Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Cum a trecut Guvernul Cioloș un act normativ care subordonează, practic, toate instituțiile publice centrale și locale din România unei strategii gândite de fosta ministră a Justiției, Raluca Prună, referitoare la combaterea corupției pe o perioadă de patru ani? Simplu, prin Hotărâre de Guvern. Documentul trasează directive nu doar instituțiilor guvernamentale sau autorităţilor publice locale, ci și Parlamentului României, căruia Guvernul tehnocrat i-a stabilit un set clar de măsuri referitoare la modalităţile în care organul reprezentativ suprem al statului trebuie să le implementeze începând chiar cu acest an. În textul strategiei respective, tehnocrații inserează, printre altele, ca parlamentarii să ridice imunitatea colegilor în maximum 72 de ore de la primirea cererilor de la Ministerul Justiției, să le fie restrâns dreptul la cadouri, iar aleșii să fie “meditați” obligatoriu în domeniul integrității.
Cabinetul tehnocrat condus de Dacian Cioloș a adoptat, în luna august a anului trecut, o Hotărâre de Guvern prin care a fost aprobată strategia națională anticorupție, pentru perioada 2016-2020. Printre obiectivele care fac parte din această strategie, tehnocrații au inclus unele chestiuni prin care trasează Parlamentului României cum anume trebuie să-și desfășoare activitatea atunci când este vorba despre interacționarea cu lobby-ști. Se stabileşte cum trebuie să abordeze cererile înaintate procurorilor privind ridicarea imunității unor aleși, precum și introducerea unor criterii care să elimine obligativitatea ca Parchetul să mai înainteze Parlamentului întregul dosar instrumentat pe numele persoanelor pentru care se cere ridicarea imunității. Pentru acest obiectiv, statul român ar trebui să cheltuiască, până în anul 2020, nu mai puțin de 8 milioane de lei. Alte 25 de milioane de lei este bugetul estimat de tehnocrați pentru un alt obiectiv din strategie, anume acela al finanțării unui mecanism de propagandă instituțională, de care responsabile sunt, potrivit acestui act normativ, Ministerul Justiției și instituțiile publice care derulează strategii sectoriale anticorupție. Textul hotărârii se află în vigoare și produce efecte.
Legislativul, vizat în mod direct de strategia anticorupție
Este vorba despre Hotărârea de Guvenr nr. 583, din data de 10 august 2016, emisă sub semnătura premierului tehnocrat Dacian Julien Cioloș și contrasemnată de mai mulți membri ai Cabinetului, în frunte cu ex-ministrul Justiției, Raluca Alexandra Prună. Printre cosemnatarii acestui document se regăsește și fostul ministru al Internelor, Petre Tobă, împotriva căruia, între timp, Direcția Națională Anticorupție a început un dosar penal.
Astfel, prin HG, se aprobă strategia anticorupție pentru perioada 2016-2020, setul de indicatori de performanță, inventarul normelor de transparență instituțională și de prevenire a corupției, dar și standardele generale de publicare a informațiilor de interes public. În termen de șase luni de la data intrării în vigoare a aceste hotărâri, toate instituțile și autoritățile publice centrale și locale, inclusiv cele subordonate sau aflate sub autoritatea acestora, precum și întreprinderile publice trebuie să ducă la îndeplinire procedurile de aderare a strategiei, iar, în termen de șase luni de la aceeași dată, trebuie ca acestea să transmită Ministerului Jusiției planurile de integrare aferente. Guvernul Cioloș a mai decis, prin acest act normativ, ca Ministerul Justiției să prezinte Executivului, în luna iulie a anului 2018, un raport intermediar de progrese.
Citește pe Antena3.ro
La Obiectivul specific 3.3, privind “creșterea integrității, reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în activitatea membrilor Parlamentului”, strategie elaborată de Raluca Prună și adoptată prin Hotărâre de Guvern, se trasează sarcini concrete puterii legislative.
Astfel, strategia vizează ca acțiuni îmbunătățirea transparenței procesului legislativ, prin dezvoltarea regulilor privind dezbaterile, consultările și audierile publice, incluzând criterii pentru un număr limitat de circumstanțe în care să fie ținute ședințe secrete, și asigurarea implementării acestor criterii în practică. Guvernul Cioloș mai cere Parlamentului să dezvolte un cod de conduită pentru membrii celor două Camere, dar și să asigure existența unui mecanism de respectare a acestui cod de conduită.
Directivele tehnocrate la adresa Legislativului continuă cu stabilirea unui “set robust de restricții cu privire la cadouri, ospitalitate, favoruri și alte servicii pentru parlamentari și asigurarea că un astfel de sistem este aplicat în mod corespunzător”. Mai mult, potrivit acestei strategii, la nivelul Parlamentului urmează să fie introduse reguli privind modul în care parlamentarii să interacționeze cu “persoane care desfășoară activități de lobby și alți terți care urmează să influențeze procesul legislativ”.
Procurorii nu mai trebuie să arate tot dosarul când cer arestarea unui ales
Lucrurile nu se opresc aici. O a treia direcție de acțiune pe care Parlamentul ar trebui să o parcurgă, potrivit strategiei anticorupție, se referă la analizarea și îmbunătățirea sistemului de imunități al parlamentarilor în exercițiu, “inclusiv al acelora care sunt actuali sau foști membri ai Parlamentului”, precum și “reglementarea unor criterii clare și obiective privind deciziile de ridicare a imunității și prin renunțarea la necesitatea ca organele de urmărire penală să înainteze întregul dosar”. Măsura vizează, în mod explicit, cererile de încuviinţare a percheziției, a reținerii și a arestării preventive.
Guvernul mai ordonă Parlamentului să înființeze pentru membrii săi un sistem de consiliere prin care parlamentarii să poată solicita sfaturi în materie de integritate și să ofere formare specializată și regulată cu privire la implicațiile normelor existente și a celor care vor fi adoptate în materia prezervării integrității parlamentarilor, inclusiv viitorul cod de conduită. Mai mult, același fost Guvern solicită Parlamentului modificarea regulamentelor Camerei Deputaților și Senatului și a altor acte normative în materie, în sensul de a pune pe ordinea de zi a primei ședințe de plen cererile de ridicare a imunităților parlamentare și a soluționării acestor cereri în termen de cel mult 72 de ore.
Nu în ultimul rând, prin aceeași strategie, Guvernul notifică Parlamentul să organizeze seminarii, consultări și dezbateri publice periodice pentru “diseminarea bunelor practice privind integritatea în rândul parlamentarilor și creșterea încrederii cetățenilor”.
Pentru implementarea acestor măsuri, Guvernul Cioloș estimează că este nevoie de alocarea unui buget de 8 milioane de lei. Instituția responsabilă cu aplicarea măsurilor a fost desemnată Parlamentul României, iar implementarea trebuie să se facă începând cu trimestrul al doilea al acestui an, până în 2020.
Strategia anticorupție pentru perioada 2016-2020 este opera fostului ministru al Justiției, Raluca Prună
25 de milioane de lei, pe propaganda anticorupție
Un alt obiectiv al Strategiei anticorupție adoptate de Guvernul Cioloș în vara anului trecut este cel al creșterii gradului de informare a publicului cu privire la impactul fenomenului corupției. Obiectivul are două linii de acțiune. Prima este cea a organizării, de către Ministerul Justiției, a unei campanii de informare publică, în vederea creșterii gradului de conștientizare și a nivelului de educație anticorupție în rândul cetățenilor.
A doua linie de acțiune constă în organizarea și derularea de campanii sectoriale de informare publică, având același scop. Pentru aceasta, Ministerul Justiției și “instituțiile publice care dezvoltă strategii sectoriale anticorupție” urmează să cheltuiască, în perioada 2017-2020, un buget estimat la nici mai mult, nici mai puţin de 25 de milioane de lei.
Aceeași strategie urmărește alocarea, de la buget, a sumei de 25 de milioane de lei pentru așa-numite campanii de informare anticorupție
Bugetul total estimat este de 80 de milioane de euro
Strategia anticorupție cuprinde un număr însemnat de măsuri ce urmează să fie implementate. Toate pun în practică anumite recomandări ale GERO (Group of States Against Corruption). Astfel, 8 milioane de lei este bugetul estimat pentru perioada septembrie 2016 – iulie 2017 în vederea creșterii transparenței instituționale a procedurilor decizionale. 26 de milioane de lei, estimate pentru perioada 2016-2018, este bugetul pentru creșterea transparenței proceselor de administrare a resurselor publice.
Alte 10 milioane de lei trebuie cheltuite în perioada 2017-2018, pentru creșterea eficienței măsurilor preventive anticorupție prin reducerea lacunelor și a inconsistențelor legislative cu privire la consilierul de etică, la poziția avertizorului în interes public și la interdicțiile post-angajare. 19.800.000 de lei este bugetul estimat pentru implementarea obiectivului privind reducerea vulnerabilităților și a riscurilor de corupție în sistemul de sănătate, sumă care trebuie cheltuită în acest an. Alte 8 milioane de lei se vor aloca pentru sistemul naţional de educație.
Pentru prevenirea corupției în sistemul judiciar se va aloca un buget estimat de 12.000.000 de lei, pentru finanţarea partidelor politice și a campaniilor electorale, 4 milioane de lei, iar pentru prevenirea corupției în achizițiile publice, alte 10 milioane de lei. Prevenirea corupției în mediul de afaceri este un obiectiv care va reveni spre implementare Ministerului Justiției, Direcției Naționale Anticorupție, Ministerului Afacerilor Externe și Ministerului Finanțelor, iar bugetul estimat pentru această măsură se ridică la 6 milioane de lei. Combaterea corupției în administrația publică locală și centrală va mânca un buget estimat la 90 de milioane de lei.
Noul sediu al DNA și dotarea Serviciului de filaj și interceptări al structurii conduse de Laura Codruța Kovesi, printre cele mai costisitoare obiective ale strategiei adoptate de guvernul tehnocrat
Filajul de la DNA și ONG-urile, pe lista priorităţilor strategiei
Un alt obiectiv, extrem de interesant, al aceleiași strategii vizează continuarea progreselor înregistrate în investigarea cu imparțialitate și în soluționarea de către instanțe a faptelor de mare corupție. Pentru aceasta, Strategia anticorupție urmărește alocarea unui nou sediu pentru Direcția Națională Anticorupție și asigurarea resurselor financiare necesare amenajării acestui sediu. Mai mult, tot la acest capitol este trecută și crearea unei baze legislative de sprijin tehnic al activității Direcției Naționale Anticorupție, prin dezvoltarea actualului Serviciu Tehnic, după ce SRI a fost scos din schema dosarelor penale instrumentate de această unitate de parchet, ca urmare a decziei Curții Constituționale. La toate acestea se adaugă dezvoltarea la nivelul DNA a unui compartiment de analiză a dosarelor privind infracțiunile de corupție aflate în instrumentarea acestei unități. Toate aceste obiective urmează să fie implementate de către DNA, Guvernul României, Înalta Curte de Casație și Justiție, Consiliul Superior al Magistraturii, Inspecția Judiciară și Parchetul General, iar bugetul estimat se ridică la 108 milioane de lei.
Alte 20 de milioane de lei urmează să fie alocate pentru identifcarea, sancționarea și pentru prevenirea cazurilor de incompatibilitate și conflict de interese. În acest obiectiv este inclusă și “consolidarea parteneriatelor cu organizațiile nonguvernamentale”.
80 de milioane de euro este suma pe care statul român trebuie să o aloce, până în 2020, pentru implementarea măsurilor elaborate de Guvernul Cioloș în Strategia anticorupție. O parte din acești bani va viza măsuri restrictive împotriva Parlamentuui și finanțarea propagandei anticorupție.
În aceeași strategie, peste 108 milioane de lei trebuie alocate DNA și altor instituţii de forță. Sunt vizate aici atribuirea unui nou sediu pentru DNA și utilarea Serviciului Tehnic din subordinea acestei structuri.
