Averea Casei Regale a Romaniei

Dupa moartea Regelui Ferdinand I, la 20 iulie 1927, averea Casei Regale a fost impartita intre cei sapte mostenitori ai sai. Din actul ce urmeaza a fi prezentat reiese ca redobandirea proprietatilor nu este doar monopolul fostului Rege Mihai I.

Dupa moartea Regelui Ferdinand I, la 20 iulie 1927, averea Casei Regale a fost impartita intre cei sapte mostenitori ai sai. Din actul ce urmeaza a fi prezentat reiese ca redobandirea proprietatilor nu este doar monopolul fostului Rege Mihai I, fiind un precedent pentru urmasii celorlalti mostenitori ai lui Ferdinand.

In decembrie 1927, membrii familiei regale s-au strans pentru a semna "Actul de imparteala" intocmit dupa deschiderea testamentului lui Ferdinand:

"Majestatea Sa Regina Maria a Romaniei;

ASR Principesa-Mama Elena a Romaniei;

MARE PROPRIETAR LA SASE ANI. Majestatea Sa Regele Mihai, reprezentat, in virtutea dispozitiunilor art. 19 din Legea privitoare la actele civile ale Membrilor Familiei Domnitoare din 5 Ianuarie 1926, prin Inaltii Regenti: Alteta Sa Regala Principele Nicolae al Romaniei, IPSS Patriarhul Romaniei si Dl Gheorghe Buzdugan:

Dl Carol Caraiman, reprezentat prin procuratorul sau general si special, Dl General Adjutant N. Condeescu, in baza procurei autentificata de Legatiunea Romaniei la Paris la No. 233/1927;

MS Regina Elisabeta a Greciei, asistata de MS Regele George al Greciei;

MS Regina Maria a Jugoslaviei, asistata de MS Regele Alexandru al Jugoslaviei, reprezentata prin mandatar, Principele B. Stirbey, in baza procurii speciale cu data 22 Noiembrie 1927;

ASR Principele Nicolae al Romaniei si ASR Principesa Ileana a Romaniei, asistata de Augusta Sa Mama, MS Regina Maria;

(Se face mentiunea ca ASR Principesa Ileana a Romaniei, minora emancipata in baza art. 1 din Legea speciala pentru adaogarea unui aliniat la art. 18 si pentru dezvoltarea art. 24 din Legea Statutului Membrilor Familiei Domnitoare din 11 August 1927, luand parte la acest act cu asistenta Augustei Sale Mame MS Regina Maria si obligandu-Se ca la ajungerea la majoritate sa ratifice prezentul act de imparteala, toate Inaltele Parti contractante au convenit sa dispenseze pe ASR de formalitatile instituirei si asistentei unui curator legal) au convenit, pe temeiul dispozitiunei art. 2 alin. D, din legea speciala sus mentionata din 11 august 1927, prezenta imparteala amiabila a averei Prea regretatului Rege Ferdinand in conditiunile urmatoare:

DISPOZITII. Dorind a respecta si executa intocmai dispozitiunile coprinse in Testamentul Regelui Ferdinand din 2 Iunie 1925, astfel cum au fost modificate si completate prin Codicilul din 11 Ianuarie 1926, si intr-un sentiment de iubire si devotament pentru MS Regele Mihai, convenim a-I recunoaste intregul legat ce I s-a lasat de Regele Ferdinand, cu sarcinile prevazute, independent de orice evaluare a bunurilor cari constituiesc acest legat.

PELESUL, LA MIHAI. In consecinta, recunoastem Majestatii Sale Regelui Mihai:

a) Castelul Peles cu toate celelalte castele, cladiri si stabilimente cu mobilele coprinse intr-insele, afara de tabourile si colectiunea de arme din Castelul Peles lasate de Defunctul Rege Carol, Coroanei Romaniei, cu sarcina folosintei in favoarea MS Reginei Maria, pe tot timpul vietii Sale, a Castelului Pelisor impreuna cu casa pentru oaspeti (Cavalierhaus) si dependintele ce tin de acest Castel (locuinta personalului, grajdurile si garajurile) cum si dreptul pentru MS Regina Maria de a dispune dupa a Sa vointa de mobilele din Castelul Pelisor;

b) Intreaga Mosie Sinaia-Predeal, cu sarcina usufructului in favoarea MS Reginei Maria, pe tot timpul minoritatii MS Regelui Mihai, adica pana la data de 25 octombrie 1939;

c) Casele si cladirile din Bucuresti necesare MS Regelui, si pe care le determinam a fi acelea afectate azi diferitelor servicii ale Administratiei cum si a personalului superior si inferior al Casei Regale, si anume:

1. Imobilul din Strada Palatului No. 1, compus din parter si etaj,

2. Imobilul din Strada Campineanu No. 24-26, compus din 2 corpuri parter,

3. Imobilul din Strada Campineanu No. 28, parter,

4. Imobilul cu dependintele sale si Sera din Strada Campineanu No. 30,

5. Imobilul din Strada Campineanu No. 32 (partea din dreapta) parter,

6. Imobilul din Strada Pictor Grigorescu No. 20 (Atelier de tamplarie, locuinte si spalatorie),

7. Magazia de fier din Strada Pictor Grigorescu No. 24,

8. Casa Noua (langa Remiza) «din» Strada Pictor Grigorescu No. 24, parter si doua etaje,

9. Imobilul, subsol, parter si etaj cu garajul, situat in parcul Filipescu, Aleea Gherghel, Strada A No. 3.

Majestatea Sa Regele Mihai ca Legatar al disponibilului, va avea sa distribuie, in conditiile prevazute in Testament, suma de cinci zeci milioane lei (socotind leul dupa valoarea lui fata de aur din ziua de 2 Iunie 1925 data Testamentului) institutiunilor desemnate de Regele Ferdinand, cum si legatele lasate personalului de serviciu al Curtii.

REGENTA. Inaltii Regenti, Tutori ai MS Regelui Mihai, primesc legatul ce I s-a lasat de Regele Ferdinand si care I se recunoaste de Mostenitori, astfel cum se prevede in articolul precedent.

AVEREA REGINEI MARIA. Majestatea Sa Regina Maria, in afara de resedinta ce va avea la Palatul din Cotroceni, apartinand Statului, va avea conform dispozitiunilor Testamentului si Codicilului:

a) Dreptul de a dispune, dupa a Sa vointa, de mobilele din Palatul Cotroceni si din cele din Castelul Pelisor din Sinaia;

b) Folosinta, pe tot timpul vietii Majestatii Sale, a Castelului Pelisor impreuna cu casa pentru oaspeti (Cavalierhaus) si dependintele ce tin de Castelul Pelisor (locuinta personalului, garajurile si grajdurile);

c) Uzufructul intregii mosii Sinaia-Predeal pe tot timpul minoritatii Majestatii Sale Regelui Mihai, adica pana la data de 25 Octombrie 1939".

FERDINAND I, UN REGE GRIJULIU

Ferdinand I s-a preocupat "sa nu supere" pe nimeni dupa moarte, dispunand o impartire egala a averii: "In ce priveste darurile facute in viata de Regele Ferdinand, Copiilor Sai, si anume dotele constituite MS Reginei Elisabeta a Greciei si MS Reginei Maria a Jugoslaviei la casatoria lor, remiterea de datorie facuta in 1926 Dlui Carol Caraiman si casa cumparata in 1926 pentru ASR Principele Nicolae, in vedere ca ele sunt aproape echivalente a le dispensa de raport si, pentru a restabili egalitatea si fata de ASR Principesa Ileana, inainte de imparteala, o suma egala cu cinci milioane lei". Si mama regelui-copil Mihai, principesa Elena (fosta sotie a lui Carol), a fost "protejata" prin "actul de imparteala": "Partea indiviza de jumatate din terenul si Palatul din Mamaia (Constanta) asupra careia Dl Carol Caraiman renuntand la partea Sa, ceilalti patru Mostenitori convin a o dona ASR Principesa-Mama Elena a Romaniei, Careia MS Regina Maria, Proprietara celeilalte jumatati indivize, intelege a-I dona partea Sa".

CAROL CARAIMAN, UN PRINT REBEL

SINGURI. Mihai si mama sa, parasiti de Carol al II-lea  Conform statutului Casei Regale, mostenitorul tronului era fiul cel mare al regelui Ferdinand, printul Carol. Datorita vietii sale aventuroase, Carol a avut mai multe tentative de renuntare la calitatea sa de principe mostenitor. Dupa ultimul gest rebel s-au adoptat asa-numitele "acte de la 4 ianuarie 1926". Prin acestea "se lua act de renuntarea lui Carol", mostenitor fiind numit Mihai, fiul acestuia. Lui Carol ii era interzisa folosirea vreunei titulaturi monarhice, numele lui de atunci incolo fiind Carol Caraiman. A avut acest nume pana in 1930, cand revine in tara si ia numele de Carol al II-lea. Â

Cititi maine despre mostenirea lasata copiilor sai de catre Regele Ferdinand prin testament.