x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Misterele din dosarul moşiei lui Băsescu

0
Autor: Ion Alexandru 11 Noi 2016 - 09:20
Misterele din dosarul moşiei lui Băsescu
Vezi galeria foto


Demarată, în forţă, în anul 2014, ancheta penală privind constituirea celor 290 de hectare de teren agricol din localitatea Nana, judeţul Călăraşi, achiziţionate de familia fostului preşedinte cu credit de la CEC bate pasul pe loc de mai bine de un an şi jumătate, la Tribunalul Călăraşi. Deşi au avut loc, până în prezent, nu mai puţin de 25 de termene de judecată, ultima chiar ieri, dosarul instrumentat de Parchetul General împotriva vânzătorilor şi a membrilor Comisiei Locale de Fond Funciar primeşte amânare după amânare. În paralel, şi sechestrele penale instituite de acelaşi Parchet General pe terenurile ce au intrat în proprietatea Ioanei Băsescu se află de mai bine de cinci luni în discuţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie. Din toamna anului trecut, Ioana Băsescu a acţionat în judecată Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară pentru anularea unui ordin, din 2014, al preşedintelui acestei instituţii ce prevedea modul în care aceste sechestre penale se înscriu în Cartea Funciară. Ordinul nu mai este în vigoare, dar procesul continuă, în recurs, după ce fiica fostului preşedinte a avut câştig de cauză la Curtea de Apel Bucureşti.

După declanşarea scandalului privind modul în care Ioana Băsescu a achiziţionat, de la firma-fantomă Berfige, moşia de 290 de hectare de teren agricol în localitatea Nana, Parchetul General a decis instituirea sechestrului penal asigurător pentru fiecare lot de teren în parte, după ce o anchetă a Corpului de Control al Primului-Ministru a scos la iveală faptul că vânzătorii iniţiali şi-au constituit în fals dreptul de proprietate. De la acel moment, Ioana Băsescu a acţionat Parchetul în judecată, solicitând, în nu mai puţin de 30 de cauze aflate pe rolul Judecătoriei Olteniţa şi a Tribunalului Călăraşi, ridicarea acestui sechestru.

Nu vrea ca sechestrul penal să apară în Cartea Funciară

Judecătoria Olteniţa a respins cererile Ioanei Băsescu, însă aceasta din urmă a făcut alte cereri vizând ştergerea de la Cartea Funciară a menţiunilor referitoare la instituirea acestui sechestru. Toate dosarele, ajunse în fază de apel, la Tribunalul Călăraşi, au fost suspendate, deoarece fiica fostului preşedinte a acţionat în judecată Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, la Curtea de Apel Bucureşti, solicitând instanţei să dispună anularea Ordinului nr. 700/2014 al preşedintelui acestei instituţii.

Depusă în luna septembrie a anului trecut, cererea a fost soluţionată într-un termen rezonabil. Mai exact, soluţia, pe fond, a fost pronunţată de magistraţii Secţiei de Contencios Administrativ pe 16 februarie 2016, când instanţa a decis să admită în parte acţiunea fostului preşedinte, însă nu pentru că s-ar fi întemeiat pe fond, ci, pentru că, pur şi simplu, Ordinul atacat nu se mai afla în vigoare. Curtea de Apel Bucureşti a anulat, prin Hotărârea 481/2016, articolele 162 alineat 3 şi 195 aineat 5 din Ordinul nr. 700/2014 al ANCPI, în vigoare anterior emiterii unui nou Ordin, cu numărul 1340/2015. Primul articol atacat şi desfiinţat, de facto. Prin emiterea ordinului nou, se prevedea faptul că se intabulează dreptul de ipotecă legală potrivit Codului de Procedură Penală, în baza copiei de pe actul prin care s-a dispus sechestrul şi a procesului-verbal de sechestru, care va cuprinde identificarea imobilului. Potrivit aceluiaşi articol, radierea se efectuează în baza ordonanţei emise de procuror sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii. Alineatul 3, atacat de Ioana Băsescu, prevedea că, în lipsa procesului-verbal de sechestru, în cartea funciară se efectuează operaţiuni de notare, în condiţiile articolului 195 alineat 5 din acelaşi Ordin. Şi acest articol a fost atacat, fiind desfiinţat de Curtea de Apel Bucureşti, el prevăzând că sechestrul dispus conform Codului de Procedură Penală se va nota în baza actului prin care s-a dispus măsura asigurătorie, respectiv ordonanţa emisă de procuror, hotărârea instanţei de judecată sau certificatul de grefă care cuprinde soluţia formulată. Radierea se efectuează în baza ordonanţei procurorului sau a hotărârii judecătoreşti care dispune ridicarea măsurii asigurătorii.

Curtea de Apel a interzis Parchetului să intervină în proces

Deşi măsura instituirii sechestrului asigurător pe care Ioana Băsescu voia să o radieze din Cartea Funciară, inclusiv prin schimbări de ordin legislativ, a fost dispusă de Secţia de Urmărire Penală şi Criminalistică din cadrul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, Curtea de Apel Bucureşti a respins, în februarie 2016, cererea acestei unităţi de parchet de intervenţie accesorie în dosarul privind anularea ordinului ANCPI.

Situaţia care a urmat pare una incredibilă. Prin Hotărârea nr. 481/2016, Curtea de Apel Bucureşti a decis să respingă cererea Ioanei Băsescu cu privire la obligarea Agenţiei Naţionale de Cadastru şi Publicitate Imobiliară de modificare a articolelor 162 şi 195 din Ordinul 700/2014, deoarece nu mai avea obiect, între timp fiind emis un nou ordin.

Lucrurile ar fi trebuit, astfel, să se oprească aici şi, odată emisă hotărârea judecătorească, instanţele din Călăraşi să anuleze suspendarea celor 30 de procese prin care Ioana Băsescu a cerut radierea de la Cartea Funciară a sechestrelor penale instituite pe loturile care compun moşia de la Nana. Nu s-a întâmplat aşa. În 26 mai 2016, Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară a atacat cu recurs hotărârea Curţii de Apel Bucureşti. Cinci zile mai târziu, Parchetul General a declarat, la rândul său, recurs, cauza ajungând pe masa judecătorilor Secţiei de Contencios Administrativ Fiscal de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Dosarul aşteaptă din iunie să primească termen 

La Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, dosarul s-a blocat, efectiv. Deşi recursul a fost înregistrat în data de 1 iunie 2016, nici până în prezent nu a fost pus pe rol. Singurele menţiuni cu privire la soarta acestei cauze, potrivit portalului instanţelor de judecată, arată că data ultimei înregistrări în faza prealabilă a judecăţii a fost 19 iulie 2016 şi că lucrarea se află în procedură de filtru, primul termen de judecată urmând a fi alocat ulterior. De atunci, au trecut patru luni, fără ca dosarul să ajungă pe masa vreunui complet de judecată.

În schimb, tot la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la aceeaşi secţie, a fost constituit un alt dosar, înregistrat în 15 iunie 2016, în care Agenţia Naţională de Cadastru şi Publicitate Imobiliară, în calitate de recurent pârât, a formulat o cerere de reexaminare a taxei de timbru, pe care trebuie să o achite în procesul de recurs.

Ei bine, această cerere a fost soluţionată în mai puţin de două săptămâni, în sensul că Înalta Curte a respins cererea formulată de ANCPI, decizia fiind una definitivă.

În acest dosar au fost trimişi în judecată funcţionarii Primăriei Nana şi localnicii care au vândut pământurile către firma Berfige

Dosarul penal stă, la rândul lui, de şase luni în prima instanţă

Sechestrele asigurătorii pe terenurile Ioanei Băsescu de la Nana au fost instituite de Parchetul General, odată cu declanşarea cercetărilor în dosarul în care mai mulţi localnici şi funcţioari ai Primăriei Nana au fost puşi sub acuzare sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de constituire a unui grup infracţional organizat, aderare sau sprijinire a unui asemenea grup. În luna mai, au fost trimişi în judecată, sub control judiciar, abuz în serviciu, fals material în înscrisuri oficiale, fals intelectual, uz de fals, fals în înscrisuri sub semnătură privată, conflict de interese, spălare de bani şi fals în declarații, primarul localității, Gheorghe Dobre, funcționarii Florian Decu, Marian Dobre, Simona Alina Preda, dar şi Tudorița Niculae - secretara primăriei, Vasilica Preda - contabil, şi Nicolae Tudorache - casier. Pe lângă aceştia, au mai fost trimişi în judecată localnicii Domnica Enciu, Daniela Negoiță şi Georgică Stolea. Potrivit rechizitoriului, în perioada 2005-2010, funcționarii primăriei, împreună cu fostul primar, Dumitru Budiştenu (decedat între timp), au acționat în vederea retrocedării unor terenuri agricole prin eludarea Legii fondului funciar, pentru 128 de cereri de retrocedare, soluționate fără excepție de Comisia de Fond Funciar Nana, în perioada mai 2006 – decembrie 2010. 44% din cererile de revendicare erau formulate în numele inculpaților din dosar, ale soților, părinților, bunicilor sau ale altor rude ale acestora. Procurorii spun că persoanele în cauză au completat în fals cereri, prin modificarea semnăturii titularilor, sau au antedatat cereri de revendicare, au scris, au acceptat depunerea şi au înregistrat retroactiv în registrul special de fond funciar cereri care au fost depuse peste termenul de decădere prevăzut de lege, cereri despre care s-a stabilit că nu au fost semnate de titulari. Soluțiile adoptate de Comisia de Fond Funciar Nana au fost determinate de săvârşirea de către unii inculpați de acțiuni sau inacțiuni care au avut ca rezultat îndeplinirea în mod defectuos ori neîndeplinirea atribuțiilor legale, acestea având ca scop obținerea unor foloase necuvenite constând în dobândirea dreptului de proprietate asupra unor terenuri pe numele lor sau pe numele altor persoane. Infracțiunile de abuz în serviciu şi complicitate la abuz în serviciu reținute în sarcina inculpaților au avut ca rezultat producerea unei pagube în dauna domeniului privat al statului în cuantum de 3.076.949 lei.

Amânări pe bandă rulantă

Cauza penală în care Ioana Băsescu nu are nicio calitate, dar care poate conduce la confiscarea terenului, a ajuns pe rolul Secţiei Penale a Tribunalului Călăraşi, constituită sub numărul 865/116/2015. De la momentul trimiterii în judecată, au avut loc 25 de şedinţe de judecată, majoritatea vizând soluţionarea unor cereri formulate de inculpaţi cu privire la ridicarea măsurii controlului judiciar. În rest, toate celelalte obiecte ale judecăţii pe fond, cum ar fi audierea unor martori, studierea unor înscrisuri şi alte chestiuni procedurale, au fost amânate pe bandă rulantă din diferite motive.

Ultimul termen de judecată în acest dosar a avut loc chiar ieri, cauza fiind, din nou, amânată. În acest timp, din acest dosar lipsesc cercetările referitoare la chestiuni extrem de importante pentru lămurirea situaţiei. Primul ar fi identificarea adevăratelor interese care au stat în spatele companiei-fantomă Berfige SRL, firmă care a achiziţionat de la inculpaţi, terenurile în cauză, pe care le-a comasat şi le-a vândut, ulterior, Ioanei Băsescu. Al doilea element, neinvestigat, până la acest moment, este modul în care Ioana Băsescu a primit creditul de 1,5 milioane de euro de la CEC Bank.

Procesul în care Ioana Băsescu cere anularea unui ordin al Agenţiei de Cadastru, referitor la modalitatea prin care un sechestru penal se înscrie la Cartea Funciară, aşteaptă de mai bine de cinci luni să primească termen de judecată la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

 

În paralel, dosarul penal în care funcţionarii Primăriei Nana şi mai mulţi localnici au constituit în fals drepturile de proprietate asupra terenurilor care au fost cumpărate de familia fostului preşedinte se amână succesiv, la Tribunalul Călăraşi.

 


 



Mai multe titluri din categorie

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei

SPP s-a dotat, înainte de Ziua Națională, cu aplicații informatice în valoare de peste 20 de milioane de lei
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază, instituția care se ocupă cu protejarea demnitarilor, cheltuie peste 20 de milioane de lei pentru dotări hardware și software. 16 loturi ale unui contract-cadru au fost atribuite,...

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 

Marea Unire din 1918, în plină molimă. Mărgele din usturoi, în loc de mască 
Unul dintre cele mai importante momente din istoria românilor, cel în care Marea Adunare de la Alba Iulia a votat unirea Transilvaniei cu România, la 1 decembrie 1918, a avut loc tot în timpul unei pandemii, şi...

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”

EXCLUSIV. Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, declarații tulburătoare: „Azi suntem obligați să fim mici, fiindcă nu mai avem oameni de stat și nici strategie națională”
Galerie Foto Prilejuit de Ziua Națională a României, dialogul cu istoricul Ioan-Aurel Pop, președinte al Academiei Române și una dintre puținele voci limpezi și neatârnate ale prezentului nostru răscolit de incertitudini,...

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere

Viața politică și luptele pentru guvernare în anul Marii Uniri și asemănările epocii cu războaiele de astăzi pentru putere
Istoria este rotundă și se repetă, este o un proverb popular. Proverb care se aplică, pare-se, ad-litteram când vorbim despre politica din România. Între ianuarie 1918, anul Mari Uniri, și sfârșitul anului...

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare

Generalii Florian Coldea și Dumitru Cocoru și-au deschis a doua companie de imobiliare
Galerie Foto Fostul cap militar al Serviciului Român de Informații, generalul în rezervă, cu patru stele, Florian Coldea, împreună cu ex-colegul său, generalul Dumitru Cocoru, și-au extins afacerile. Cei doi au înființat, r...
Serviciul de email marketing furnizat de