Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai exact, au fost introduse mai multe tipuri de infracțiuni cu intenție pentru comiterea cărora un avocat devine nedemn pentru exercitarea profesiei, în cazul unei condamnări definitive. Forma veche a legii, care prevedea pierderea demnității de avocat pentru condamnarea pentru săvârșirea oricărui tip de infracțiune cu intenție, a fost declarată neconstituțională de două ori de către Curtea Constituțională. În România, au existat situații celebre de avocați executați de parchete și instanțe, pentru simplul motiv că și-au apărat sau reprezentat clienții. Cel mai recent astfel de caz este cel al avocatului Robert Roșu, achitat definitiv, după ce și-a petrecut un an în spatele gratiilor.
Un grup de 43 de senatori PNL și PSD, în frunte cu liberalul Daniel Fenechiu, grup la care s-a alăturat și deputata USR Oana Marciana Ozman, a înaintat în Parlament un proiect de lege care vizează modificarea unui articol din Legea nr. 51/1995 privind organizarea și funcționarea profesiei de avocat.
Mai exact, este vorba despre modificarea literei „a” a articolului 14 din respectivul act normativ, care în forma veche (dar ieșită din vigoare, întrucât a fost declarată neconstituțională de către CCR) prevedea că este nedemn pentru a profesa avocatura „cel condamnat prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii pentru săvârșirea unei infracțiuni intenționate, de natură să aducă atingere prestigiului profesiei”.
Ei bine, în forma inițiată de grupul celor 43 de parlamentari, se prevede că este nedemn de a profesa avocatura „cel condamnat prin hotărâre judecătorească la pedeapsa închisorii cu executare pentru săvârșirea unei infracțiuni contra umanității, contra statului sau contra autorității, infracțiuni de corupție sau de serviciu, infracțiuni care împiedică înfăptuirea justiției, infracțiuni de fals ori a unei infracțiuni săvârșite cu intenție, incompatibilă cu principiile profesiei de avocat prevăzute în regulamentele cu caracter obligatoriu ale acesteia, cu excepția în care a intervenit reabilitarea, amnistia post-condamnatorie sau dezincriminarea faptei”.
Articolul a fost declarat neconstituțional de două ori
Inițiatorii arată, în expunerea de motive, că, prin decizia CCR 230 din 28 aprilie 2022, au fost declarate neconstituționale prevederile din forma veche, în condițiile în care litera „d” a aceluiași articol statuează că „calitatea de avocat încetează dacă acesta a fost condamnat definitiv pentru o faptă prevăzută de legea penală și care îl face nedemn de a fi avocat, potrivit legii”.
CCR a emis nu una, ci două decizii cu privire la neconstituționalitatea literei „a”, prima încă din anul 2017, când a constatat că sintagma „de natură a aduce atingere intereselor profesiei” este lipsită de claritate, precizie și previzibilitate, având în vedere că nu se precizează în mod explicit acele infracțiuni intenționate, ceea ce „lasă loc arbitrariului”.
După emiterea Deciziei CCR din 2017, această sintagmă și-a încetat efectele juridice, însă Legislativul nu a intervenit pentru a compatibiliza dispozițiile legale cu prevederile Constituției. În consecință, în prezent, pierderea calității de avocat, spune CCR în noua Decizie, intervine pentru săvârșirea oricărei infracțiuni intenționate, indiferent dacă instanța a apreciat că se impune suspendarea executării pedepsei.
Doar Șoșoacă a votat împotriva adoptării proiectului
Revenind la proiectul de lege în discuție, inițiatorii arată, în expunerea de motive, că urmare a deciziei CCR, a fost eliminat din lege principalul criteriu de verificare a demnității profesionale, care stabilea nedemnitatea persoanelor condamnate definitiv de a accede în profesia de avocat și, respectiv, nedemnitatea persoanelor condamnate pentru a putea continua exercitarea profesiei de avocat, ulterior condamnarii definitive. „Lipsirea profesiei de avocat de principalul filtru de stabilire a demnității profesionale este de natură să genereze o serioasă atingere adusă prestigiului și imaginii avocatului”, se mai arată în documentul citat.
Proiectul de lege a ajuns pe masa CSM, care, la data de 18 iulie 2022, a transmis că „problematica vizată excede atribuțiilor Consiliului”. În schimb, la 15 iulie, respectiv la 9 august 2022, au fost emise avize pozitive de la Consiliul Legislativ și de la Consiliul Economic și Social. Iar legea a intrat la vot, în Plenul Senatului, în data de 1 septembrie 2022, unde a trecut cu 84 de voturi, din cei 107 senatori prezenți. Au votat favorabil 5 senatori AUR, 28 senatori PNL, 43 senatori PSD, 7 senatori UDMR și un senator neafiliat.
Au fost înregistrate 22 de abțineri – 18 de la USR și patru senatori neafiliați. Singurul senator carea votat împotriva adoptării acestei legi a fost Diana Ivanovici Șoșoacă.
Executarea, cu mâna procurorilor și judecătorilor, a unor avocați incomozi pentru sistem
Forma adoptată de Senat a acestui proiect de lege a ajuns la Camera Deputaților, care este și forul decizional. Odată trecută de Parlament, inițiativa ar reintroduce în lege „clauza de nedemnitate” a avocatului, pe motiv de condamnare penală, inițiatorii înțelegând prin aceasta că au fost lămurite și ce anume infracțiuni cu intenție s-ar afla sub incidența acestei clauze.
În România, însă, în ultimii ani, au existat mai multe exemple de avocați care au făcut obiectul unor abuzuri din partea organelor judiciare sau chiar a instanțelor de judecată. Iar cei nedreptățiți ar fi intrat imediat sub incidența clauzei de nedemnitate, prevăzută în acest proiect de lege cel mai recent și, totodată, celebru astfel de caz este cel al avocatului Robert Roșu (FOTO), condamnat fără probe, în decembrie 2020, la cinci ani de închisoare cu executare în dosarul „Ferma Băneasa”. DNA l-a acuzat, iar ÎCCJ l-a condamnat, pentru constituirea unui grup infracțional organizat și complicitate la abuz în serviciu. Avocatul Roșu îndeplinind doar niște acte juridice pentru clienții săi. A fost nevoie de o încercare de un an, de un scandal public și de multe petiții și proteste ca, în 23 noiembrie 2021, tot ÎCCJ să-i admită acestuia recursul în anulare și să îl achite definitiv.
Un alt caz notoriu, dar care, din fericire, s-a soldat din prima cu achitare, este al actualului deputat PSD Laura Vicol. În octombrie 2018, aceasta a fost achitată definitiv de ÎCCJ într-un dosar fabricat de DNA, pentru favorizarea infractorului, complicitate la exercitarea fără drept a profesiei de avocat și fals. Mobilul acestui dosar a fost acela că Laura Vicol nu a cedat presiunilor și a continuat să o apere, în calitate de avocat, pe fosta șefă a DIICOT, Alina Bica, rivala Laurei Codruța Kovesi.
