Anul Iepurelui

Chinezii intră în Noul An în noaptea de 2 spre 3 februarie, moment în care începe Anul Iepurelui (conform conform zodiacului chinezesc). Pregătirile au început de mult, deoarece această perioadă are o mare însemnătate pentru poporul chinez, atât la nivel tradiţional, cât şi la nivel social.

Anul Nou Chinezesc începe cu Luna Nouă, în prima zi a noului an, şi se termină pe lună plină, 15 zile mai târ­ziu. La 15 zile după anul nou este organizat Festiva­lul Lanternelor, care este sărbătorit pe timp de noap­te, când copiii se plimbă cu felinare în cadrul unei parade. Calendarul chinezesc se bazează pe o com­binaţie de cicluri ale Lunii şi Pământului. Ciclul lu­nar este de aproximativ 29.5 zile. În scopul de a-l po­trivi cu calendarul solar, chinezii inserează o lună în plus o dată la şapte ani. Acest lucru este la fel ca adăugarea unei zile în plus în calendarul anului bisect. Acesta es­te motivul pentru care, conform calendarului solar, Anul Nou chinezesc cade la o dată diferită, în fiecare an.

Anul Nou Chinezesc mai este cunoscut şi sub numele de „Festivalul de primăvară”. Sărbătoarea este atât de veche, încât nu se mai ştie când a fost ce­lebrată pentru prima dată. Există destul de multe surse şi explicaţii, toate având un numitor comun: „Nian”, care în limba chineză înseamnă „an” şi care a fost iniţial numele unui monstru care făcea prăpăd printre oameni în noaptea de dinaintea unui nou an. Una dintre legende spune ca fiara Nian avea o gură atât de mare, încât făcea să dispară o mulţime de oameni dintr-o singură înghiţitură. De aceea, oamenii erau foarte speriaţi. Tot căutând soluţii pentru a scăpa de monstru, într-o zi, un bătrân s-a oferit să îl supună pe Nian. Bătrânul l-a găsit pe monstru şi a început să-i vorbească.

„Am auzit că eşti capabil să înghiţi alte animale de pradă în locul oamenilor, care nu se numără prin­tre adversarii tăi. Eşti capabil cu adevărat să faci asta?” Provocat, de atunci, monstrul Nian a început să mănânce numai animale de pradă şi mai ales pe cele care deranjau gospodăriile oamenilor, furându-le animalele domestice. Acum, că Nian nu îi mai deranja, oamenii au început să se bucure de viaţa lor paşnică. Înainte de a pleca, bătrânul le-a mai spus oamenilor să pună, la sfârşitul fiecărui an, pe ferestrele şi uşile caselor, decoraţiuni din hârtie roşie, pentru a-l speria pe Nian în cazul în care ar vrea să se mai întoarcă vreodată, pentru că de culoarea roşie se temea cel mai mult. După această ispravă, bătrânul a dispărut fără urmă. Mai târziu, oamenii aveau să înţeleagă că el era un zeu nemuritor.

De atunci, tradiţia de a-l speria pe Nian s-a transmis din generaţie în generaţie. Termenul „guo Nian”, care poate însemna „trecerea lui Nian”, a devenit peste timp „Sărbătoarea Anului Nou”. Obiceiul de a pune pe ferestre şi uşi ornamente din hârtie roşie şi de a aprinde artificii pentru a-l speria pe Nian este o dovadă că acesta este încă liber şi că mai are o şansă de a reveni între oameni. Chiar dacă azi oamenii au uitat legenda lui Nian, continuă să promoveze tradiţia ornamentelor şi artificiilor, organizând mari petreceri.

Foarte ocupaţi
Festivalul de primăvară este cea mai importantă sărbătoare a poporului chinez, echivalentul Crăciunului pentru occidentali. Este momentul când toţi membrii familiei se adună, toţi cei care trăiesc departe de casă revin în familie. De aceea, această perioadă, pentru o jumătate de lună, este cea mai aglomerată pentru sistemele de transport. Aeroporturile, gările şi staţii de autobuz pe distanţe lungi sunt arhipline. Iată unul dintre motivele pentru care Guvernul chinez a decis ca toată lumea să aibă şapte zile libere pentru sărbătorirea Noului An.

Înainte de venirea Anul Nou, oamenii trebuie să facă curat în case şi în gospodărie să îşi cureţe hainele şi toate uneltele de lucru. Apoi, începe decorarea camerelor, peste tot fiind o atmosferă de bucurie şi sărbătoare. Casele se împodobesc cu mesaje tradiţionale care subliniază caligrafia chineză. Mesajele sunt scrise cu caractere negre pe hârtie roşie. Caracterul chinezesc „Fu” (cu sensul de binecuvântare sau fericire) este nelipsit. De multe ori cracterul este plasat cu capul în jos, ceea ce, în chineză, înseamnă că binecuvântarea este prezentă. De asemenea, două felinare mari şi roşii sunt ridicate pe laturile uşii principale.

Focurile de artificii sunt nelipsite din Festivalul Primăverii. Oamenii cred că sunetul scos de artificii alungă spiritele rele. Însă, din motive de securitate şi ca urmare a poluării, artificiile au fost complet sau parţial interzise în oraşele mari. Spargerea de baloane sau ascultarea la maximum a sunetelor care imită petardele înlocuiesc, azi, fostele spectacole de artificii. În China trăiesc 56 de grupuri etnice care sărbătoresc Festivalul Primăverii aproape în aceeaşi zi, chiar dacă au obiceiuri diferite.

Pe zile
În prima zi a Anului Nou chinezesc mulţi oameni se abţin să consume carne, deoarece se crede că acest lucru va asigura o viaţă lungă şi fericită, fapt care este apreciat de zeii cerului şi pământului. În a doua zi, chinezii aduc rugăciuni strămoşilor şi tuturor zeilor. În această zi, animalele din curte, în special câinii, primesc mâncare suplimentar, deoarece se crede că a doua zi este ziua de naştere a tuturor câinilor. A treia şi a patra zi sunt rezervate pentru întărirea relaţiilor de familie. Fiii şi fiicele aduc cadouri părinţilor şi naşilor fie că sunt de botez sau de cununie. Cea de a cincea zi a Anului Nou este numită Po Woo. În această zi, oamenii rămân acasă pentru a saluta zeul bogăţiei. Nimeni nu merge în vizită, pentru că se consideră că este un gest aducător de ghinion.

Din ziua a şasea până în a zecea, chinezii îşi vizitează rudele şi prietenii. Sunt zilele în care templele sunt vizitate pentru a se aduce rugăciuni pentru noroc şi sănătate. A şaptea zi a Anului Nou este ziua rezervată agricultorilor, când aceştia prezintă recolta din anul încheiat. Agricultorii pregătesc o băutură făcută din şapte feluri de legume, specială pentru acest eveniment. Ziua a şaptea este, de asemenea, considerată ziua de naştere a fiinţelor umane, când sunt consumaţi tăiţei, care sunt simbolul longevităţii, dar şi peşte crud, ca simbol al succesului. În a opta zi, oamenii din provincia Fujian organizează o altă cină pentru reîntregirea familiei, iar la miezul nopţii se roagă lui Tian Gong – Dumnezeul cerului.

A noua zi este ziua în care se aduc ofrande împăratului de jad. Din a zecea până în a douăsprezecea zi sunt invitaţi la cină prietenii şi rudele. După consumul bogat de alimente vreme de atâtea zile, în ziua a 13-a se consumă orez simplu, verdeaţă şi muştar.
În cea de-a 14-a zi încep pregătirile pentru Festiva­lul Lanternelor, care are loc în noaptea dintre 14 şi 15.

Masa tradiţională
Cu siguranţă, multe alimente sunt consumate în timpul festivităţilor de Anul Nou chinezesc, mai mult ca oricând în altă perioadă a anului. Acum, alimente tradiţionale sunt pregătite în mari cantităţi pentru familie şi prieteni, precum şi pentru cei apropiaţi sau cei care au murit. În ziua de Anul Nou, familiile de chinezi mâncau un fel de mancare ve­getariană numită „Jai”. Deşi ingredientele care compun jaiul sunt legume rădăcinoase sau fibroase, mulţi oameni atribuie acestei mâncări calităţi superstiţioase. Pe masa chinezilor se mai află şi un peşte întreg, pentru că reprezintă resolidaritarea şi abundenţa, dar şi un pui bine rumenit care reprezintă prosperitatea. Puiul, la fel ca şi peştele, trebuie să fie obligatoriu întreg, cu cap, coadă şi picioare. Pe masă se pun şi tăiţei, care, la fel, trebuie să fie netăiaţi, deoarece reprezintă longevitatea. În sudul Chinei, mâncărurile preferate sunt „Gao” – orez dulce vâscos şi „Zong zi” – orez înfăşurat în frunze de stuf. În nord, se pregătesc pâine din grâu şi mici găluşte din carne.

Ajunul Anului Nou şi ziua de Anul Nou sunt ce­lebrate în familie, fiind un timp al reuniunii şi mulţumirii. Celebrarea este subliniată, în mod tradiţional, cu o ceremonie religioasă organizată în onoarea Cerului şi Pământului, a zeilor care protejează casele şi strămoşii familiei. Sacrificiu făcut în onoarea strămoşilor este cel mai important şi necesar dintre toate ritualurile, pentru că uneşte membrii familiei în viaţă cu cei care au murit. De asemenea, rudele aflate departe sunt pomenite cu mare respect, ca având o importantă contribuţie şi responsabile pentru puterea familiei. Prezenţa strămoşilor este marcată în ajunul Anului Nou Chinezesc. În cadrul cinei este amenajată o masă specială pentru ei, alături de masa familiei. Astfel, spiritele strămoşilor alături de cei aflaţi în viaţă marchează debutul anului nou printr-o mare comuniune. Sărbătoarea mai poartă şi numele „în jurul sobei” sau „Weilu” şi simbolizează unitatea familiei şi respectul acordat ge­neraţiilor trecute şi prezente. În ultima seară a anului, oamenii se culcă după miezul nopţii, pentru a-şi lua rămas bun de la anul vechi şi pentru a-l întâmpina pe cel nou. Cine nu respectă acest ritual, riscă să nu aibă un parcurs bun în anul care vine.

Un an bun
Potrivit tradiţiei locale, persoanele născute în Anul Iepurelui sunt distinse, talentate, ambiţioase, sunt virtuoase, rezervate şi au gusturi rafinate. Cei născuţi în semnul iepurelului sunt admiraţi de ceilalţi, demni de încredere şi de cele mai multe ori sunt norocoşi din punct de vedere financiar. Le place să povestească mult, dar sunt în general plini de tact. Rareori îşi ies din fire. Oameni iscusiţi în afaceri, conştiincioşi şi perseverenţi, nu se dau niciodată bătuţi când vine vorba de semnarea unui contract. Pot fi foarte buni jucători de jocuri de noroc dacă ştiu să aleagă modul în care să le practice. Cu toate acestea, rareori joacă la jocuri de noroc, deoarece sunt persoane conservatoare şi înţelepte. Persoanele născute în Anul Iepurelui sunt compatibile cu cele născute în anii Oii, Porcului şi Câinelui. Specialiştii în domeniul astrologic au prefigurat deja că anul Iepurelui va fi un an în care se vor stinge pe cât posibil conflictele anterioare şi se vor „linge rănile” provocate de anul anterior. Prin urmare, urarea „un An al Iepurelui feri­cit!” nu pare exagerată!

Recorduri
Sărbătoarea Anului Nou va fi aniversată de nu mai puţin de 19 milioane de chinezi care au depăşit vârsta de 80 de ani. Ministerul Afacerilor Civile din China a anunţat, recent, că, începând cu anul 1999, procesul de îmbă­trâ­nire a populaţiei s-a accelerat treptat. Până la sfârşitul anului 2009, numărul bătrânilor a ajuns să repre­zinte 12,5% din populaţia totală a Chinei. De asemenea, autorităţile chineze au anunţat că numărul călătoriilor cu trenul va ajunge la 230 de milioane cu ocazia Sărbătorii Primăverii din 2011. În intervalul de 40 de zile, cuprins între 19 ianuarie şi 27 februarie, se aşteaptă ca numărul călătoriilor să crească cu 12,5% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut. Anul Nou chinezesc reprezintă şi un record mai puţin plăcut. Respectiv, traficul de călători din perioada Festivalului Primăverii, tot mai mare de la an la an, a stimulat imaginaţia infractorilor. Poliţia feroviară din China a arestat în ultimele săptămâni 1.067 de persoane sub acuzaţia de falsificare de bilete de tren. De la începutul lunii ianuarie, Poliţia chineză a percheziţionat două locaţii în care se produceau bilete false de tren şi nu mai puţin de 385 de site-uri pe care erau vândute bilete contrafăcute. Cele mai afectate de falsificatorii de bilete de călătorie sunt oraşele Beijing, Shanghai, Guangdong şi Zhejiang.