x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Nicolae Ciucă vrea indemnizație de hrană, de 40 de euro pe zi, pentru șoferi, drept recompensă pentru neintrarea României în Schengen

Nicolae Ciucă vrea indemnizație de hrană, de 40 de euro pe zi, pentru șoferi, drept recompensă pentru neintrarea României în Schengen

de Ion Alexandru    |    25 Ian 2024   •   08:00
Nicolae Ciucă vrea indemnizație de hrană, de 40 de euro pe zi, pentru șoferi, drept recompensă pentru neintrarea României în Schengen

Fostul premier Nicolae Ciucă, împreună cu ex-ministrul Finanțelor, Alexandru Nazare, au înregistrat la Parlament un proiect de lege prin care angajatorii din sectorul transporturilor să le acorde șoferilor o indemnizație de hrană de 40 de euro pe zi. Măsura vine, conform celor doi, ca o formă de sprijin pentru discriminarea la care angajații români din transporturi sunt supuși, prin amânarea deciziei de aderare a României la Spațiul Schengen.

Potrivit senatorilor în cauză, între 2012 și 2022, ținerea țării noastre la ușa Schengen a generat pierderi, pentru sectorul transporturilor, de 16,55 miliarde de euro. Legea a ajuns și pe masa Consiliului Legislativ, care atrage atenția că măsura propusă ar încălca prevederile Codului civil, cu referire la libertatea contractuală din mediul privat.

Al doilea om în stat, ex-premierul Nicolae Ciucă, împreună cu fostul ministru de Finanțe, Alexandru Nazare, ambii de la PNL, au înaintat, recent, la Senat, un proiect de lege pentru instituirea unei indemnizații de hrană, „în vederea sprijinirii efectelor negative asupra activității de transport generate de întârzierea aderării României la Spațiul Schengen”.

Conform celor doi liberali, „amânările repetate ale deciziei de aderare a României la Spațiul Schengen continuă să aibă costuri uriașe, mai ales pentru sectorul transporturilor din România. Povara menținerii României în afara Spațiului Schengen a fost dusă de mediul privat românesc. Această povară riscă să transforme sectorul transporturilor într-unul necompetitiv față de competitorii regionali. Acest sector s-a dezvoltat puternic în ultimul deceniu, astăzi reprezentând o pondere semnificativă a Produsului Intern Brut”.

În expunerea de motive care stă la baza acestui proiect de act normativ, senatorii Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare susțin că pierderile cumulate estimate în perioada 2012-2022, din cauza amânării nejustificate a aderării României la Spațiul Schengen, se ridică la 16,55 de miliarde de euro, „adică mai mult decât suma granturilor disponibile pentru România, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR)”.

Lucrătorii români sunt mai prost plătiți decât media europeană

Concret, inițiatorii au prezentat un tabel cu pierderile suferite de sectorul transporturilor din cauza neprimirii României în Schengen. Astfel, în 2012, au fost pierderi de 386,6 milioane de euro, în 2013 au fost pierderi de 546,3 milioane de euro, în 2014 au fost pierderi de 622,6 milioane de euro, în 2015 au fost pierderi de 830,4 milioane de euro, în 2016 au fost pierderi de 1.259,3 milioane de euro, în 2017 au fost pierderi de 1.766,3 milioane de euro, în 2018 au fost pierderi de 2.067,2 milioane de euro, în 2019 au fost pierderi de 2.310,2 milioane de euro, în 2020 au fost pierderi de 2.072,1 milioane de euro, în 2021 au fost pierderi de 2.269,2 milioane de euro, iar în 2022 au fost pierderi de 2.413,4 milioane de euro.

Totalul pierderilor, pentru perioada calculată, este estimat la 16.554,7 milioane de euro, din care 15.881,4 milioane de euro reprezintă pierderi de venituri generate de costurile suplimentare în vămi, iar 637,2 milioane de euro reprezintă costurile asociate.

Potrivit proiectului de lege în discuție, indemnizația lunară de hrană este obligatorie la nivelul Uniunii Europene, iar diurna pentru transportatorii români nu a fost actualizată din anul 2002. „Dacă s-ar fi actualizat, astăzi ar fi trebuit să ajungă la nivelul de 76 de euro”, se arată în documentul citat. Cei doi senatori PNL propun, în acest sens, instituirea indemnizației de hrană cu o valoare de maximum 40 de euro pe zi, valoare deductibilă fiscal în limitele acestui plafon. „Lucrătorii români din sectorul transporturilor nu beneficiază de indemnizație de hrană, iar diurnele și indemnizațiile sunt mult inferioare față de media europeană”, se mai arată în această expunere de motive.

Inițiatorii susțin că propunerea este benefică pentru PIB

În legea propusă, aflată în dezbaterea Parlamentului, vrea să fie instituite mai multe măsuri. Prima se referă la instituirea indemnizației de hrană pentru lucrătorii mobili, prevăzuți în HG 28/2008. O a doua măsură se referă la definirea cuantumului indemnizației de hrană la echivalentul în lei a 40 de euro pe zi, sumă deductibilă fiscal. De asemenea, proiectul propune majorarea, de la 3 la 4 salarii de bază a plafonului neimpozabil, a plafonului pentru contribuția la asigurările sociale și a plafonului pentru contribuția la asigurările sociale de sănătate, pentru indemnizația de delegare și pentru indemnizația de detașare.

Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare arată că „majoritatea statelor membre UE au definit indemnizația de hrană pentru angajați, în funcție de timpul petrecut în afara firmei, iar banii se acordă începând de la patru ore. Spre exemplu, în Germania, în 2023, s-a acordat o indemnizație de hrană lunară în valoare de 288 de euro”.

În documentul citat se arată, de asemenea, că legislația din România prevede pentru majoritatea angajaților posibilitatea ca aceștia să primească tichete de masă, indemnizație lunară sau contravaloarea hranei acordate de către angajator, ori diurnă pentru angajații delegați, însă „angajații detașați sunt discriminați”. „Sectorul transporturilor de marfă din România trebuie să aibă un tratament legal similar celor din spațiul UE. Operatorii de transport de marfă din România sunt supuși unui puternic dezavantaj competitiv, prin non-apartenența la Spațiul Schengen. Operatorii români de transport de marfă se confruntă cu un puternic deficit de șoferi profesioniști. Fără aceste măsuri, România riscă să înregistreze o încetinire puternică a activității sectorului transporturi de marfă, cu impact direct asupra dinamicii PIB, cât și asupra veniturilor bugetare”, au conchis parlamentarii inițiatori.

Consiliul Legislativ: proiectul ar încălca prevederile Codului civil

În avizul favorabil acordat, Consiliul Legislativ atrage atenția asupra faptului că, în sectorul privat, raporturile de muncă sunt guvernate întotdeauna de contractul individual de muncă, încheiat între un angajator și un angajat. Acest contract este acordul de voințe, act juridic bilateral, încheiat prin exprimarea acordului părților.

„Conform Codului civil, libertatea de a contracta se aplică și în cazul contractului individual de muncă, părțile fiind libere să încheie contracte de muncă și să determine conținutul acestora. Una din condițiile esențiale pentru validitatea contractului este consimțământul părților. În concluzie, recomandăm a se analiza dacă măsura propusă este de natură a încălca libertatea contractuală a părților”, se precizează în avizul Consiliului Legislativ, transmis inițiatorilor la data de 3 ianuarie 2024.

Nicolae Ciucă și Alexandru Nazare au solicitat ca legea propusă să fie dezbătută în procedură de urgență. S-au cerut, de asemenea, avize de la Consiliul Fiscal și punctul de vedere al Guvernului. Proiectul va intra, prima dată, în dezbaterea Senatului, Camera Deputaților fiind forul decizional.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

×