x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Anchete Se prefigurează un nou scandal politic de proporții: Restituirea cheltuielilor de campanie pentru alegerile prezidențiale anulate, contestată 

Se prefigurează un nou scandal politic de proporții: Restituirea cheltuielilor de campanie pentru alegerile prezidențiale anulate, contestată 

de Ion Alexandru    |    30 Ian 2025   •   07:00
Se prefigurează un nou scandal politic de proporții: Restituirea cheltuielilor de campanie pentru alegerile prezidențiale anulate, contestată 

Răzbunare! Acțiunea de falimentare a partidelor: s-au anulat alegerile, nu decontăm cheltuielile de campanie!

Rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale ale celor 14 candidați care au concurat la alegerile prezidențiale anulate din anul 2024 arată că partidele și competitorii, cu două excepții, au strâns pentru bătălia pentru Palatul Cotroceni peste 122,5 milioane de lei, din care au cheltuit efectiv aproape 109,6 milioane de lei. 

Din aceste rapoarte, rezultă că partidele politice parlamentare care au avut candidați la acele alegeri anulate au suportat integral aceste cheltuieli, iar candidații, ca persoane fizice, nu au avut această „bătaie de cap”. În schimb, unii dintre ei și-au împrumutat partidele cu bani, ca și contribuții la campaniile electorale aferente alegerilor locale și parlamentare din 2024. La Senat, există în dezbatere un proiect de lege pentru aprobarea unei ordonanțe de urgență din 12 decembrie 2024, pentru rambursarea de către AEP a acestor sume cheltuite către competitorii electorali. Iar un ONG care a contestat, împreună cu Călin Georgescu, anularea alegerilor în justiție, cere ca, printr-un amendament, legea de aprobare a acestei ordonanțe de urgență să fie respinsă, deoarece „nu există temei legal pentru rambursarea acestor sume”, de vreme ce alegerile au fost anulate, și că principalii beneficiari sunt „partidele de guvernământ, care au efectuat cele mai mari cheltuieli electorale” în alegerile prezidențiale anulate. Site-ul G4Media.ro a dezvăluit, ieri, că mai mulți afaceriști l-ar fi sprijinit financiar pe Călin Georgescu în campania electorală. Acesta ar fi cerut să fie sprijinit cu 50 de milioane de euro, în condițiile în care a declarat la AEP zero venituri și zero cheltuieli electorale efectuate în campania electorală a alegerilor prezidențiale din anul 2024.

La data de 9 decembrie 2024, s-a împlinit termenul limită de depunere a rapoartelor detaliate de venituri și cheltuieli electorale ale competitorilor electorali participanți la alegerile prezidențiale din anul 2024. Toți cei 14 candidați care au concurat la acest scrutin, anulat de către Curtea Constituțională, au depus în termen aceste rapoarte la Autoritatea Electorală Permanentă.

Conform centralizării acestor rapoarte, 12 din cei 14 competitori electorali au declarat venituri totale pentru campania electorală în sumă de 122.523.505,21 de lei, precum și cheltuieli electorale totale în cuantum de 109.588.954,43 de lei.

Astfel, PSD a raportat venituri electorale totale de 66.000.000 de lei și cheluieli electorale titale în cuantum de 56,576.410,56 de lei. Partidul Național Liberal a raportat venituri electorale totale de 17.652.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 17.650.605,51 lei, Uniunea Salvați România a raportat venituri electorale totale de 19.425.165 de lei și cheltuieli electorale totale de 16.537.835,89 lei. AUR a raportat venituri electorale totale de 6.725.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 6.714.821,32 lei. UDMR a raportat venituri electorale totale de 1.700.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 1.632.019,24 lei.

Acestea sunt și partidele care au participat la alegerile prezidențiale de anul trecut și care, în prezent, au reprezentare în Parlamentul României.

Doi candidați au raportat zero lei

De asemenea, în raportul înaintat Autorității Electorale Permanente, candidatul independent Mircea Geoană a raportat venituri electorale totale de 9.060.335 de lei și cheltuieli electorale totale de 9.059.830,44 lei. Candidatul independent Cristian Diaconescu a raportat venituri electorale totale în cuantum de 625.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 418.244,14 lei.

Formațiunea Forța Dreptei, care l-a avut drept candidat pe Ludovic Orban – autoretras cu o săptămână înaintea primului tur – a raportat venituri electorale totale de 488.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 486.357,66 lei. Partidul Național Conservator Român, care l-a avut candidat pe Cristian Terheș, a raportat venituri electorale totale de 520.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 218.139,19 lei. Formațiunea PLAN a declarat venituri electorale totale de 113.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 88.900 de lei.

PADN a raportat către AEP venituri electorale totale de 15.005,21 de lei și cheltuieli electorale totale de 16.668,05 lei. Iar candidata independentă Ana Birchall a raportat venituri electorale totale de 200.000 de lei și cheltuieli electorale totale de 189.122,43 de lei.

Ei bine, există doi candidați înscriși în cursa electorală pentru Palatul Cotroceni din anul 2024 care au declarat zero lei venituri electorale și zero lei cheltuieli electorale. Este vorba despre candidatul independent Călin Georgescu, care s-a clasat pe primul loc în primul tur de scrutin, și despre Sebastian Popescu, candidatul PNR.

Cinci competitori, sprijiniți financiar exclusiv de către partide

Se poate observa că partidele care, după data de 1 decembrie 2024, au fost alese în Parlamentul României și care au sprijinit candidați proprii în alegerile prezidențiale anulate din anul 2024, au efectuat cele mai mari cheltuieli electorale. Este vorba despre PSD (candidat Marcel Ciolacu), PNL (candidat Nicolae Ciucă), USR (candidat Elena Lasconi), AUR (candidat George Simion) și UDMR (candidat Kelemen Hunor).

Însă veniturile atrase de aceste partide pentru acești candidați par să fi reprezentat o preocupare exclusivă pentru formațiunile politice și deloc pentru cei care au participat, ca persoană fizică, în această bătălie electorală. Din rapoartele Autorității Electorale Permanente, dar și din conținutul declarațiilor de avere completate de acești candidați anterior și imediat după consumarea alegerilor prezidențiale anulate din anul 2024, rezultă că nu există nicio contribuție personală a candidaților la această campanie prezidențială. În schimb, în cazul unora dintre competitori, a existat o preocupare financiară activă pentru finanțarea campaniilor electorale ale partidelor lor aferente alegerilor locale din 9 iunie 2024 și a celor parlamentare, din 1 decembrie 2024.

Astfel, conform raportului înaintat AEP, UDMR a declarat zero lei contribuții ale candidatului Kelemen Hunor din venituri proprii, zero lei ale candidatului provenite din donații și zero lei contribuții ale candidatului provenite din împrumuturi. În schimb, au fost raportate venituri de 1.700.000 de lei, reprezentând contribuții electorale provenite din transferul fondurilor obținute în afara perioadei electorale.

Conform celei mai recente declarații de avere completate de Kelemen Hunor, în calitate de deputat, declarație datată 23 decembrie 2024, rezultă că liderul UDMR a împrumutat în nume personal, cu suma de 140.000 de lei, UDMR Organizația Teritorială Ciuc, reprezentând contribuții conform legii pentru campania electorală din anul 2024. Este vorba, însă, de campania electorală aferentă alegerilor parlamentare.

Ciucă, nicio contribuție. Ciolacu și Lasconi, preocupați de alegerile parlamentare și locale

În raportul înaintat de AUR la AEP, formațiunea politică arată că a avut 250.000 de lei contribuții provenite din donații, 850.000 de lei contribuții provenite din împrumuturi, 4.470.000 de lei contribuții din venituri proprii și 1.155.000 de lei din subvenții de la bugetul de stat.

În declarația lui George Simion, datată 14 octombrie 2024, acesta nu declară nicio sumă pe care ar fi acordat-o cu împrumut pentru campania electorală a AUR și nici nu are vreo datorie restantă.

Interesant este, însă, raportul înaintat Autorității Electorale Permanente de către Partidul Național Liberal. Apar aici patru finanțări private ale partidului, în cuantum total de 3.542.000 de lei, și șapte finanțări provenite din subvenții de la bugetul de stat, în cuantum total de 14.110.000 de lei. 

Candidatul PNL la alegerile prezidențiale din 2024, Nicolae Ciucă, nu a contribuit cu niciun leu la această campanie, cum, de altfel, nu a contribuit cu vreun leu nici la campania electorală aferentă alegerilor parlamentare, în urma cărora a fost reales în funcția de senator. Acest lucru rezultă din declarația de avere completată de senatorul Nicolae Ciucă în data de 18 ianuarie 2025, în care nu se precizează vreun plasament sau vreo investiție, dar în care se arată că fostul candidat are un credit la Banca Transilvania de 100.000 de lei, contractat în anul 2020, cu scadență în 2025. Creditul nu are legătură cu campania electorală de anul trecut.

Partidul Social Democrat a raportat 60.000.000 de lei venituri electorale, sumă provenită integral din transferul fondurilor obținute în afara perioadei electorale, virate în contul bancar al sediului central al PSD. În cea mai recentă declarație de avere, completată în calitate de deputat, la data de 24 decembrie 2024, Marcel Ciolacu menționează că a acordat un împrumut în nume personal, de 100.000 de lei, partidului, ca și contribuție electorală. Dar este vorba, ca și în cazul lui Kelemen  Hunor, de campania electorală aferentă alegerilor parlamentare. Marcel Ciolacu  mai precizează o datorie de 35.000 de lei la Banca Transilvania, contractată în anii 2012 și 2017, care nu au legătură cu campaniile electorale din anul 2024.

Nu în ultimul rând, USR a raportat la AEP suma de 19.425.165 de lei, reprezentând fonduri obținute de partid în afara perioadei electorale și virate în contul bancar al USR Sediul Central.

În declarația de avere a Elenei Lasconi din data de 30 septembrie 2024, aceasta a menționat că a acordat USR-ului un împrumut în nume personal în cuantum de 33.000 de lei, dar și că s-a împrumutat cu suma de 25.000 de lei, cu scadență în 2024, de la o persoană al cărui nume a fost anonimizat. Ulterior, în declarația de avere din data de 30 octombrie 2024, împrumutul acordat partidului și împrumutul luat au dispărut, ceea ce înseamnă că au avut legătură cu alegerile locale de anul trecut, unde Elena Lasconi a candidat și a fost realeasă în funcția de primar al municipiului Câmpulung Muscel.

Restituirea banilor, aprobată prin OUG. Amendament în Parlament, pentru blocarea plăților

În data de 12 decembrie 2024, la Senat, a fost înregistrat proiectul de lege nr. 658/2024 pentru aprobarea OUG nr. 143.2024, privind unele măsuri pentru restituirea către competitorii electorali a sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile prezidențiale din anul 2024.

OUG-ul supus aprobării legislative stabilește că, în zece zile de la intrarea sa în vigoare, Autoritatea Electorală Permanentă trebuie să restituie, la cererea scrisă a competitorilor electorali, sumele aferente cheltuielilor electorale evidențiate în rapoartele detaliate ale veniturilor și cheltuielilor electorale depuse de către aceștia la AEP, în condițiile legii. Aceeași ordonanță mai stabilește că sumele aferente acestor cheltuieli se asigură din Fondul de rezervă bugetară aflat la dispoziția Guvernului, după alimentarea acestora, la solicitarea scrisă a Autorității Electorale Permanente. 

Ordonanța a fost adoptată cu motivarea că Legea nr. 334/2006 privind finanțarea activității partidelor politice și a campaniilor electorale nu conține prevederi în ceea ce privește rambursarea cheltuielilor electorale în situația anulării alegerilor. „Această situație este de natură să genereze dificultăți financiare competitorilor electorali la alegerile pentru președintele României, în lipsa cadrului juridic, a resurselor și a garanțiilor necesare pentru a asigura evitarea acestora”, se arată în preambulul OUG-ului. 

De asemenea, Guvernul mai preciza că „reluarea alegerilor prezidențiale presupune o nouă campanie electorală, iar nerambursarea sumelor aferente cheltuielilor electorale la alegerile prezidențiale din anul 2024 va avea drept consecință imposibilitatea desfășurării unei noi competiții electorale de către aceiași competitor electorali, cu repercusiuni asupra capacității acestora de a-și îndeplini misiunea publică garantată de Constituția României”.

În joc a intrat ONG-ul care l-a sprijinit pe Georgescu la Curtea de Apel București și ÎCCJ

Legea de aprobarea acestei ordonanțe se află în lucru la comisiile permanente ale Senatului și are termen de aprobare tacită în 30 de zile din 12 decembrie 2024, dar la nouă zile după reluarea activitătii Senatului, Raportul pe această lege se află în dezbaterea Comisiei Juridice a Senatului, comisie din care face parte și senatoarea SOS România Cosmina Cerva, avocată. 

O altă avocată, Elena Radu, reprezentanta Coaliției pentru Apărarea Statului de Drept – ONG-ul care, împreună cu Călin Georgescu, au atacat la Curtea de Apel București și la Înalta Curte de Casație și Justiție deciziile Biroului Electoral Central de sistare a procesului electoral aferent alegerilor prezidențiale din anul 2024 – s-a implicat și în procesul adoptării legii de aprobare a ordonanței de restituire a acestor fonduri, propunând un amendament prin care ordonanța să fie respinsă. Acest amendament se regăsește la dosarul legii în cauză și urmează să fie analizat de Comisia Juridică și sună în felul următor: „Se respinge OUG nr. 143.2024 (..)”.

Ca motivcare, se precizează că: „Cum, prin Hotărârea CCR nr. 32/2024, s-a anulat integral procesul electoral cu privire la alegerea președintelui României, desfășurat în baza HG nr. 756/2024 (…), implicit și Hotărârea nr. 31 din 2 decembrie 2024 privind validarea rezultatelor primului tur de scrutin, nu mai există temeiuri pentru rambursarea cheltuielilor efectuate în campania electorală de către competitorii electorali”. „Drept urmare, anularea întregului proces electoral determină lipsa temeiului pentru rambursarea cheltuielilor. OUG nr.143/2024 a fost adoptată pro causa, aceasta aducând beneficii implicit partidelor de guvernământ care au adoptat OUG nr. 143/2024 și care au efectuat cele mai mari cheltuieli în campania electorală pentru alegerile prezidențiale din anul 2024”, se mai arată în această motivare.

Mai mult, se mai adaugă că „Parlamentul României nu poate să aprobe OUG-uri care sunt adoptate de Guvern în beneficiul partidelor de guvernământ. Aprobarea OUG nr. 143/2024 de către Parlamentul României ar echivala cu faptul că anularea alegerilor prezidențiale a determinat o vătămare, dar sunt despăgubiți prin act cu putere de lege numai candidații, în condițiile în care vătămați sunt și toți cetățenii care au votat în cadrul procesului electoral, iar voturile acestora au fost anulate”.

Magnații care ar fi stat în spatele lui Călin Georgescu

Legat de banii din campania electorală, portalul G4Media.ro a publicat, ieri, o dezvăluire de proporții referitoare la campania lui Călin Georgescu, titrând că există „suspiciuni privind finanțări de la magnatul Ioan Niculae, fost ofișer de securitate, și de la un afacerist din Buzău”. Jurnaliștii mai scriu că un consultant a afirmat că independentul Călin Georgescu a venit la el în birou, i-a spus că va candida și că are nevoie de o finanțare de 50 de milioane de euro.

Astfel, potrivit sursei citate, „magnatul Ioan Niculae și afaceristul Răzvan Leu din Buzău ar fi plătit sume de bani către oameni de afaceri apropiați de fostul candidat independent la președinție, Călin Georgescu, au indicat surse din mediul de afaceri pentru G4Media.ro. În plus, există suspiciuni că banii ar fi finanțat campania electorală a candidatului cu discurs prorus și legionar, au arătat sursele G4Media.ro. Este vorba, în primul rând, de aproape 2,2 milioane de lei (450.000 de euro), bani pe care o companie controlată de Ioan Niculae i-a achitat în 2020 și 2021 către consultantul financiar Francisc Dokonal de la compania FVD Global House pentru a obține o linie de creditare de 200 de milioane de euro, prin emiterea de eurobonduri”.

În același articol, se arată că „suspiciunile sunt confirmate parțial de declarațiile pentru G4Media.ro ale consultantului financiar Francisc Ștefan Anton Dokonal. Acesta neagă că l-a ajutat pe Călin Georgescu să își finanțeze campania, însă arată că a dat o parte din banii de la Niculae către Ionel Rusen, un om de afaceri din Constanța, susținător al lui Călin Georgescu. E vorba de 144.000 de euro (echivalentul a 735.000 de lei) pe care Dokonal i-a pus drept aport de capital în cadrul unei asocieri cu Rusen”.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×