15 octombrie 1882
Duminica, zi splendida care a inceput cu salve de tun anuntand deschiderea camerelor. La pranz alaiul regal este plecat la palat pentru a se duce la Mitropolie. Majestatea Sa regele era in mare caleasca de gala atelata cu patru cai 'à la Daumont' cu numerosi vizitii, avand in lateral pe generalul Creteanu, comandant al casei militare. Aghiotantii escortau trasura regala. Un pluton de jandarmi deschidea si incheia marsul.
Orasul este impodobit si strazile sunt impanzite de lume. In aceeasi zi, mare dineu la domnul Jean Alexandrescu cu ocazia logodnei. Printre invitati erau domnul si doamna Emanuel Lahovary, domnul si doamna Dimitrie Ghermani, domnul si doamna Grigore Alexandrescu, domnul Grigore Cantacuzino, domnul Grigore Em. Lahovary etc. Dupa dineu, mare receptie. Petrecerea de nunta va avea loc pe 29 octombrie. In ajun, miercuri, va avea loc, de asemenea, o mare serata in splendida resedinta a doamnei Olimpia Lahovary; se zvoneste ca se va dansa. In aceeasi seara receptie restransa la doamna Elena Oteteleseanu.
La teatrul romanesc s-a jucat 'Olteanca', o incantatoare opera a domnului M. Otremba. Totul este bine pus la punct. Domnul Gavrilescu are o voce aleasa si isi joaca foarte bine rolul. Domnisoara Welner este o foarte frumoasa 'Olteanca'. Are o voce pura, canta corect si joaca foarte antrenant. Doar doamna Danescu face un pic de nota discordanta. Ar fi trebuit sa renunte la acest rol care nu i se potriveste. N-are nici voce, nici fizicul personajului. Sala este ticsita. in aceasta multime necunoscuta ochii se indreapta spre cele doua loji; cea a doamnei Elena Nicolescu si cea a doamnei Bors. La parter este publicul vesel de duminica care se amuza copios ca sa-si merite toti banii. Miercuri, premiera la Orfeu cu 'Micul Duce'.
Tot despre Orfeu...
Proprietarul 'Orfeului Roman', actorul si directorul de proiect teatral I.D. Ionescu, care-si riscase toti banii in reamenajarea cladirii si scenei, este profund afectat de falimentul intreprinderii sale cultural-mondene si renunta sa lupte. Continua sa joace, pentru a supravietui, in gradini si restaurante de mana a doua.
De numele lui Caragiale este legata relansarea activitatii teatrale din gradina Restaurantului Orfeu; la data de 19 septembrie 1885, dupa cateva modificari de infrastructura ale localului, se pune in scena spectacolul 'D-ale carnavalului' de I.L. Caragiale, cu o distributie memorabila: Constantin Nottara, Stefan Iulian, Mihail Mateescu, Amelia Wellner, Elena Petrescu.
Tot in Gradina Orfeu se inaugureaza si moda spectacolelor de marionete, denumit la acea vreme teatru mecanic. Spectacolele incepeau la ora 14, iar cel care manuia papusile era un anume Klein.
Din 1897 antreprenorul Orfeului a fost Luchianoff, cel care se pare ca ar fi inventat 'kefirul'; spectacolele de comedie intr-un act, cantonetele, numerele executate de clovni muzicali erau o umbra a fastuoaselor regii ale lui I.D. Ionescu...
De-abia in 1906 o trupa condusa de actorul Constantin Radovici joaca o intreaga stagiune estivala comediile 'Hapuri Miraculoase' si 'Drama sangeroasa din Belgrad' de I. Krauss, cu acelasi succes de care se bucurasera reprezentatiile teatrului de odinioara.
Sala a fost cumparata mai tarziu de Ministerul Justitiei si transformata in tribunal.
O trecere aproape tragica de la dreptatea simbolica pe care o face cateodata teatrul la hotararile de divort sau crima cu premeditare ale judecatorilor. (Lucian Pricop)
Traducere din limba franceza de Lucian Pricop
Continuare in numarul urmator