Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Blocul Național Sindical a lansat, ieri, un proiect de lege privind Statutul juridic al lucrătorilor dependenți și al lucrătorilor independenți. Modificarea legislativă pe care o propune BNS pleacă de la nevoia de a susține colectarea banilor la bugetul de stat în perioadele în care există o inversare a sensului economiei. Sindicatele arată că în perioadele de creștere economică, statul câștigă bani din contribuțiile lucrătorilor independenți care au microîntreprinderi sau PFA-uri, dar atunci când se intră în criză, se reduce atât numărul angajaților, cât și cel al lucrătorilor independenți, iar statul pierde bani. Pe baza acestei analize, BNS propune o lege privind statutul juridic al lucrătorilor dependenți și al lucrătorilor independenți, pentru a se diminua riscurile neîncasării contribuțiilor de către stat în crizele economice. Propunerea BNS vine și în completarea mai multor demersuri ale guvernelor din ultimii ani de a transfera contractele independente false către contracte de muncă, dar scopul membrilor Executivului a fost, de fiecare dată, ca prin acest truc să arate că politicile publice au dus la o creștere a numărului de angajați. De fiecare dată când s-au făcut astfel de propuneri la nivel de guvern au fost vizate inclusiv persoanele cu meserii liberale reale care au dreptul să lucreze independent.
Diversele forme de substituire a ocupării forței de muncă utilizate în perioade de creștere economică, precum încorporarea veniturilor de natură salarială sub forma microîntreprinderilor sau activități prestate de persoane fizice autorizate (PFA), pot funcționa ca generatoare de venituri pentru bugetul public și de stimulare a economiei prin consum, în special în perioade de creștere economică, dar la momentul inversării economiei, astfel de forme - dacă maschează forme de lucru dependente -, funcționează în sens contrar.
„Inversarea sensului economiei produce consecințe semnificative pentru piața muncii, din perspectiva reducerii numărului de angajatori, reducerii numărului de angajați, afectând astfel siguranța locului de muncă. Se adaugă presiuni inflaționiste semnificative care afectează puterea de cumpărare”, arată analiza BNS.
Sindicatele mai spun că unele dintre acele forme de muncă independentă - microîntreprindere sau PFA - maschează munca dependentă, adică la un angajator care se folosește de această variantă de contractare pentru a scăpa de atribuțiile care i-ar reveni în raport cu angajații - de la protecția muncii, până la acordarea perioadelor de concediu legal și plata contribuțiilor.
Această formă de abuz pe piața muncii se practică în România, dar a fost importată de la state mult mai puternice. În ultima perioadă, cel mai bun exemplu de muncă fără atribuții din partea angajatorului real s-a constatat în sfera transportului alternativ, unde șoferii nu mai sunt angajați, ci „parteneri”, lucrând în baza unui contract pe care o persoană fizică autorizată îl semnează cu o firmă. Tocmai de aceea, abuzurile firmelor angajatoare au fost trecute cu vederea, pentru că angajatorilor „de facto” nu li se pot imputa abuzurile comise în relația cu șoferii - de la timpul de lucru până la diminuarea plăților.
Contracte de muncă mascate
Modelul nu este nicidecum inventat în România. În SUA sau Canada, acest tip de relație între angajatorul real și angajat se practică în mai multe domenii, iar în transporturi este adesea întâlnit, nu doar la „ride sharing”, ci și în transportul de mărfuri, unde firmele preferă să lucreze cu persoane juridice, iar șoferii își plătesc singuri toate contribuțiile, atât ca firme, cât și ca angajați, în timp ce companiile angajatoare îi folosesc și peste programul normal de lucru pentru un angajat. Tocmai de aceea s-au introdus reguli stricte pentru timpii de condus efectiv și pauze de odihnă, pentru a se proteja circulația rutieră, dar condițiile de lucru ale șoferilor nu li se pot imputa firmelor care le contractează serviciile.
Acest model de relație dintre angajator și angajat este preferat de companii, dar și de angajații abuzați ca persoane juridice, pentru că aceștia din urmă au iluzia unui câștig mai mare și a unui timp mai îndelungat pe care pot să-l folosească așa cum vor, fiind independenți. De fapt, toate studiile din ultimele decenii arată că munca independentă afectează mai mult lucrătorul și cele mai multe cazuri de suprasolicitare se înregistrează în rândul acestora, în timp ce angajații sunt protejați de legislația muncii.
Analiza BNS arată, în acest context, că aceste contracte mascate de munca independentă aduc și prejudicii economiei, pentru că în perioade de contracție economică, nu numai că aceste forme de venit pentru o parte a populației nu mai ajung să mai contribuie favorabil nici la bugetul public, nici la creștere economică, dar ajung să pună o presiune semnificativă pe forța de muncă și să plaseze o parte semnificativă din populația aptă de muncă în sub-ocupare.
Lipsa de predictibilitate în relația cu persoanele juridice
BNS arată că cea mai mare problemă este legată de statistici, unde apar mai multe persoane juridice decât sunt în realitate, din cauza acestei forme de contractare a PFA-urilor sau a microîntreprinderilor - care în SUA, Canada sau alte țări sunt și firme „Incorporated”, cu aproximativ același statut juridic pe care îl au PFA-urile sau microîntreprinderile în România. Lipsa de date certe privind situația numărului total de angajați și al numărului de firme duce la o lipsă totală de predictibilitate atât pe piața muncii, cât mai ales în privința colectării banilor la bugetul de stat, atunci când se intră în recesiune sau în criză economică și locurile de muncă mascate de aceste contracte dispar. Astfel statul se poate adânci mai mult în criză, prin diminuarea bugetului din colectarea contribuțiilor.
„În acest moment în care evoluția negativă a economiei ar putea fi de natură să împingă definitiv în afara pieței muncii persoane care pot contribui la echilibrarea ei, dar și prin contribuțiile aferente, la îmbunătățirea soldului bugetului public considerăm că este imperios necesară o lege privind statutul juridic al lucrătorilor dependenți și al lucrătorilor independenți, în special. În caz contrar, există presiuni demonstrate că evaziunea fiscală ar putea să înlocuiască într-o măsură chiar și mai mare «optimizarea fiscală», realizată prin diverse forme de încorporare a veniturilor - precum microîntreprinderi sau PFA - Persoane Fizice Autorizate -, cu consecința creșterii neîncasărilor la bugetul de stat, prin menținerea la un nivel foarte ridicat sau chiar creșterea GAP-ului de TVA în condițiile majorării cotelor Taxei pe Valoarea Adăugată.
De asemenea, s-ar crea premisele pentru migrarea unei părți semnificative din forța de muncă, fie spre alte circumscripții, cu rată a șomajului în scădere (și cu creștere a ocupării forței de muncă), fie spre zona de muncă nefiscalizată sau parțial fiscalizată. Fenomenul duce și la scăderea siguranței sociale a angajaților.
„În considerarea transformărilor pieței muncii, a necesității combaterii muncii independente fictive și a asigurării unor garanții reale pentru prestatorii aflați în dependență economică, reglementarea acestui domeniu este necesară și oportună. Proiectul creează un cadru unitar, coerent și predictibil pentru delimitarea muncii dependente de cea independentă, întărește rolul autorităților competente, asigură protecții minime pentru contractorii dependenți economic și contribuie la echilibrul dintre flexibilitatea economică și protecția socială, în spiritul modelului social european”, arată confederația sindicală.
Criterii pentru departajarea muncii
Proiectul de lege propus urmărește instituirea unor criterii legale de departajare a muncii dependente de cea independentă; recunoașterea și definirea situațiilor de dependență economică și organizațională; configurarea unei categorii juridice distincte - contractorul dependent economic - aflată într-o zonă intermediară între salariat și prestatorul independent autentic,
De asemenea, asimilarea acestei categorii de lucrători salariaților, și acordarea tuturor drepturilor ce decurg din legislația muncii; întărirea rolului autorităților competente în determinarea naturii juridice a raportului de activitate, cu prevalența situației de fapt asupra denumirii contractului. Adoptarea acestei modificări de legislație ar trebui să contribuie la creșterea clarității și predictibilității în calificarea juridică a raporturilor de activitate, la reducerea practicilor de disimulare a muncii dependente și la consolidarea protecției sociale pentru prestatorii aflați în situații de vulnerabilitate economică.
O astfel de lege nu ar trebui să-i afecteze pe cei care chiar au meserii liberale și dreptul de a lucra în baza unor contracte independente de angajator, ca persoană fizică autorizată sau cu drepturi de autor.
Citește pe Antena3.ro
