x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Drumul Babelor, născut din inconştienţă

0
Autor: Elena Stan 04 Apr 2011 - 19:45
Drumul Babelor, născut din inconştienţă Marin Raica/Jurnalul Naţional
Vezi galeria foto


Construcţia Drumului Babelor, care străbate 16 kilometri prin zone strict protejate din Parcul Natural Bucegi şi deschide accesul necontrolat al turiştilor pe Platoul Bucegi, nu ar fi fost posibilă fără complicitatea, comoditatea sau inconştienţa experţilor în mediu.

Pe hârtie totul arată bine, iar România este o ţară în care protecţia mediului este prioritară. Parcul Bucegi a fost încadrat la categoria Parc Natural la începutul anilor ’90, pentru a proteja şi conserva ansamblurile cu va­loare semnificativă peisagistică şi culturală şi pentru a menţine capitalul natural la un nivel optim de funcţi­o­nare, cât mai apropiat posibil de re­gi­mul iniţial de funcţionare. Des­cri­e­rea este preluată din noul Plan de Management al Parcului aprobat în urmă cu o lună de Guvern. În afară de statutul de parc natural, această zonă beneficiază de statut de protecţie şi în baza faptului că în anul 2007 a fost declarat sit de importanţă comunitară, în conformitate cu Directiva Habitate, fiind înscris în programul Sit Natura 2000. În Parc sunt 14 re­zer­vaţii naturale care au ca scop protecţia şi conservarea unor habitate şi specii naturale importante sub aspect floristic, faunistic, forestier, hidrologic, geologic, speologic şi paleontologic.

Activitatea este controlată de Administraţia Parcului, în subordinea Regiei Naţionale a Pădurilor, dar şi de un Consiliu Ştiinţific, format din so­mi­tăţi în protecţia mediului. Membrii Consiliului Ştiinţific sunt biologi, profesori universitari, speologi, silvicultori, academicieni reputaţi în sectoarele lor de activitate. Aceştia au rolul de a îndruma Administraţia Parcului. Practic nici o decizie nu se poa­te lua fără aprobarea acestor ex­perţi care se reunesc de două ori pe an sau în şedinţe extraordinare atunci când situaţia o impune.

Deşi deschide calea distrugerii Parcului Naatural Bucegi, Drumul Babelor nu a fost considerat un su­bi­ect prea important de cerberii mediu­lui. Consiliul Ştiinţific al Parcului Na­tu­ral Bucegi a dat doar "aviz de principiu" pentru reabilitarea DJ 713, o formalitate, spun ei, deoarece decizia finală a fost luată de Agenţia Regională pentru Protecţia Mediului Piteşti Regiunea 3 Sud-Muntenia.

Contactaţi telefonic, membrii Consiliului Ştiinţific al PNB ne-au spus punctele lor de vedere cu privire la lucrările de reabilitare a drumului care deschide turiştilor tot platoul Bucegi. Opinia lor e strigătoare la cer!!! Majoritatea membrilor Consi­liului Ştiinţific nici nu-şi mai aduceau aminte cum au votat. Deşi la nivel declarativ, o parte dintre ei sunt îngrijoraţi de soarta Parcului, Consiliul a avizat proiectul, iar de aici până la obţinerea avizului de mediu au mai fost numai câteva formalităţi. 
"Au avut loc discuţii foarte multe cu privire la destinaţia lui, unde duce acest drum, deoarece la capătul lui nu este nimic, decât o zonă cu foarte mult jneperiş. Până la Piatra Arsă mai este circa 1 kilometru, iar până la Cabana Babele vreo 3 kilometri. Problema ridicată în Consiliul Ştiinţific a fost cu privire la impactul turiştilor asupra Platoului Bucegi, ce vor face ei acolo. Cu siguranţă se vor încinge grătare pe marginea drumului, se va asculta muzică, va fi forfotă mare, care toate vor avea un impact negativ asupra florei şi faunei din Parcul Natural Bucegi. Acest drum deschide turiştilor tot Platoul Bu­cegi. Nu găsesc rostul acestei investiţii. Este un drum care nu duce nicăieri. Miza ar putea fi terenurile de pe marginea drumului. Acestea sunt în proprietatea mai multor persoane fizice, sunt în intravilan, deci se pot ridica acolo construcţii", ne-a explicat Cristian Goran, preşedintele Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bu­cegi. El îşi aduce aminte că "votarea acestui proiect a fost la limită", dar refuză să dea alte amănunte, spunând că votul a fost secret.

Goran spune că, deşi starea drumului forestier este jalnică, existau alte soluţii pentru reabilitarea lui, nu trebuia neapărat asfaltat. El crede că miza reabilitării acestui drum este cu totul alta decât cea menţionată în raportul de evaluare a impactului asupra mediului, respectiv "redu­cerea timpului de parcurs şi a combustibilului". "Drumul care se vrea a fi acum un drum judeţean, respectiv DJ 713, iniţial a fost un drum de tractor, pe care au fost cărate materialele necesare construcţiei Releului de la Costila. Asta se întâmpla prin anii ’60. Tot pe acest drum se mai aprovizionau cabanele din zona Piatra Arsă. Drumul este într-o stare de degradare foarte mare, este într-o stare jalnică (...). Din cauza stării foarte proaste, maşinile o luau pe lângă el şi impactul asupra mediului este unul dezastruos, deoarece se distrug păşuni importante. Felul cum arăta proiectul iniţial rezolva nişte probleme, constructorul nu avea cum să excaveze nimic, nu deschidea cariere noi, exista şi o sumă pentru ecologizarea zonei şi îşi asuma obligaţia de a nu interveni de-o parte şi de alta a drumului. Nu ştiu care este forma finală a proiectului, deoarece nu am mai fost informaţi", ne-a spus Cristian Goran.

Goran s-a plâns că din cauza schimbării legislaţiei din ultima perioadă au fost reduse semnificativ atribuţiile  Consiliului Ştiinţific. "Consiliul Ştiinţific a apucat să dea doar un Aviz de principiu pentru reabilitarea acestui drum, deoarece acum, după schimbarea legislaţiei, Agenţia de Protecţie a Mediului este cea care emite avizul final. Acum nu mai este nevoie nici măcar de emiterea avi­zu­lui de principiu pentru implemen­tarea proiectelor din Parcul Natural Bucegi."

Dr ing. Ionescu Dan, de la Fa­cultatea de Silvicultură şi Exploatări Braşov, spune că proiectul de reabi­litare a drumului a fost o glumă care între timp a devenit ceva foarte serios.
"Prin reabilitarea drumului se va face o încărcare destul de mare a Platoului Bucegi. Peste tot în lume se calculează care este presiunea turistică a parcului respectiv, ceea ce la noi nu există. Numărul mare de turişti va depăşi suportabilitatea maximă a parcului şi categoric vom asista la o dezvoltare imobiliară în zonă, deoa­re­ce la asta se va ajunge. Cea mai mare problemă la noi în ţară o re­pre­zintă dezvoltarea pe bucăţi. Nu se iau în calcul efectul cumulativ, in­ves­tiţiile care urmează a se face în zona respectivă", spune Dan Ionescu. "Reabilitarea drumului nu se justifică decât prin nişte interese locale de dezvoltare imobiliară. Turiştii vor fi mult mai mulţi decât prognozele făcute în studiul de impact. Platoul Natural Bucegi ar putea să-şi piardă complet valoarea de patrimoniu natu­ral. Iniţial, când am auzit de acest proiect de reabilitare a drumului, ni s-a părut că este o glumă, ni s-a părut ciudat, dar se pare că a fost ceva foarte serios", concluzionează Ionescu. El nu îşi aduce însă aminte cum a votat şi spune că nu a participat la ultimele şedinţe ale Consiliului.

Ciubuc Constantin, de la Staţiu­nea zoologică Sinaia, vorbeşte cu nonşalanţă despre distrugerea durabilă a Parcului. "Drumul respectiv este mizerabil şi se produc eroziuni continuu. Scopul înfiinţării Parcului a fost de conservare a peisajelor şi a monumentelor naturii. A fost o deci­zie foarte greu de luat dacă să fie în­ca­drat la categoria natural sau naţio­nal. Până la urmă a fost declarat parc natural, adică nu este nici cal, nici măgar. Dacă ar fi fost parc naţional, atunci nu s-ar mai fi asfaltat nimic, ar fi fost nevoie de aviz de la Academia Română pentru orice s-ar fi făcut în parc, însă fiind parc natural legislaţia este mult mai permisivă", spune Ciubuc. "Dezvoltarea durabilă din zona Parcului Natural Bucegi este mai degrabă distrugerea durabilă. Consiliul Ştiinţific îşi dă cu părerea onorific, de multe ori dăm votul prin corespondenţă. Reabilitarea acestui drum are mai multe părţi rele decât bune. Turismul nu va mai fi unul controlat, ci unul haotic", continuă el. Cu toate acestea, este de acord cu reabilitarea drumului, pentru că "are loc eroziune continuă. Ori se desfiinţează acest drum, ori trebuie făcut ceva". 

Dr ing. Seceleanu Ion, de la Aca­demia de Ştiinţe Agricole şi Silvice "Gheorghe Ionescu Siseşti", spune că presiunea turistică va fi foarte mare, dar mizează pe comportamentul civilizat al românilor. "Consiliul Ştiinţific al PNB a aprobat reab­i­li­ta­rea drumului acum un an. Fiind vorba despre un parc natural, restricţiile nu sunt atât de dure ca în cazul parcului naţional. PNB prin excelenţă are o capacitate foarte mare de turism. Este bine de ştiut că traseul drumului nu trece prin zonele de restricţii severe, însă presiunea turistică de pe drumul asfaltat va fi una foarte mare. Turiştii trebuie să se poarte civilizat, să respecte toate restricţiile din zona respectivă. Trebuie găsit un echilibru între dezvoltarea durabilă şi conservarea resurselor naturale ale parcului. Oricât am fi noi de severi, nu ne putem opune unei astfel de dezvol­tări", ne-a spus Seceleanu.

Părerile membrilor Consiliului Ştiinţific al Parcului Natural Bucegi au fost împărţite. Astfel, au fost şi voci care au susţinut reabilitarea, respectiv asfaltarea drumului.
Unul dintre susţinătorii lucrărilor de reabilitare a drumului este dr ing. Marusca Teodor, de la Institutul de Cercetare şi Producţie pentru Cultura Pajiştilor. "Dacă se reabilitează drumul, turiştii vor avea acces neli­mitat la zece hectare de teren ale institutului. Drumul este o necesitate ca în toate ţările civilizate. Drumul nu are ce deranja", ne-a declarat Marusca Teodor. Abrudan Ioan, dr ing. în cadrul Universităţii Transilvania din Braşov, Facultatea de Silvicultură: "Nu-mi mai amintesc cum am votat".

Ce responsabilităţi are Consiliul Ştiinţific
Componenţa Consiliului Ştiinţific (CŞ) al Parcului Natural Bucegi (PNB) a fost modificată recent, nu­mă­rul persoanelor din care este compus ajungând de la 11 la 18. Astfel, Consiliul Şti­in­ţi­fic are un pre­şe­din­te, un secretar şi 16 membri, potrivit Anexei nr. 2 la Regulamentul de organizare şi func­ţio­na­re al Consiliului Ştiinţific, care face parte din noul Plan de Management al PNB aprobat re­cent de Exe­cu­tiv, la propunerea Ministerului Mediului şi Pădurilor. Pre­şe­dintele şi secretarul se aleg prin votul mem­brilor. Componenţa CŞ este cea propusă de Administraţia PNB, avizată de Academia Română şi apro­bată de Agen­ţia Naţională pen­tru Arii Naturale Protejate. Consiliul evaluează mo­dul în care sunt aplicate măsurile prevă­zute în Pla­nul de management şi prezintă, anual sau de câte ori este necesar, Aca­demiei Române şi auto­rităţii centrale pentru pro­tec­ţia mediului ra­poar­te cuprinzând constatări, propu­neri şi recoman­dări. Consiliul  va decide asupra proble­me­lor ana­lizate cu majoritatea sim­plă a mem­brilor pre­zenţi dacă la începutul sesiunii nu s-a hotărât în alt fel; cu votul favorabil a două tre­imi din membrii prezenţi dacă se ex­primă puncte de vedere asupra lu­c­rărilor sau activi­tăţilor cu im­pact negativ major asu­pra patri­mo­niului natural care urmează a se desfăşura în peri­me­trul parcului sau asupra raportului anual de ac­ti­vitate al Adminis­tra­ţiei sau prin vot secret ori vot des­chis, modalitatea de vot fiind stabilită la în­ce­pu­tul fiecărei se­si­uni. Consiliul se în­truneşte în se­siuni de lucru or­di­nare de două ori pe an, în luna martie şi noiembrie, precum şi atunci când apar si­tua­ţii extraordinare. Analiza unor proiecte şi emiterea unor avize sau puncte de vedere se fac pe baza punctului de vedere al Admi­nis­tra­ţiei PNB asupra oportunităţii solici-tă­rii şi documentaţiei depuse spre ana­liză. Consiliul avi­zea­ză la propu­ne­rea conducerii PNB realizarea unor obiective punc­tuale sau ur­gen­­ţe; analizează proiecte tehnice, stu­­dii de impact, studii de bio­di­ver­si­ta­te sau alte documentaţii prevăzute de lege, care au fost de­pu­se de potenţialii beneficiari ai unor proiecte.

În numărul de mâine:
Studiul de impact asupra mediului a fost realizat pe fugă, cu date superficiale şi fără să conţină, în primă instanţă, harta habitatelor şi consecinţele lucrărilor asupra biodiversităţii din parc! O grabă suspectă care ascunde interese mari.
Citeşte mai multe despre:   mişcarea de rezistenţă,   Drumul Babelor

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Talpa iadului în tramvaiele din București

Talpa iadului în tramvaiele din București
Galerie Foto Dacă în iad ar exista focurile și cazanele descrise în cărți, atunci căldura de acolo ar fi ca în tramvaiul 25 din București. De când a dat canicula în capitala României, tramvaiele STB au devenit un fel de...

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid

Noul guvernator al Deltei Dunării, „înscăunat” de colegul de partid
Galerie Foto Funcția de Guvernator al Administrației Rezervației Biosferei Delta Dunării (ARBDD) este ocupată, începând de ieri, de Atena Groza, specialist în biodiversitate. Alianța USR-PLUS a dorit să aducă la...

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”

Tulpina indiană ia avânt în România. „Am putea ajunge la 20.000 de cazuri pe zi”
Galerie Foto În timp ce premierul Florin Cîțu se laudă că are pandemia la degetul mic și că autoritățile din România sunt pregătite să treacă peste toate valurile, estimările specialiștilor privind amploarea valului 4...

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS

Tranzacție economică interesantă a Andreei Moldovan, chiar în timp ce i se pregăteau actele pentru angajarea la OMS
Plecată, prin demitere, de la conducerea Ministerului Sănătății, după ce a publicat, fără știrea premierului, în luna aprilie, un ordin de ministru prin care se intenționa, practic, carantinarea...

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni

Administrația Prezidențială cheltuie, și anul acesta, 100.000 de euro pentru servicii de grădinărit la Palatul Cotroceni
Galerie Foto La nici un an de la contractarea unor servicii similare, Administrația Prezidențială a încheiat noi contracte vizând amenajarea spațiilor verzi, furnizarea de material dendrologic, întreținerea arborilor și...

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății

Specialistul PLUS, Vlad Voiculescu, venituri salariale zero timp de doi ani, înainte de a redeveni ministru al Sănătății
„Eminența cenușie” a USR-PLUS, de neînlocuitul Vlad Voiculescu, nu a realizat, în anii 2019 și 2020, niciun venit de natură salarială, în România sau în străinătate. Acest detaliu reiese din ultimele...

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul

Bomba gunoaielor din Sectorul 1 stă să explodeze. Contract paralel de salubrizare, legături cu Cosa Nostra și contracte pe bandă rulantă cu statul
Galerie Foto Scandalul gunoaielor din Sectorul 1 al Capitalei abia acum pare să înceapă. După ce edilul Clotilde Armand, ajutată de dispoziția prefectului Bucureștiului de instituire a stării de alertă în această zonă, a...

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici

USR PLUS vrea procurori trași ca prin inel, chipeși, supli și atletici
Un nou regulament pentru admiterea în Institutul Național al Magistraturii (INM), impus prin Ordin, de Ministerul Justiției, a stârnit un val de proteste printre candidați și magistrați. Una dintre condițiile...

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism

Eliberare condiționată pentru secuii condamnați pentru terorism
Istvan Beke și Zoltan Szocs, cetățeni români de etnie maghiară condamnați pentru terorism, au fost eliberați condiționat din detenție. La o zi după eliberarea din Penitenciarul Codlea, cei doi au organizat o co...

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR

Operațiunea „trambulina” de partid continuă cu metoda GDPR
După ce Jurnalul a dezvăluit neregulile de la Autoritatea Rutieră Română (ARR) prin care au fost plasați pe posturi călduțe oamenii partidelor din coaliția de la guvernare, nu au răspuns solicitărilor noastre...

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov

Ex-judecătorul Horia Șelaru, fostă mână dreaptă a lui Kovesi, a devenit avocat în Baroul Brașov
Ieșit la pensie la vârsta de 49 de ani, fostul judecător, membru al completelor de 5 de la Înalta Curte de Casație și Justiție, Horia Valentin Șelaru a devenit, după câteva luni de „liber profesionist”...

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș

Bătălia ONG-iștilor pentru PNL București. Și candidata lui Orban, și victoriosul lui Cîțu, legături cu Guvernul Cioloș
Galerie Foto Bătăliile din interiorul PNL, în vederea Congresului din 25 septembrie, au ajuns, la sfârșitul săptămânii trecute, la faza „ONG-iștilor”. Ludovic Orban a susținut-o pe Violeta Alexandru, care, înainte de...

Vaccinurile ARN mesager au eficiență de 88% în fața tulpinii Delta 

Vaccinurile ARN mesager au eficiență de 88% în fața tulpinii Delta 
Vaccinurile de tipul ARN mesager au o eficacitate crescută în fața infecției simptomatice cu varianta Delta, reușind să ofere o protecție de 88% persoanelor vaccinate cu ambele doze, conform celui mai recent...

Sportivă de succes, prostituată la 18 ani 

Sportivă de succes, prostituată la 18 ani 
Bătută, umilită și ajunsă la prostituție în Elveția, o tânără sportivă a avut puterea să îl denunțe pe cel care i-a distrus viața. Același bărbat pe care îl iubise și pentru care fugea de acasă, iar...

Guvernele pandemiei au distrus transportul de persoane, iar românul de rând suportă consecințele

Guvernele pandemiei au distrus transportul de persoane, iar românul de rând suportă consecințele
Accidentul feroviar de la Fetești, de miercuri, a arătat ce înseamnă pentru călătorii din România falimentarea transportatorilor rutieri autorizați. Călătorii nu au avut prea multe șanse de a se urca într-un...
Serviciul de email marketing furnizat de