Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Documentul medical ar urma să fie depus, în original și copie, la dosarul de candidatură de la Biroul Electoral Central. Mai mult, persoanele care, în baza acestor certificate, sunt depistate ca suferind de „tulburare psihică gravă” nu ar mai putea candida. În avizul dat, Consiliul Legislativ atrage atenția că legea propusă încalcă prevederile constituționale cu privire la dreptul de a fi ales și la dreptul la viață privată, precum și la prevederile privind confidențialitatea actelor medicale. Iar Guvernul subliniază că termenul de „tulburări psihice grave”, la care face referire inițiativa legislativă, nu este reglementat de legislația în vigoare. Proiectul a picat la Senat, însă a ajuns pe masa Camerei Deputaților, care este for decizional.
Parlamentul României este chemat de mai mulți deputați ai REPER, formațiunea înființată de Dacian Cioloș, să modifice Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților, precum și pentru organizarea și funcționarea Autorității Electorale Permanente (AEP), prin adăugarea unei condiții-șoc pentru depunerea candidaturilor.
Mai exact, se propune ca în cuprinsul articolului 2 alineat 6 din acest act normativ să fie introdusă o nouă literă, „d”, prin care să se interzică alegerea în Parlamentul României „a persoanelor care suferă de o tulburare psihică gravă și a căror judecată este afectată”. Iar pentru a dovedi că persoanele care candidează pentru funcția de senator sau de deputat nu suferă de o asemenea tulburare, proiectul de lege în discuție propune adăugarea unei alte litere, „f”, în corpul articolului 53 alineat 1, potrivit căreia „în vederea înregistrării candidaturilor, fiecare partid politic, alianță politică, alianță electorală sau organizație a cetățenilor aparținând minorităților naționale depune la biroul electoral de circumscripție patru exemplare cuprinzând (…) două exemplare originale și două copii ale certificatelor medico-legale psihiatrice ale candidaților, care să certifice faptul că aceștia nu suferă de o tulburare psihică gravă”.
Proiectul de lege îl are ca inițiator principal pe deputatul neafiliat Andrei Răzvan Lupu (FOTO), ales, în decembrie 2020, pe listele USR-PLUS, în prezent membru al Biroului Național de Conducere al partidului REPER.
Cum justifică inițiatorul acest demers
Expertiza medico-legală psihiatrică, la care ar trebui să fie supus orice candidat pentru alegerile parlamentare, dacă această lege ar fi adoptată, are ca scop stabilirea discernământului și este efectuată, așa cum se arată în articolul 1204 din Codul civil, doar de Institutul Național de Medicină Legală „Mina Minovici”.
Citește pe Antena3.ro
În expunerea de motive care însoțește proiectul de lege, autorul susține că Constituția României prevede dreptul la vot, respectiv dreptul de a fi ales, iar Legea 208/2015 privind alegerea Senatului și a Camerei Deputaților prevede condițiile exercitării dreptului de a fi ales. „În prezent, legea prevede că nu pot fi aleși (…) debilii sau alienații mintali puși sub interdicție, persoanele cărora li s-a interzis dreptul de a alege și persoanele cărora li s-a interzis dreptul de a fi aleși prin hotărâre judecătorească definitivă”.
„Tulburările psihice grave pot influența judecata și capacitatea de a lua decizii informate și echilibrate. Astfel, evaluarea psihiatrică a candidaților ar putea contribui la eliminarea celor care ar putea fi vulnerabili în ceea ce privește starea lor mentală și care ar putea fi susceptibili de a lua decizii neadecvate sau nepotrivite în cadrul funcției parlamentare. Având în vedere că Parlamentul reprezintă interesele poporului și că ia decizii cu impact asupra societății în ansamblu, este important ca aceste decizii să fie luate de persoane competente, echilibrate și capabile să reprezinte în mod corespunzător interesele cetățenilor”, susține deputatul Andrei Răzvan Lupu.
Riscul generării unui „instrument politic inadecvat”
În conformitate cu normele procedural reglementate în 25 mai 2020 privind efectuarea expertizelor, a constatărilor și a altor lucrări medico-legale, prin certificat medico-legal se înțelege actul întocmit de medicul legist, la cererea persoanelor interesate, și care cuprinde date privind examinarea medico-legală, acesta putând fi folosit pentru „constatarea capacității psihice, în vederea stabilirii capacității de exercițiu necesare”.
Chemat să avizeze proiectul, Consiliul Economic și Social (CES) a emis un aviz negativ, motivând că „adoptarea unor astfel de proceduri poate genera riscul utilizării acestora ca și instrumente politice inadecvate”.
De asemenea, Guvernul României notează, în punctul de vedere remis Parlamentului, că propunerile formulate de inițiator „sunt exagerate”. „Textul este formulat într-o manieră improprie stilului juridic, fiind utilizate concepte al căror sens nu este determinat în cuprinsul legislației din România, cum ar fi «tulburarea psihică gravă»”. Cu toate acestea, Executivul a lăsat la latitudinea Parlamentului să decidă asupra oportunității adoptării acestei inițiative legislative.
Proiectul încalcă, în mod grav, drepturile constituționale
În schimb, Consiliul Legislativ atrage atenția, în avizul favorabil cu observații transmis, că, „având în vedere că, în anul 2024, au loc alegeri parlamentare, trebuie analizat dacă nu devin incidente recomandările Codului bunelor practici în domeniu, adoptat de Comisia de la Veneția, potrivit cărora ar fi necesar a se evita modificări legislative cu o frecvență mai mică de un an înainte de alegeri”. De asemenea, Consilul arată că proiectul ar putea îngrădi dreptul de a fi ales. „Constituția prevede că o persoană poate fi aleasă dacă are drept de vot și dacă întrunește condițiile prevăzute de Constituție privitoare la ocuparea funcțiilor și demnităților elective. (…) Aducerea la cunoștința publică a certificatului medico-legal psihiatric, ca parte integrantă a dosarului de candidatură, ar putea reprezenta o încălcare a caracterului oficial privind sănătatea persoanei, aducându-se astfel atingere dreptului constituțional la viață intimă, familială și privată”, se arată în documentul citat.
Comisia pentru Drepturile Omului și Comisia pentru Sănătate din Senat au avizat negativ proiectul de lege, iar Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație Publică au adoptat un raport comun de respingere. La data de 16 octombrie, legea a intrat la vot în Plenul Senatului. Din cei 112 senatori prezenți, 82 au votat împotriva legii, 11 au votat pentru lege, iar cei 15 parlamentari USR prezenți, împreună cu 3 neafiliați, s-au abținut de la vot.
Pe 18 octombrie, legea a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Comisia Juridică și Comisia pentru Administrație au termen să depună raportul comun final până pe data de 7 noiembrie 2023.
