Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Ele recunosc că sistemele de epurare existente sunt de cele mai multe ori învechite sau necorespunzătoare, insuficiente sau exploatate deficitar, fără să poată răspunde cerințelor actuale sub aspectul conectării, colectării și epurării corespunzătoare și au actualizat Planul Național de Dezvoltare și Investiții în sectorul de apă și apă uzată. Calculele realizate de Ministerul Mediului arată că avem nevoie de 13,8 miliarde de euro pentru colectarea și epurarea apelor uzate, la care se adaugă 16,8 miliarde de euro pentru rețelele de apă, rezultând un total de 30,4 miliarde de euro.
Una dintre cele mai dificile probleme cu care se confruntă România în domeniul apelor este cea a respectării legislației europene privind colectarea și epurarea apelor uzate provenite de la aglomerările umane cu mai mult de 2.000 de locuitori echivalenți. Dificultățile sunt legate atât de efortul financiar la nivelul administrațiilor locale, cât și de nivelul scăzut de suportabilitate a cetățenilor care trebuie să se racordeze la acest serviciu și să-l plătească. Alte provocări pentru implementarea prevederilor legislației în domeniul apelor uzate sunt reprezentate de rata sărăciei, nivelul șomajului, ponderea persoanelor vârstnice, nivelul educației, dar și dinamica modificărilor aglomerărilor umane, se precizează în documentul citat.
Gradul scăzut de conectare la rețeaua de canalizare se explică și prin proporția mare și densitatea foarte scăzută a populației rurale comparativ cu restul țărilor europene, ceea ce face ca în România conectarea unei gospodării din zona rurală să coste mult mai mult din cauza distanțelor mari între proprietăți.
Având în vedere că România nu a reușit să se conformeze cu angajamentele luate în procesul de aderare la Uniunea Europeană în ceea ce privește conectarea populației la sisteme de canalizare și stații de epurare, Comisia Europeană a lansat o procedură de infringement care se află la finalul etapei precontencioase, respectiv Cauza 2018/2109 privind incorecta aplicare a Directivei 91/271/CEE, art. 3, 4, 5, 10, 15 și a secțiunilor A, B și D din anexa I Dispoziții privind apele urbane reziduale, pentru aglomerările mai mari de 10.000 l.e. Chiar dacă pentru o serie de aglomerări au fost alocate finanțări prin Programul Operațional Mediu și sunt conforme, pentru multe alte aglomerări mai mari de 2.000 de locuitori echivalenți sunt necesare investiții care să conducă la conformare.
Milioane de români, uitați în trecut
Planul de investiții a fost abordat pentru a crește accesul populației la sistemele de alimentare cu apă, având în vedere rata scăzută de conectare și prevederile directivei UE. Pe lângă respectarea parametrilor de calitate ai apei potabile, s-a stabilit ca prioritate creșterea gradului de acces. România are 718 localități care nu au sisteme de alimentare cu apă potabilă, majoritatea fiind în mediul rural și au sub 5.000 de locuitori. La nivelul acestor localităţi sunt 1.864.297 de locuitori, iar la nivel național, aproximativ 4,75 de milioane de oameni din România încă nu au acces la alimentarea centralizată cu apă. În România, în 2022, rata de conectare la serviciile de alimentare cu apă era de 74,9%, fiind cea mai scăzută dintre țările UE, ceea ce înseamnă că jumătate din populația rurală nu beneficiază de apă monitorizată, de calitate adecvată. În anul 2022, 11.276.660 de locuitori aveau locuinţele conectate la sistemele de canalizare, reprezentând 59,2% din populaţia rezidentă a României, cu 264.473 de persoane mai mult decât în anul 2021, arată datele INS. Astfel, în mediul urban populaţia conectată la canalizare a fost de 9.845.613 persoane, reprezentând 98,9% din populaţia rezidentă urbană a României, iar în mediul rural un număr de 1.431.047 de persoane au beneficiat de servicii de canalizare, reprezentând 15,8% din populaţia rezidentă rurală a României. Comparativ cu 2022, anul trecut lungimea rețelei de canalizare s-a extins cu 2.110,9 km (respectiv cu 293,1 km în mediul urban și cu 1.817,8 km în mediul rural).
16.000 km de colectoare mari de canalizare și rețele de canalizare vor trebui înlocuite pentru a preveni riscul de infiltrare în apele subterane. La acestea se adaugă 3.202 stații de pompare și 46 de stații de epurare care trebuie înlocuite.
14.300 km de rețele de transport apă și rețele de distribuție vor trebui înlocuite, având o vechime mai mare de 30 de ani
Citește pe Antena3.ro
„Prin noile reglementări, operatorii de apă trebuie să depună la ANRSC (Autoritatea Naţională de Reglementare pentru Serviciile Comunitare de Utilităţi Publice - n.red.) un plan de reducere a pierderilor de apă, până la 20%, pe o perioadă de maximum 5 ani, și să efectueze bilanțul de apă din surse proprii. În funcție de rezultate, vor fi actualizate masterplanurile județene și, după caz, nevoile de investiții, respectiv planul de investiții”.
din Planul Național de Dezvoltare și Investiții în sectorul de apă și apă uzată
Conformarea este greu de atins
Calculele realizate arată că până în 2030 România ar avea nevoie de 15,3 miliarde de euro doar pentru extindere serviciilor de apă-canal, neglijând complet serviciile de întreținere a infrastructurii. Chiar și așa, vorbim despre investiții medii anuale de circa două miliarde de euro, ceea ce înseamnă un salt imposibil de realizat, având în vedere faptul că media investițiilor anuale în sector este de aproximativ 0,6 miliarde de euro, în ultimii 5 ani, arată Ministerul Mediului.
Ne lipsește strategia nămolului
Potrivit unui studiu care a acoperit 40 de operatori regionali de apă, în 2022, doar 20% din totalul nămolului produs era utilizat într-un mod durabil, mai ales în agricultură. Doar în cazuri izolate nămolul era eliminat corespunzător și ecologic, în restul de 80% nămolul de apă uzată era depozitat temporar pe terenurile stațiilor de epurare și în instalațiile conexe. Pentru a rezolva această problemă, Ministerul Mediului propune acum ca pe termen lung România să elaboreze și să aprobe Strategia Națională de Management al Nămolului.
De ce bani dispunem
Pentru sectorul de apă-canal sunt disponibile, în perioada 2021-2027, 8,9 miliarde euro, astfel:
• 968 de milioane de euro - Planul Național de Redresare și Reziliență 2021-2026. În cadrul PNRR se propune realizarea a 1.600 km de rețele de alimentare cu apă, 2.900 km de rețele de canalizare, 12.900 de sisteme individuale adecvate de colectare și epurare a apelor uzate și sprijinirea a 88.400 de gospodării cu venituri mici pentru racordarea la sistemele de alimentare cu apă și canalizare;
• 2,9 miliarde de euro din Programul Operațional Dezvoltare Durabilă 2021-2027, care va include investiții pentru 396 UAT-uri cu o populație beneficiară de 1.340.076 de locuitori;
• 4,5 miliarde euro din Programul de investiții pentru finanțarea sistemelor de apă și canalizare;
• 450 de milioane de euro finanţare din bugetele administraţiei publice locale;
• 400 de milioane de euro în cofinanțarea finanțării conformității de la COR;
• 250 de milioane de euro din bugetul Fondului pentru Mediu.
Resursele care pot fi mobilizate din bugetele proprii ale operatorilor regionali și ale operatorilor locali pentru dezvoltarea investițiilor în sistemele de apă și canalizare, estimate la 750 de milioane euro sunt:
• 60 de milioane de euro pentru 2024;
• 80 de milioane de euro pentru 2025;
• 110 milioane de euro pentru 2026;
• 150 de milioane de euro pentru 2027;
• 230 de milioane de euro în medie pentru perioada 2028-2030.
Pe scurt, se ia în calcul un pachet financiar de circa 10 miliarde de euro până în 2030, la prețurile din 2022, potrivit Planul Național de Dezvoltare și Investiții în sectorul de apă și apă uzată.
