x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Banda lui nea Alită Piţigoi

0
Autor: Costin Anghel 06 Mai 2008 - 00:00
Banda lui nea Alită Piţigoi Marin Raica/


Lăutarii adevăraţi sînt tot mai puţini. Oameni dedicaţi acestei meserii, cu vioara pe post de inimă sau cu contrabasul în rol de suflet. Cu gena acordeonului în sînge sau cu chitara văzută ca o conti­nuare firească a degetelor. Video

Lăutarii adevăraţi sînt tot mai puţini. Oameni dedicaţi acestei meserii, cu vioara pe post de inimă sau cu contrabasul în rol de suflet. Cu gena acordeonului în sînge sau cu chitara văzută ca o conti­nuare firească a degetelor.

O lumea aleasă a ales miercurea trecută să nu plece în vacanţă. Să mai ră­mî­nă în Bucureşti încă o zi. Nu are prea des ocazia să-i asculte pe membrii bandei lui Alită Pi­ţi­goi... Să asculte cum lăutarii gorjeni parcă îţi fac vrăji la picioare de te trezeşti că abia mai poţi să stai pe scaun şi să nu te ridici la joc!

 

SĂ JOACE BUCU­REŞTE­NII. Figuri distinse, oameni veniţi la patru ace. Bucureşteni... să zicem autentici. Un pic rigizi la început. Apar “piţigoii”, conduşi de nea Alită. Sînt nişte personaje. Au fi­guri interesante, chipuri desprinse parcă din tablourile sau filmele cu lă­u­tari. Cei bătrîni cu mustaţa tun­să fin, cei mai tineri raşi, berbanţi. În costume cu cămăşi şi cravate au acea eleganţă a lăutarului. O eleganţă care-i scoate în evidenţă. Au venit să cînte, mai puţin să vorbească, aşa că... hai la horă! Hai la sîrbă! Hai... la joc! Oh! Nu se poate juca... atunci daţi din picioare aşa... pe loc... pe scaune...

Viorile te ademenesc, chitara cu acordaj italienesc îţi impune un ritm, contrabasul îţi dă măsura bă­tăilor inimii, iar acordeonul îţi face sufletul să vibreze. Spectatorii de­vin fiinţe conduse de muzică, de mu­zica lăutarilor gorjeni! E voie bună! Pur şi simplu! Institutul Cultural Român (ICR) a devenit un centru de veselie, de exaltare a su­fletelor! Stai şi te gîndeşti cum ar fi să-i chemi la nuntă, la botez, la un chef pe aceşti lăutari de-a dreptul magnifici!

Fie că “spun” de veselie, de voie bună ori de ascultare, de tristeţe... membrii Bandei lui nea Alită Pi­ţi­goi îşi păstrează aceeaşi demnitate, mîndrie a lăutarului care-şi cunoaşte meseria. Nu numai horele ori sîrbele le sînt cunoscute, la cere­rea auditorului, un tango sau un vals iese din strunele viorilor şi din magia celorlalte instrumente care le acompaniază. Chitara şi acor­de­o­nul nu erau instrumente lă­u­tă­reşti. S-au integrat în timp şi sună al naibii de bine toate împreună! Să-l auzi pe nea Alită cum interpretează vocal este un moment mai mult decît fericit. Timbrul aparte specific lăutarilor adevăraţi face din glasul bătrînului o bijuterie. Greu de exprimat în cuvinte emoţia pe care ţi-o dă in­te­rpre­ta­rea vocală a lui nea Alită Piţigoi. Zău dacă nu-ţi vine să-ţi scoţi pălăria în faţa lui şi a celorlalţi membri din Bandă!

 

ŞCOALA FAMILIEI. Sînt lău­tari autentici. Vin din Gorjul care a dat atîtea nume renumite în fol­clor. Fac parte din breasla care l-a dat pe Dinicu Anghel ori pe Barbu Lăutarul. Nu ştiu să facă altceva. Doar să cînte omului, de dor, de veselie, de tristeţe. Cîntă orice şi pentru oricine. Şcoala lor este cea a familiei. Lăutari din tată în fiu. Constantin Piţigoi (nea Alită), Dumitru Piţigoi, Dumitru (Bebe) Piţigoi, Gioni Piţigoi, Eugen Piţigoi, Gheorghe Piţigoi şi Laurenţiu Lătăreţu. O bandă de lău­tari. Au învăţat de la bunicii lor, de la părinţii lor, se învaţă şi între ei. Sînt o familie şi încă una unită. Miercuri seară la ICR ei au dat dovada măiestriei lor. Cu trei viori, cu un contrabas, o chitară şi un acordeon, membrii bandei au ridicat sala în picioare.

 

CÎNTECE DIN VIAŢĂ. Grigore Leşe a fost din nou o gazdă ex­traordinară. Cea de-a patra în­tîl­nire din cadrul proiectului Ultimii Rapsozi, program lunar al ICR ini­ţiat de interpret şi susţinut de Jurnalul Naţional, a fost una de succes. O seară în care un ring de dans este parcă singurul element care a lipsit. Leşe îi provoca, lăutarii se provocau reciproc, publicul îi provoca prin aplauzele ce aproape că nu au contenit. Au in­ter­pretat hore, sîrbe, “cîntece în­de­lungate”, denumirea locală a doinelor.

Grigore Leşe descria într-un mod aparte repertoriul Bandei lui nea Alită Piţigoi, descriere valabilă însă pentru mulţi dintre lău­ta­rii autentici, cu diferenţieri, normale de altfel, pentru zonele geo­gra­fice din care provin: “Dispunînd de imaginaţie şi improvizaţie, lău­tarii au preluat muzica locului, a ţăranilor din satele gorjene, interpretînd-o într-un stil personal. În final, au reuşit să influenţeze muzi­ca ţărănească, afectîndu-i culoarea sonoră prin introducerea instrumentelor vioară, violă, contrabas şi prin folosirea acompaniamentului tonal-funcţional. La mare cinste sînt cîntecele epice, baladele, cîntecele de dragoste şi cîntecele vocale de joc. Dintre acestea se individua­li­zează cîntecele de lume, ale căror texte cu un pregnant conţinut ero­tic sînt îmbogăţite de interjecţii, lamentări şi tînguiri”.

 

O LECŢIE, PE BANII LOR. Dialogul dintre Grigore Leşe şi Bandă a fost unul glumeţ, dar şi educativ. Cei prezenţi au aflat de instituţiile lăutarilor: cîrciuma, nunta, cheful şi botezul. Instituţie din care ori ieşi cu aplauze, ori ca muzicant îţi afli sfîrşitul. Cel care nu este în stare să satisfacă do­rinţele publicului nu are succes, nu rezistă în timp şi nici “lăutar” nu se poate numi.O întîmplare hazlie spusă de nea Alită a exemplificat perfect cele spuse mai sus. La “un eveniment”, un om a cerut să i se facă hora. Piesa care le plăcea atît lui, cît şi tatălui... şi tot aşa. O pie­să care cerea să fie modificat acordajul viorii, o horă pe care “Clientul” o ştia perfect. Cum trebuie să se audă... toate cele. Recompensa promisă... o Vacă! Pedeapsa pro­misă dacă hora nu era interpretată aşa cum trebuia...bătaia! Ban­da lui nea Alită s-a învoit... nu era neapărat vorba despre vacă, dar renumele lor ar fi avut de suferit, lucru de nepermis pentru lăutari. I-au făcut perfect hora omului! Cu acordaj schimbat... cu de toate. Re­compensa... s-a modificat un pic... De la ditamai vaca, “d’aia de lapte să se hrănească tot neamul tău” – după cum i-a zis chefliul, la sfîrşitul petrecerii, cînd premiul trebuia ridicat... lăutarii au primit o Oaie! Şi nici măcar nu ştiau prea bine dacă şi oaia e tot “d’aia de lapte” ori e bună numai de pastramă! După o aşa povestire... o horă este chiar ceea ce merge mai bine! Aşa că... să cînte lăutarii!

Recitalul de la ICR s-a dat “pe banii ICR-ului”, adică pe plata institutului. La sfîrşit, lăutarii au vrut să cînte “pe banii lor”, adică... ce vor ei! Şi au cîntat... în aplauze, cu bisuri, cu de toate. O seară re­u­şită. La mai mare... cu Banda lui nea Alită Piţigoi!

 

Ultimii Rapsozi – un proiect special Jurnalul Naţional

Întîlnirea de miercurea trecută de la sediul Institutului Cultural Român face parte din programul lunar al Institutului – Ultimii Rapsozi – şi este un proiect marca Grigore Leşe. Jurnalul Naţional s-a alăturat cu bucurie acestuia şi ICR în cadrul proiectului Ultimii Rapsozi. Am luat hotărîrea de a vi-i aduce aproape pe rapsozii lui Leşe.

În ediţie limitată, împreună cu Intercont Music, vom edita o serie de CD-uri dedicată senzaţionalului proiect lunar desfăşurat la ICR. În magazinele de specialitate puteţi găsi deja primul CD dedicat Ultimilor Rapsozi. Este o primă “minune”, vor urma şi altele... pentru dumneavoastră. Proiectul Ultimii Rapsozi îşi propune familia­rizarea publicului citadin cu folclorul autentic – atît cel tradiţional românesc, cît şi cel al minorităţilor din România. Sînt prezentaţi rapsozi care cîntă aşa cum o făceau strămoşii lor cu sute de ani în urmă: curat, din suflet, autentic. Vă aşteptăm şi la întîlnirea din luna mai.

 

costin.anghel@jurnalul.ro

Citeşte mai multe despre:   special,   sînt,   alită,   piţigoi,   rapsozi,   ultimii rapsozi,   alit

 

Ştiri din .ro




Mai multe titluri din categorie

Îmblânzitorul de iguane

Îmblânzitorul de iguane
Galerie Foto Costa Rica este pentru noi mai mult o țară spre care s-au îndreptat cetățeni români certați cu legea. Pentru lumea largă este Elveția Americii Centrale! O țară excelent organizată, cu oameni care nu vor să...

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 

Cum a construit fiul unei spălătorese din Paris imperiul bijuteriilor Cartier 
Galerie Foto Louis-François Cartier a fost unul dintre cei cinci copii ai unui veteran al războaielor napoleoniene și al unei spălătorese. Condițiile financiare precare l-au determinat pe tatăl Pierre să-l angajeze pe...

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu

Legenda crucilor din piatră doborâte cu excavatorul de slugoii lui Ceaușescu
Galerie Foto În demența anilor ’80, când cultul familiei Ceaușescu sfida ridicolul într-o Românie anesteziată de balivernele (in)egalității sociale, o vizită-fulger a cuplului dictatorial în zona Subcarpaților de...

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL

ROMATSA, contract de pază pe trei ani cu firma fostului viceprimar general PDL
Galerie Foto Aproape 6,3 milioane de lei urmează să fie încasate, de la ROMATSA, de două companii de pază, cu acționariate interesante, în urma unui contract parafat la finalul lunii septembrie, pentru monitorizarea a 12...

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni

Guvernul „Zero II” vrea să bage ONG-urile în campania de vaccinare. Sondaje, apoi cu forța sau sancțiuni
Galerie Foto Proiectul de program de guvernare cu care Dacian Cioloș s-a prezentat, luni, la Palatul Cotroceni și pentru care a primit, teoretic, undă verde din partea președintelui Klaus Iohannis să încerce să constituie,...

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 

Bruxelles-ul ne pune la treabă. Noi nu avem nici bani, nici muncitori, dar avem strategie 
Galerie Foto Mâine, 14 octombrie, Direcția Generală pentru Energie (DG Energy) va prezenta propunerile și evaluările de impact ale Comisiei pentru Economie, Cercetare și Energie (ITRE) din Parlamentul European în vederea...

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 

Politicienii toarnă peste sărăcia din Valea Jiului veșnica recunoștință 
Galerie Foto La 44 de ani de la revolta minerilor din Valea Jiului, politicienii și-au adus aminte să le aducă un omagiu celor care în vara anului 1977 au avut curajul să-și strige nemulțumirile față de condițiile de...

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România

Povești de ambulanță și dric, în cea mai infectată comună din România
Galerie Foto Călugăreni – Prahova este un mic sat ascuns printre dealuri, așezat în coasta Mizilului, la vreo 90 de kilometri de București. De prin 1800, oamenii de aici și-au trăit viața în liniște, aproape neștiuți...

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii

SRI și SPP se pregătesc de dezastre, inclusiv de atacuri nucleare sau radiologice. Guvernul Cîțu bagă 213 milioane în dotarea acestor servicii
Galerie Foto Cu doar două zile înainte de ruperea coaliției de guvernare, în 29 septembrie, premierul Florin Cîțu a semnat, împreună cu secretarul de stat în MAI, celebra Ștefania Gabriella Ferencz, supranumită și...

Paradisul dintre Americi

Paradisul dintre Americi
Galerie Foto Panama, o țară cu iz exotic, miros de bani și aer de prosperitate. În decembrie 1989, președintele Republicii Panama, Manuel Noriega, este arestat de forțele armate americane și pus în custodia unei închisori...

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului

Iohannis se poate plimba cu mașina electrică, pe sub pământ, de acasă la Palatul Cotroceni şi la Casa Poporului
Galerie Foto Jurnalul și editura Hoffman vă oferă începând de miercuri, 13 octombrie, o carte specială, cu o temă nemaiabordată până în prezent. „Buncărul președintelui” e povestea fascinantă a lumii de sub...

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră

La Automecanica Moreni, războiul directorului cu muncitorii costă 80 de euro/oră
Cei 300 de angajați ai societății Automecanica Moreni acuză conducerea fabricii că nu respectă prevederile contractului colectiv de muncă în ceea ce privește salarizarea. Ei au cerut intervenția ministrului...

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 

O călătorie cu trenul lui Nicușor Dan. Din birourile SPP, în curtea clanului Ștoacă 
Galerie Foto „Ce înseamnă tren metropolitan? Înseamnă că dacă locuieşti în Ilfov şi lucrezi în Bucureşti (…), te urci în trenul metropolitan şi cobori la Gara de Nord sau în Pipera, sau la AFI Cotroceni. Înseamnă ...

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării

Breaza, potirul din care picură vinul globalizării
Galerie Foto Un zvon neliniștitor a tulburat încă de săptămâna trecută viața viticultorilor din sătucurile luminoase culcușite la sânul pietros al Istriței, pe culmile dinspre Ploiești spre Buzău la poalele cărora...

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică

VIDEO Dezastrul urbanistic, protejat de o legislaţie haotică
Galerie Foto În România se construieşte foarte mult, dar nu tot timpul şi foarte bine. Goana după profit a dezvoltatorilor imobiliari a lăsat o amprentă negativă asupra calităţii construcţiilor. Din păcate, această...
Serviciul de email marketing furnizat de