 iunie 2024, prin care fratele fostului președinte al României Traian Băsescu, Mircea Băsescu, a formulat o cerere de reabilitare judecătorească, în baza articolului 237 din Codul de Procedură Penală. Cererea de reabilitare a fost înregistrată pe rolul Secției penale, iar primul termen de judecată a fost alocat acestui dosar în plină vacanță judecătorească, mai exact în data de 21 august 2024.
Conform articolului 275 Cod Procedură penală, invocat de Mircea Băsescu pentru motivarea cererii de reabilitare judecătorească, „reabilitarea are loc fie de drept, în cazurile prevăzute de articolele 150 și 165 din Codul Penal, fie la cerere, analizată de instanța de judecată”. Reabilitarea are loc de drept în cazul condamnării la pedeapsa amenzii, la pedeapsa închisorii care nu depășește doi ani sau la pedeapsa închisorii a cărei executare a fost suspendată sub supraveghere, dacă, în decurs de trei ani, condamnatul nu a săvârșit o altă infracțiune.
Legea prevede că un condamnat poate fi reabilitat, la cerere, de către instanța de judecată, după patru ani, în cazul condamnări la pedeapsa închisorii mai mare de doi ani, dar care să nu depășească cinci ani, Mircea Băsescu a suferit o condamnare de patru ani de pușcărie cu executare. Termenele se socotesc de la data când a luat sfârșit executarea pedepsei principale sau de la data când aceasta s-a prescris.
Frate de președinte, condamnat cu executare pentru că cerea bani ca să „pregătească” soluții judiciare
Mircea Băsescu a fost condamnat definitiv, în data de 16 iunie 2016, la patru ani de închisoare cu executare. Termenul executării pedepsei a expirat, astfel, la 16 iunie 2020, iar cei patru ani până la care putea formula o cerere de reabilitare judecătorească s-a împlinit la data de 16 iunie 2024.
Reamintim că, prin Sentința Penală nr. 711 din 16 iunie 2016, Curtea de Apel Constanța l-a condamnat definitiv pe Mircea Băsescu la patru ani de închisoare cu executare și la interzicerea, atât pe perioada executării pedepsei, cât și pe o perioadă de doi ani după executarea pedepsei, a drepturilor de a fi ales în autoritățile publice sau în orice alte funcții publice, de a ocupa o funcție care implică exercițiul autorității de stat și de a comunica cu Marian Căpățână (afaceristul condamnat împreună cu Mircea Băsescu în acest dosar) sau cu membrii familiei interlopului Sandu Anghel, poreclit „Bercea Mondial”.
În 14 iunie 2014, Direcția Națională Anticorupție, prin Secția de Combatere a Corupției, a dispus trimiterea în judecată, în stare de arest preventiv, a lui Mircea Băsescu, pentru trafic de influență. De asemenea, a mai fost trimis, tot atunci, în judecată și afaceristul Marian Căpățână, pentru complicitate la trafic de influență.
Citește pe Antena3.ro
Tariful, pe model „Dumbravă - Trăilă - Coldea”: 600.000 de euro
Concret, în rechizitoriul remis magistraților, procurorii arată că, la începutul anului 2011, după ce Sandu Anghel, zis „Bercea Mondial”, a fost arestat preventiv de Tribunalul Olt, fiul acestuia, poreclit „Băsică”, i-a remis lui Mircea Băsescu, fratele președintelui în funcție de la acel moment, Traian Băsescu, suma de 250.000 de euro, prin intermediul lui Marian Căpățână, în schimbul promisiunii lui Mircea Băsescu de a interveni pe lângă magistrații învestiți cu soluționarea cauzei referitoare la infracțiunea săvârșită de Bercea Mondial, dar și a altor cereri incidente în respectiva cauză.
Mircea Băsescu a lăsat să se înțeleagă că are influență asupra magistraților și că poate obține o soluție favorabilă pentru Bercea Mondial, care să constea fie în condamnarea acestuia din urmă la o pedeapsă mai mică, fie chiar în punerea lui în libertate. Ulterior, pentru că Bercea Mondial nu a fost pus în libertate, „Băsică” i-a remis lui Marian Căpățână suma de 350.000 de euro, pentru intervenții în justiție.
Procurorii arată că „intervalul de timp în care fiul lui Bercea Mondial a remis aceste sume de bani lui Marian Căpățână este cuprins între 20 februarie 2012 (data luării măsurii arestării preventive față de Bercea Mondial) și 22 februarie 2012 (data pronunțării hotărârii judecătorești de condamnare la instanța de fond”.
Siliți să dea banii înapoi
În același act al acuzării, se mai precizează că din suma totală de 600.000 de euro remisă de fiul lui Bercea Mondial lui Marian Căpățână, Mircea Băsescu a primit suma de 250.000 de euro. Iar pentru faptul că a mijlocit remiterea banilor, Marian Căpățână și-a însușit suma de 350.000 de euro din totalul de 600.000 de euro primiți de la membrii clanului interlop Bercea.
După pronunțarea hotărârii de condamnare a lui Bercea Mondial din data de 22 februarie 2012, având în vedere durata pedepselor cu închisoarea aplicate, mult mai mari decât pedepsele promise de Mircea Băsescu, fiul și mai mulți membri ai familiei lui Sandu Anghel au pretins restituirea banilor dați fratelui lui Traian Băsescu.
Anchetatorii precizează că, în acest sens, la data de 25 februarie 2012, Mircea Băsescu a restituit suma de 280.000 de dolari. Ulterior, au mai fost restituite diferite alte sume de către Marian Căpățână. Deși cei doi au restituit o parte din banii primiți, aceștia l-au asigurat în continuare pe „Băsică” de faptul că vor continua demersurile pentru care au primit banii, respectiv că fratele lui Traian Băsescu își va folosi influența în vederea obținerii unei hotărâri favorabile, inclusiv prin strămutarea dosarului lui Bercea Mondial de la Curtea de Apel Craiova.
La data de 28 februarie 2012, la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată cererea de strămutare a cauzei de la Curtea de Apel Craiova, cerere formulată de Sandu Anghel, alias „Bercea Mondial”. Însă la termenul din 21 martie 2012, judecătorii au respins cererea de suspendare a judecării cauzei, iar la termenul din 25 aprilie 2012 a fost respinsă cererea de strămutare.
Monica Iacob Ridzi, reabilitată după 13 ani
La începutul acestei luni, a avut loc, de data aceasta cu succes, reabilitarea unei alte „vedete” a regimului lui Traian Băsescu. La data de 19 februarie 2024, la Înalta Curte de Casație și Justiție a fost înregistrată cererea de reabilitare judecătorească formulată de fostul ministru al Tineretului și Sportului Monica Iacob Ridzi.
La data de 4 iunie 2024, instanța supremă a pronunțat Hotărârea nr. 311/2024, conform căreia judecătorii au admis cererea de reabilitare judecătorească formulată cu privire la persoana condamnată Monica Iacob Ridzi și au dispus reabilitarea judecătorească a acesteia cu privire la condamnarea de cinci ani de închisoare cu executare, dispusă prin Sentința Penală din 27 ianuarie 2014 a Înaltei Curți de Casație și Justiție, rămasă definitivă în data de 16 februarie 2015, la Completul de 5 judecători.
Conform încheierii, după rămânerea definitivă a hotărârii de reabilitare, se vor efectua mențiuni corespunzătoare pe ambele exemplare ale hotărârii judecătorești prin care s-a pronunțat condamnarea pentru care s-a dispus reabilitarea. De asemenea, încetează decăderile, interdicțiile, precum și incapacitățile care rezultă după condamnare.
Monica Iacob Ridzi a fost trimisă în judecată în 3 mai 2011 pentru că, în calitate de deputat și de ministru al Tineretului și Sportului, a săvârșit infracțiunea de abuz în serviciu contra intereselor publice în formă continuată, fals intelectual în formă continuată, participație improprie la infracțiunea de acces fără drept la un sistem informatic și la infracțiunea de a modifica, șterge sau deteriora date informatice fără drept. Procurorii arătau, în rechizitoriu, că, în perioada 17 martie - 22 mai 2009, Monica Iacob Ridzi a hotărât, sub pretextul derulării unor manifestări de amploare la nivel național, dedicate Zilei Mondiale a Tineretului și a externalizării serviciilor organizate aferente, să atribuie ilegal unor firme private contracte de prestări servicii. Prejudiciul reținut în dosar s-a ridicat la 2.736.933,28 de lei, la valoarea de atunci a banilor.
Ceea ce nu scrie în rechizitoriu este că aceste evenimente organizate au ajutat-o pe Elena Băsescu, fata cea mică a lui Traian Băsescu, președinte al României în funcție la acel moment, în campania electorală aferentă alegerilor europarlamentare. Elena Băsescu, prietenă cu Monica Iacob Ridzi, a obținut un mandat de europarlamentar, în timp ce Monica Iacob Ridzi s-a ales cu cinci ani de pușcărie.
Kövesi a scăpat cu prescripția de dosarul privind grupul infracțional organizat și represiunea nedreaptă
Publicația „Lumea Justiției” vine cu o dezvăluire interesantă, care poate constitui o a treia reabilitare a unei „vedete” a regimului Băsescu. De data aceasta, reabilitarea nu a fost dispusă de vreo instanță de judecată, ci de un procuror. Astfel, „Luju.ro” dezvăluie modul în care fosta șefă a DNA și actuala șefă a Parchetului European (EPPO), Laura Codruța Kövesi, a fost „spălată”.
Fosta Secție pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ) a început urmărirea penală față de Kövesi pentru constituirea unui grup infracțional organizat în modalitatea coordonării și complicitate la represiunea nedreaptă sub forma participației improprii.
Acuzațiile au legătură cu modul în care DNA Ploiești și DNA Central l-au trimis în judecată pe fostul procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Ploiești, Liviu Tudose. Numai că, ce să vezi!, la data de 16 noiembrie 2022, imediat după ce SIIJ a fost desființată, iar toate dosarele instrumentate de această structură au fost preluate la Secția de Urmărire Penală din Parchetul General, noul procuror de caz, Mihai Eduard Ilie, a închis dosarul.
Soluția de clasare nu a fost dată însă pe motiv că faptele pentru care Laura Codruța Kövesi fusese pusă sub urmărire penală nu ar fi existat, ci pentru că a intervenit prescripția răspunderii penale. Concret, se arată în această ordonanță că „există bănuiala rezonabilă că procurorul-șef direcție Kövesi Laura Codruța a săvârșit infracțiunea de constituire a unui grup infracțional organizat, sub forma coordonării, întrucât, pe durata exercitării mandatului de procuror-șef al Direcției Naționale Anticorupție, în perioada 2015 - 2016, a controlat, prin activitatea efectiv desfășurată, prin ordine și dispoziții, grupul infracțional inițiat de procurorii Mircea Negulescu și Onea Lucian (…), aceștia din urmă acționând în mod coordonat, în scopul comiterii infracțiunilor de cercetare abuzivă, represiunea nedreaptă, influențarea declarațiilor, inducerea în eroare a organelor judiciare, fals intelectual și uz de fals”. Dar „analizând actele dosarului”, procurorul a constatat că „în cauză, acțiunea penală nu poate fi exercitată sub aspectul infracțiunilor sesizate, deoarece sunt „împlinite termenele de prescripție a răspunderii penale”.
Concret, procurorul invocă deciziile Curții Constituționale 247 din 2018 și 358 din 2022, privind precripția răspunderii penale”. Culmea, această atitudine vine pe contrasensul susținerilor conducerii parchetelor, de la acel moment, dar și de acum, legate de o hotărâre a CJUE care, în interpretarea lor, permite instanțelor naționale să ignore deciziile CCR, dacă privesc infracțiunile de corupție. De altfel, DNA a formulat câteva recursuri în anulare, exercitând căi extraordinare de atac pentru a întoarce sentințe definitive ale instanțelor prin care au fost încetate procese penale, exact pe motiv de prescriere, invocându-se aceleași decizii ale CCR. Un caz emblematic în acest sens este procesul prin care Ioana Băsescu și Elena Udrea au scăpat de ani grei de pușcărie în dosarul privind fraudarea finanțării campaniei electorale a lui Traian Băsescu din anul 2009. De data aceasta, cauza lui Kövesi nici măcar nu a mai ajuns în instanță, deoarece procurorul de caz, cu mult înaintea deciziei CJUE, a decis că s-a împlinit termenul de prescripție.
