x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Două milenii de poezie pe ţărmul Pontului Euxin / Ovidiu la Tomis

0
06 Dec 2008 - 00:00

Se împlinesc luna aceasta 2.000 de ani de la trimiterea lui Ovidiu în exil la Tomis. Din locul actual al Constanţei, ilustrul  poet şi-a expediat scrisorile sub formă de elegii în "cetatea eternă". "Tristele" şi "Ponticele" sunt capod­operele sale compuse pe ţărmul Mării Negre.



Recent, Academia Română a organizat un colocviu dedicat împlinirii a două milenii de la sosirea lui Ovidiu pe teritoriul Daciei. Exegeţi în istoria literaturii şi poetică din Italia, Franţa, Moldova şi România au evocat meritele "întâiului romantic european", cum îl numeşte George Călinescu pe la­tinul exilat în cetatea Tomisului.   

PRIMEJDIOASA "ARS AMANDI"
Nu se ştie însă nici acum cu precizie cauza exilului. Fiind fapte legate de familia împăratului, n-a fost o judecată publică, urmată de procedura ostracizării. Operele istoricilor lui Octavian Augustus nu s-au păstrat, astfel că învinuirile aduse poetului nu pot fi deduse decât din versurile sale.

Trei sunt ipotezele cărora li s-au raliat de-a lungul vremii biografii poetului. Prima dintre ele şi cea mai cunoscută, conform căreia Publius Ovidius Naso ar fi fost alungat de la Roma în legătură cu scandalul izbucnit după descoperirea relaţiilor amoroase ale Iuliei Minor, nepoata lui Octavian Augustus, cu unul dintre amicii împăratului pe nume Junius Silanus. Ca orice infracţiune ce aducea atingere unuia dintre membrii familiei imperiale, era socotită o crimă de les maiestate. Autorul lui "Ars amandi" (arta iubirii) favorizase – involuntar, se pare – întâlnirile îndrăgostiţilor în propria-i casă.  Nepoata împăratului era socotită şi ea o fiinţă divină, iar întâlni­rile ei clandestine presupuneau, dincolo de scopurile erotice, şi aranjamente politice. Dacă nu de crimă, de trădare în mod sigur putea fi  astfel poetul învinuit.

O a doua ipoteză, în legătură cu cea anterioară, presupune participarea lui Ovidiu la un complot politic. Şi în sfârşit, conform celei de-a treia, fusese conside­rat "criminal religios" deoarece ar fi luat parte la culte şi ceremonii păgâne, interzise de lege.

"TRISTIA"
În anul 8 d.C., poetul avea 51 de ani. Făcuse studii de retorică şi se remarcase din tinereţe în "arta declamaţiei" şi "arta compunerii poetice". Dobândise în ultimii ani notorietate publică prin difuzarea operelor sale – tragedia Medeea, primele trei cărţi din Ars amandi (sau Ars amatoria), marea frescă a Metamorfozelor în 15 cărţi. Se subînţelege groaza trezită de scandal în sufletul poetului ce nu fusese vreodată soldat.  Încercând a se face uitat, a plecat pe insula Elba. După ce-i exilează pe ceilalţi – pe Iulia Minor ţinând-o până la moarte pe insula Trimerus – Octavian Augustus îşi îndreaptă mânia asupra poetului. Îl învinuieşte pentru imoralitatea "Artei iubirii" şi pentru o crimă, numită totdeauna de Ovidiu doar "error" (greşeală).

Îi aflăm din prima carte a Tristiei (Tristele) disperarea şi tristeţea. Nevinovat, nu se plânge însă de pedeapsa exilul ci de depărtarea lui. Pentru învinuiri mai grave, ceilalţi fuseseră exilaţi mai aproape de Roma. Ocupat cu treburile statului, împăratul n-a avut ocazia să-i citească Ars amandi, scrie în elegii Ovidiu. Ar fi constatat că nu e o scriere imorală căci nu-i învaţă pe bărbaţi căile şi mijloacele de seducţie a femeilor virtuoase. Imploră, zeii să-l protejeze, căci nu făptuise o crimă ci doar o greşeală.

"AICI EU SUNT BARBARUL..."
Prin elegiile Tristiei povesteşte că în decembrie anul 8 d.C. se afla pe-o corabie, în largul Mării Adriatice, călătorind către Tomis. Din cauza unei furtuni, fusese să se înece. Peste Istmul Corintic Ovidiu a trecut cu trăsura. "Suferinţele îndurate de mine sunt prea mari pentru a putea fi crezute", îşi plânge Ovidiu în versuri soarta. Schimbând mijloacele de transport pe mare, mergând cu trăsura ori pe jos pe uscat, ajunge la destinaţie tocmai în primăvară.

Colonie a cetăţii greceşti Milet, Tomisul şi împrejurimile sale sunt locuri periculoase pentru misionarul Romei. În populaţia mixtă – greci, geţi şi sarmaţi –, nimeni nu ştie limba latină. Grecii erau supuşi direcţi ai împăratului Romei pe când "barbarii" se aflau sub ascultarea căpeteniilor lor, vasali şi aceştia ai lumii romane. "Aici eu sunt barbarul, pentru că nu sunt înţeles de nimeni", scrie Ovidiu. La început comunică prin gesturi, apoi deprinde limba sarmatică şi cea getică.

Din căldura şi rodnicia spaţiului mediteranean, Ovidiu s-a trezit, scrie istoricul Ribbeck "într-o stepă pustie fără culturi şi arbori, care nu producea nici struguri, nici poame; în schimb, ogoare slab cultivate, sau lăsate în părăginire, pe care numai pelinul amar creştea". Nedeprins cu vânturile îngheţate, s-a-mbolnăvit de friguri şi de pleurită. Avea insomnii şi nu-i pria hrana. Poetul, ca şi ceilalţi dinăuntrul cetăţii, trebuia să ia parte la apărarea ei când o atacau "barbarii" trecând Dunărea îngheţată. Încercase să se ocupe de agricultură şi păstorit, însă "barbarii" nu-l lăsau să ajungă la rod. Femeile tomitane nu cunoşteau torsul, iar grecii din cetate adoptaseră şi ei portul băştinaşilor. Purtau piei cusute, iar din bărbile lor atârnau sloiuri de gheaţă – îşi impresionează Ovidiu cititorii romani.  

CÂNTAREA – EA NU ŞTIE CE-I MOARTEA
A avut deseori gânduri de moarte şi a încercat de câteva ori să se sinucidă. Se temea că viaţa de-apoi va fi după credinţele pitagoreicilor ori geţilor iar sufletul său va hălădui şi după pământescul sfârşit tot printre barbari. Scrie însă neistovit. În anii 8-12 compune cele cinci cărţi din "Tristele" (între care şi faimoasa "Povestea vieţii mele"), după care începe "Ponticele". S-au păstrat elegiile sale fiind trimise, sub formă de scrisori, familiei şi prietenilor din Roma. A murit în prima zi a anului 17 cu speranţa neîmplinită că-i vor fi duse rămăşiţele trupului incinerat la Roma. A fost înhumat, se presupune, lângă poarta cetăţii Tomis.

I s-a împlinit, însă, deplin credinţa exprimată în poemele sale: "Sunt trecătoare toate – răspund – îmi doresc faima/ Să fiu slăvit în lume, cât ea va dăinui!/ Homer trăi-va-n lume cât vor trăi şi munţii,/ Cât cursul apei curge mereu spre mări grăbit (...)/ Cântarea – ea nu ştie ce-i moartea (...)/ Eu mândru sunt: cântarea-mi nesocoti-va rugul/ Căci mi-este hărăzit/ Ca faima mea să crească în timpul nesfârşit."
Şi n-a greşit: de 2.000 de ani, rug nepieritor e cântarea exilatului ce-a nemurit şi Pontul Euxin.

Misionarul culturii romane

Fiind cel mai cult om al acelor me­lea­guri, poetul Ovidiu era desemnat pre­şe­dinte al juriului la serbările locale (ago­no­tet). Cu o asemenea ocazie a fost îm­po­dobit cu o coroană de laur. Din competentul studiu ce i l-a consacrat în 1928, Carol Blum, profesor la Liceul Mir­cea cel Bătrân din Constanţa, reies alte neobişnuite întâmplări. Plân­gându-se atât de mult de viaţa printre barbari în elegiile sale, "relega­tul" Ovidiu i-a su­pă­rat pe tomitani. Au decis şi ei să-l sur­ghiu­nească din chiar locul exilului. Ca să-i împace, poetul se  răscumpără cu ver­suri de mulţumire că se purtaseră bine cu el şi-l scutiseră chiar de biruri. La moartea lui Augustus i-a delectat pe geţi cu o poezie compusă în limba lor. În semn de admiraţie, ascultătorii şi-au zăngănit săgeţile de luptă  din tolbe. În cei opt sau nouă ani petrecuţi la Tomis, "misionarul culturii romane, scrie Blum, şi-a căutat mângâiere în muza sa, ferindu-se de vin, de jocul cu zaruri şi de femei". Pentru prima dată versurile sale au apărut pe meleagurile urmaşilor geto-daci, la Sibiu, în 1679. În 1885, a fost prezentată la Bucureşti drama "Ovi­diu" scrisă de Vasile Alecsandri. "Tristele" au fost publicate în traducere românească în 1930 cu titlul "Scrisori din Tomis". Abia în 1957 însă, cu prilejul serbărilor dedicate împlinirii a două milenii de la naşterea poetului, au fost publicate şi "Ponticele". Un oma­giu i-a fost adus atunci şi prin dez­ve­li­rea bustului său, în Bucureşti, la "Şosea", operă a sculptorului Cornel Medrea.

Ovidiu la Malul Mării, operă a sculptorului italian Etore Ferrari, inaugurată la Constanţa în 1887, cu prilejul aniversării unui deceniu de la războiul de independenţă

Citeşte mai multe despre:   special,   ovidiu

 



Mai multe titluri din categorie

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro

Muzeul Național al Revoluției Anticomuniste va fi gata, în doi ani, la Timișoara și costă 1,1 milioane de euro
Ministerul Culturii a finalizat, la mijlocul acestei luni, licitația privind atribuirea unui contract referitor la elaborarea documentației și execuția lucrărilor pentru amenajarea, la Timișoara, a Muzeului...

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională

Exclusiv: Black Friday la Poliție. Spirala chestorilor, de Ziua Națională
Galerie Foto A fost „Black Friday” la avansări în grad, de Ziua Națională a României. In acest an, printre cei propuși la grade înalte se numără personaje ciudate: un chestor in cadrul Ministerului de Interne - abonat...

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID

Bazele de date ale deținuților din România, rescrise de o firmă care a dezvoltat, pentru OMS, platforma de distribuție a vaccinurilor anti-COVID
Galerie Foto Compania deținută de omul de afaceri Mihai Matei, președinte al Asociației Patronale a Industriei de Software și Servicii, a primit, recent, de la Administrația Națională a Penitenciarelor un contact de peste...

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară

Dezvoltarea capacităților de producție în industria alimentară trebuie să devină prioritară
Interviu cu Valeriu Tabără, președintele Academiei de Științe Agricole și Silvice „Gheorghe Ionescu-Șișești” Fără capacități de prelucrare a materiei prime, valoarea producției în anul...

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii

Polițiștii din Argeș - supărați pe sindicatul de la București și pe legile care le mănâncă banii
Conflict între polițiști și sindicaliști, în Argeș. Oamenii legii le cer socoteală celor care îi reprezintă. Un ofiţer din cadrul Secţiei 4 Poliţie Piteşti a postat un mesaj public în care își arată dez...

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro

Miniștrii Guvernului Ciucă locuiesc într-un hectar de case, dețin 343.000 de metri pătrați de pământ și au în conturi câteva milioane de euro
Galerie Foto Cabinetul PNL-PSD-UDMR, condus de generalul Nicolae Ciucă și căruia, mâine, Parlamentul României îi va acorda votul de învestitură, este putred de bogat, pe persoanele fizice care îl compun. Cei 23 de membri ai...

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement

Roman: Rotația premierilor PNL și PSD, în baza unui gentlemen's agreement
Ministrul desemnat al Digitalizării, Florin Roman susține că PNL și PSD mai au de lucrat la capitolul încredere. El mai spune că rotația premierilor se va produce în baza unui gentlemen's...

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi

Alexandru Odobescu, o moarte învăluită în misterul unui amor cu năbădăi
Galerie Foto Dependent de morfină, viciu căpătat în Franța, în urma unui tratament medical prescris împotriva gutei, Alexandru Odobescu (1834-1895) mai avea o slăbiciune: femeile tinere. Combinația droguri + dame frumoase...

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară

Povestea satului care înjură 112 și alungă urșii cu muzica populară
Galerie Foto În urmă cu doi ani, cam pe această vreme, la 112 suna un bărbat disperat: tocmai ce-l alergase ursul pe uliță. Dialogul cu dispecerul de la Poliție, timp de câteva minute, a fost halucinant: „capetele de...

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat

556.000 de lei, băgați în sistemul de conferințe pentru „Salonul Alb” de la Senat
Instituția condusă de Anca Dragu a majorat, săptămâna trecută, prețul stabilit în august pentru achiziția unei instalații de conferință destinate unei singure săli din Palatul Parlamentului, costul final...
Serviciul de email marketing furnizat de