Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Chiar și dacă, formal, o coaliție a rezistat patru ani, premierii propuși nu au reușit să guverneze mai mult de doi ani. Astăzi, PSD, PNL, USR și UDMR, împreună cu minoritățile naționale, negociază formarea unei megacoaliții parlamentare și guvernamentale, pentru a opri ascensiunea partidelor suveraniste la guvernare.
La închiderea ediției, liderii partidelor proeuropene, PSD, PNL, USR, UDMR și reprezentanții minorităților naționale altele decât cea maghiară se aflau într-o ședință la Palatul Parlamentului pentru a trasa o viitoare cooperare parlamentară, în viitorul Legislativ, cu obiectivul asumat de a menține România pe direcția Uniunii Europene și a NATO, într-un moment în care este invocat pericolul ascensiunii suveraniștilor atât în Parlament, cât, eventual, în urma votului de duminică, la Palatul Cotroceni.
Încă de luni, după numărătoarea voturilor de la alegerile parlamentare, s-a putut deja contura o majoritate parlamentară între noii aleși de la PSD, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale din Camera Deputaților, la care se pot adăuga și senatorii și deputații USR. În opoziție, ar rămâne, în baza acestui algoritm, partidele AUR, SOS România și POT, care și-au asumat sprijinul pentru Călin Georgescu în cursa prezidențială.
Niciunul dintre partidele alese în acest noul Parlament nu poate face singur Guvernul. Suveraniștii au puțin peste 30 de procente. De cealaltă parte, fără sprijinul PSD, care a obținut cele mai multe voturi la scrutinul din data de 1 decembrie 2024, USR, PNL, UDMR și Grupul Minorităților Naționale nu au suficienți aleși pentru a forma o majoritate parlamentară, cu atât mai puțin una guvernamentală.
Cheia, deținută de președinte
Elena Lasconi, candidatul USR la alegerile prezidențiale, a precizat că este deschisă la orice propunere de colaborare între partidele mainstream, inclusiv să accepte o guvernare alături de PSD și, în baza rezultatelor de la alegerile parlamentare, să accepte chiar și un premier social-democrat. Mai mult, acest premier al noii megacoaliții ar putea fi chiar Marcel Ciolacu.
Ce șanse are o astfel de coaliție să se impună la guvernare dar, mai ales, ce șanse sunt ca o astfel de coaliție, chiar și instalată la guvernare, să reziste sunt două întrebări la care nimeni nu are răspunsul. Istoria ultimilor 35 de ani a demonstrat că alianțele și coalițiile de guvernare nu au avut viață ușoară, au fost generate crize politice de proporții mai mari sau mai mici, pentru ca, la final, mai ales în anii electorali, să se destrame.
Iar unul dintre factorii care au influențat atât conceperea coalițiilor, dar, în primul rând, ruperea lor, a fost președintele României instalat la Palatul Cotroceni. Dacă Elena Lasconi promite că, odată ajunsă președinte, va coabita cu toate aceste partide, pentru a menține România pe traseul european, contracandidatul acesteia, Călin Georgescu, este mult mai nuanțat.
Citește pe Antena3.ro
Pericolul Georgescu
Într-o emisiune televizată, prezidențiabilul suveranist a afirmat că va respecta Constituția și că va nominaliza un candidat la funcția de prim-ministru din partea coaliției majoritare care se va forma în Parlament. Însă, nu necondiționat, ci doar dacă acest candidat va prezenta un program care să fie compatibil cu viziunea lui Georgescu. Acest element nu este prevăzut în Constituție. Mai mult, în programul său electoral, Georgescu anunță că vrea să instaureze o „democrație participativă”, ceea ce se traduce prin aceea că este posibil ca România să fie guvernată prin referendumuri, pe model Elveția.
Din acest punct de vedere, condiționarea desemnării unui premier de compatibilitatea cu viziunea președintelui, modelul propus de Georgescu seamănă foarte mult cu discursul lui Mircea Geoană din campania electorală.
Un președinte ca Georgescu și o majoritate guvernamentală formată din partide cu viziuni net diferite de acesta va putea fi în măsură să genereze conflicte politice majore în România, mai ales că, din Parlament, Călin Georgescu este sprijinit de o opoziție extrem de vocală, formată din AUR, SOS România și Partidul Oamenilor Tineri. O astfel de coabitare Guvern – Președinție ar putea da naștere unor convulsii politice și sociale mult mai problematice decât în alte legislaturi.
Cum au eșuat alianțele
După decembrie 1989, odată cu reapariția pluralismului politic, alegerile au generat deseori rezultate care au condus la imposibilitatea formării unui guvern de către un singur partid. Din acest motiv, au apărut coalițiile de guvernare, Prima astfel de mare coaliție a fost Convenția Democrată din România, care, însă, s-a dovedit falimentară politic. Au fost schimbați cinci premieri. A existat Guvernul Ciorbea, cu un mandat între 12 decembrie 1996 și decembrie 1998. După plecarea lui Ciorbea, a fost instalat un guvern interimar, condus de Gavril Dejeu, care a stat la „butoane” din 30 martie 1998, până în 17 aprilie 1998.
Apoi, a fost desemnat ca premier Radu Vasile, care a guvernat din data de 17 aprilie 1998, până în 13 decembrie 1999. Dacă, până la acel moment, toți premierii erau de la PNȚCD, după Radu Vasile a fost instalat un premier interimar de la PSDR, în persoana lui Alexandru Athanasiu, cu mandat limitat între 13 și 22 decembrie 1999.
Ultimul premier al Convenției Democrate a fost actualul guvernator al Băncii Naționale a României, Mugur Isărescu, acesta având un mandat care a durat din 22 decembrie 1999, până în 28 decembrie 2000.
Combinația lui Băsescu a rezistat doar un an
A doua mare coaliție de guvernare din România postdecembristă s-a format în vederea alegerilor parlamentare și prezidențiale din anul 2004. Este vorba despre Alianța D.A. PNL-PD. După alegeri, la Palatul Victoria a fost instalat primul Cabinet Tăriceanu, condus de liderul de atunci al PNL, Călin Popescu Tăriceanu, guvern din care au făcut parte PNL și PD.
Coaliția a durat până în primăvara anului 2007, cât PD-iștii lui Traian Băsescu au părăsit Palatul Victoria și au intrat în opoziție. A fost învestit Cabinetul Tăriceanu II, minoritar, format din PNL și, cu sprijin parlamentar din partea PSD. Această guvernare a luat sfârșit odată cu alegerile parlamentare din anul 2008.
Începând cu decembrie 2008, la Palatul Victoria s-a instalat un guvern de coaliție formată din PDL și PSD, cu premier Emil Boc. Această coaliție a supraviețuit între 22 decembrie 2008 – 23 decembrie 2009.
Trecând alegerile prezidențiale, cu Băsescu reales, Emil Boc a fost reinstalat la Palatul Victoria, ca premier al unui guvern PDL-UNPR. Acest cabinet a supraviețuit până în 6 februarie 2012, când Emil Boc a fost demis prin moțiune de cenzură.
A fost instalat un guvern interimar condus de Cătălin Predoiu, după care un cabinet ales de Parlament, condus de Mihai Răzvan Ungureanu, fost șef SIE. Acesta a preluat guvernarea din 9 februarie 2012 și 7 mai 2012, când și Ungureanu a fost demis prin moțiune de cenzură.
Cea mai puternică formulă de guvernare, USL, spartă din cauza orgoliilor politice
Cea mai puternică alianță de guvernare, Uniunea Social-Liberală, care și-a instalat, la data de 7 mai 2012, primul Guvern, condus de Victor Ponta, guvern format din PSD, PNL și PC. În vara aceluiași an, USL l-a suspendat pentru a doua oară pe Traian Băsescu.
La alegerile parlamentare din toamna anului 2012, USL a obținut peste 60% din voturi, fiind învestit Guvernul Ponta II. Această coaliție, însă, a rezistat doar până în primăvara anului 2014, când liberalii și social-democrații s-au certat, iar alianța s-a rupt. Atunci, a fost instalat un Cabinet Ponta III, format din PSD, PC și UNPR, care și-a încetat mandatul în noiembrie 2015, după tragedia de la Colectiv.
Următoarea coaliție a fost formată după alegerile legislative din 2016, când la Palatul Victoria, format din PSD și ALDE. Întâi, premier a fost Sorin Grindeanu, între 4 ianuarie și 29 iunie 2017. PSD și-a dat jos propriul Executiv prin moțiune de cenzură.
Mihai Tudose a fost învestit premier în data de 29 iunie 2017, mandatul său luând sfârșit, prin demisie, la 16 ianuarie 2018. Următorul premier al acestei Coaliții a fost Viorica Dăncilă, care a guvernat până în 4 noiembrie 2019, când, în plină campanie electorală prezidențială, a fost demisă prin moțiune de cenzură, ca urmare a ruperii coaliției cu ALDE.
Nici următoarea coaliție de „dreapta” nu a rezistat. Este vorba despre guvernul PNL – USR – UDMR, instalat după alegerile parlamentare din anul 2020, guvern condus de Florin Cîțu. În 25 noiembrie 2021, USR a ieșit de la guvernare, a rupt coaliția și, alături de AUR, a depus în Parlament o moțiune de cenzură.
Atunci, PSD a intrat la guvernare alături de PNL, cu Nicolae Ciucă premier liberal. În vara anului 2023, Ciucă a demisionat, conform înțelegerii, la Palatul Victoria instalându-se premierul social-democrat Marcel Ciolacu. Această coaliție a rezistat până în campania electorală a alegerilor prezidențiale din anul 2014. Formal. Guvernul este în funcție, PSD și PNL întrerupând doar alianța politică. Noua conjunctură electorală, însă, pare să schimbe fundamental această paradigmă.
