Nelu Bălăşoiu este unul din promotorii cîntecului popular mehedinţean. Originar din Cîmpia Blahniţei, artistul s-a născut şi a copilărit într-o familie pasionată de muzica tradiţională.Toate acestea, în Ediţia de Colecţie de luni, 21 aprilie, însoţită de CD.
Nelu Bălăşoiu - Un nume de referinţă în galeria marilor artişti
Nelu Bălăşoiu este unul din promotorii cîntecului popular mehedinţean. Originar din Cîmpia Blahniţei, artistul s-a născut şi a copilărit într-o familie pasionată de muzica tradiţională.Toate acestea, în Ediţia de Colecţie de luni, 21 aprilie, însoţită de CD.
Aşadar, Nelu Bălăşoiu a pornit din Rogova. A trăit acolo mai mulţi ani, aproape pînă la sfîrşitul adolescenţei. “Şi am plecat în lume! Este foarte adevărat, probabil că eu vedeam satul ca un copil. Ce crea ţăranul era foarte plăcut pentru mine. Sau ce îmi punea mama pe masă ori altcineva din sat... Dar satul meu era satul nostru. Am spus şi revin... era satul nostru. Cînd am venit pe lume tăticul era foarte încîntat că i-a născut soţia un Republican. Chiar aşa ţipa pe toată uliţa noastră de la ţară”, mărturiseşte interpretul.
Mentorul. Nelu Bălăşoiu a vorbit cu drag despre copilăria lui, despre jocurile adolescenţei şi apoi despre lucrul care i-a fost cel mai drag: muzica. Pasiunea pentru cîntat a căpătat-o chiar din grădiniţă. De la tatăl său şi de la marea artistă Maria Lătăreţu, care i-a călăuzit drumul spre muzică. Primul pas concret l-a făcut însă prin intermediul Tarafului de la Vînju Mare. Apoi a cîntat la Casa de Cultură de la Turnul Severin, cu Casa Armatei, tot la Turnul Severin, şi în cadrul Rapsodiei Române. Colaborarea cu îndrăgita Maria Cornescu, care mai tîrziu i-a devenit soţie, a reprezentat un alt moment de succes din cariera sa. În paralel, şi-a continuat şi studiile. A terminat o şcoală profesională şi un liceu la seral. S-a orientat spre şcoala profesională, susţine el, pentru că nu avea ajutor decît de la tatăl său, şi acela foarte mic.
Mulţumire. Din 1996 locuieşte la Jegălia, în Călăraşi. De-a lungul timpului, a creat o unitate de producţie agricolă de care acum este foarte mîndru. Iubeşte tot ceea ce ţine de ferma lui, fiecare colţişor, fiecare animal, floare, plantă sau legumă.
La vîrsta de 60 de ani, nu ştie ce planuri ar putea să mai aibă: “Poate de moment... Viitorul nu ştii ce-ţi aduce! În schimb, pentru sufletul meu, pentru copii, vreau să-i ajut pe cei din sat aşa cum i-am ajutat şi pînă acum”.
Muzică de... Colecţie!
CD-ul care însoţeste Ediţia de Colecţie cuprinde o selecţie de 22 de cîntece inspirate din dragoste şi din viaţă. Piese pe care interpretul Nelu Bălăşoiu le-a adăugat în catalogul de neuitat al folclorului românesc. Astfel, ne-a oferit şi nouă spre ascultare melodii precum: “Pentru măicuţa bătrînă”, “Leliţă cu flori pe conci”, “Mîndruţa cu ochii verzi”, “Mîndra mea din deal de şură”, “Dragostea-i un lucru mare”, “Te caut, mîndro, de mult”, “Leliţă de la Tismana”, “Dusei calul pe islaz”, “Plecai să mă plimb pe luncă”, “Aseară fusei la moară” etc.
Prima iubire
“Stau pe malul Blahniţei” a fost primul său cîntec şi cel care l-a consacrat. “Povestea lui: eram în vacanţa din clasa a VI-a spre a VII-a. Şi aveam o colegă de la noi din sat care mi-a fost dragă. Nu ştiam ce e aia dragoste, dar în copilăria mea am iubit-o. Nuţi o chema. S-a înfiripat la mine aşa o idilă de tîmpit, iar ea habar nu avea că o plac. Mă duceam cu calul, cu capra şi cu gîştele în cîmp. La noi, acolo pe izlaz, lîngă cimitr. Şi venea şi ea în acelaşi loc cu gîştele. Stăteam cu picioarele în apă, să ne răcorim, şi am pupat-o pe obraz. E, ea m-a împins! Asta a fost marea dragoste dintre noi. Şi, mai tîrziu, pe la vreo 19-20 de ani, mi-am amintit. Aşa că am scris textul melodiei.”
Apreciat pentru originalitate
Cînd îşi compunea textele se inspira din dragoste. Dragostea pentru femeie, pentru mamă, pentru familie şi chiar pentru cei din jur. “Majoritatea sînt inspirate din trăirile mele. Numai noaptea – se destăinuie Nelu Bălăşoiu – aveam puterea să scriu. Ori că era linişte... ori nu ştiu ce mă făcea pe mine să mă concentrez mai bine noaptea. Dar îmi dădea un impuls. Să ştiţi că nu există la mine o melodie care să semene cu alta şi asta a prins bine, pentru că am început să fiu apreciat.”