x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Eminescu – tentaţia monahismului

0
Autor: Simona Lazar Tudor Cires 12 Ian 2013 - 00:39
Eminescu – tentaţia monahismului
Vezi galeria foto


De ziua Neamului Românesc, la Alba Iulia, la congresul de anul trecut al Ligii Culturale a Românilor de Pretutindeni, cineva a amintit, în contextul dialogului despre marile noastre spirite, dorinţa exprimată de Eminescu de a se călugări. Acelora care nu cunosc, din biografia poetului, decât circumstanţele internării sale în bolniţa Mănăstirii Neamţ ori vizitele făcute Veronicăi Micle, la Văratec, pe când aceasta se afla în gazdă la o rudă a sa, monahia Eufrosina Popescu – cu alte cuvinte acele episoade care, azi, ar face subiectul revistelor de cancan –, acelora, deci, le va părea că gândul de călugărire al lui Eminescu a fost doar un impuls romantic. Trebuie să te duci mai departe în timp ca să înţelegi că la el chemarea duhovnicească nu era un puseu de moment, ci avea suportul educaţiei primite în anii foarte tineri.

Să ne întoarcem, deci, în prima jumătate a veacului al XIX-lea, când cinci dintre copiii lui Iorgu Juraşcu (bunicul său din partea mamei) aleg să se călugărească. Cinci din nouă copii! Şi puţin lipsise ca însăşi mama poetului, Raluca Juraşcu, să nu aleagă acelaşi drum... căci e ştiut că în comunităţile profund religioase, din acel secol, se întâmpla adeseori ca familii întregi să aleagă viaţa monahală. Vezi cazul familiei lui Alexandru Vlahuţă, căruia i s-au călugărit, în mănăstirile nemţene, atât fraţii şi surorile, cât şi... părinţii.

Dintre copiii lui Iorgu Juraşcu, trei fiice s-au călugărit la Agafton, purtând, ca monahii, numele de Fevronia, Sofia şi Olimpiada. Mai mult decât atât, Olimpiada a fost şi stareţă a aşezământului monastic. Paradoxal, dar primele zăboviri pe malul “lacului codrilor albastru”, în codrii Agaftonului, aparţin acelui timp şi nu anilor juneţii amoroase... Maica Fevronia, cea care l-a îndrăgit, dintre toţi nepoţii săi, cel mai mult pe micul Mihai a fost, se pare, şi martoră la botezul său în biserica Uspenia din Botoşani.

La Agafton, Iorgu Juraşcu clădise, ca dar pentru mănăstirea în care intraseră în monahism fiicele sale, două case, iar acolo obişnuia să meargă, pentru a-şi afla liniştea, şi Raluca, însoţită adeseori de copii. Între ei – şi micul Mihai, dar şi una dintre surorile poetului, care, mai târziu, avea să-şi afle şi ea cale întru monahism, tot la Agafton, primind numele de Xenia.

Despre vizitele copilului, ale adolescentului Eminescu la mănăstirea din codrii Agaftonului găsim o frumoasă relatare aşternută pe hârtie de Gala Galaction (o perspectivă care e atât a scriitorui, cât şi a preotului interesat de istoria literară şi de cea monastică, deopotrivă). Scrie Galaction: “Eminescu (...) a venit de nenumărate ori, întâi cu părinţii şi apoi singur sau întovărăşit de fraţi şi de prieteni, ca să vadă pe Maica Fevronia şi să cerceteze mănăstirea din codri. Eminescu a coborât din Botoşani pe aceste cărări care descurcă poienile înflorite, vâlcelele mascate cu trandafiri sălbatici şi umbra stejarilor bătrâni, şi s-a urcat la schitul cenuşiu şi plin de pace. La Mănăstirea Agafton a cunoscut Eminescu întâia oară cenobitismul creştin-ortodox şi pravilele lui şi toată trista lui Frumuseţe”.

Cât despre fraţii mamei sale, cei tunşi întru monahism, Calinic şi Ioachim – ori Iachint, arhimandritul – chipul vreunuia dintre ei, albit în sihăstrie, e posibil să-l fi inspirat pentru retrasul din lume Euthanasius, personajul din nuvela eminesciană “Cezara”. Insula lui Euthanasius, aşa cum ne e înfăţişată de Eminescu, este probabil cea mai desăvârşită descriere a Paradisului din literatura română. Cât despre personajul central din aceeaşi nuvelă, Ieronim, care oscilează între chemarea monahismului şi dragostea lui pentru Cezara, nu poţi să nu te întrebi dacă nu cumva este însuşi poetul, pendulând între dorinţa de a se călugări şi iubirea vinovată pentru Veronica, împărăteasa (“cezara”) inimii sale.

E, aceasta, o viziune posibilă? Eminescu, poetul cu nume de arhanghel, călugărit într-una dintre marile mănăstiri ale Neamţului – ori poate mai degrabă sihastru –, retras din răutatea lumii? În 1882 el scria unui amic: “(...) hai să ne călugărim, căci nu suntem făcuţi să trăim între lupi. La mănăstire, în chiliile solitare, să scriem letopiseţe în cari să înşirăm tot ce îndură nenorocitul neam românesc, pentru că se ştie cât amar a suferit românul pe acest pământ”... Cum ar fi fost biografia poetului, dar istoria literaturii române, dacă gândul acesta ar fi devenit faptă? Ar fi ajuns, oare, asemeni unchiului său, Ioachim, arhimandrit? Ştim că avusese viziunea asta – dar se întâmpla în întunecata epocă petrecută la Neamţ, ca “oaspete” în bolniţa mănăstirii. Atunci, se pare, i-ar fi scris amicului său, Gravriil Musicescu, să intervină pe lângă mitropolitul Moldovei, Iosif Naniescu, să-l numească stareţul mănăstirii. Era doar gândul unui om cu minţile rătăcite sau viziunea unuia care-şi propusese o curândă retragere din lume şi-o altă ordonare a vieţii?

Sunt întrebări care rămân fără răspuns. Poate, într-o zi “ce va să vină”, cineva mai inspirat decât noi, cei de azi, va desluşi mai multe în fibra scrierilor eminesciene...

Spovedaniile unui Geniu
În cercetările ei, Zoe Dumitrescu-Buşulenga, eminent eminescolog, reuşeşte să afle un martor al trecerii prin viaţă a Poetului. Este vorba despre monahia Pelaghia, de la Văratec, care-i istoriseşte cum îl primea Eminescu pe Creangă, în casa pe care o închiriase dincolo de “codrii de aramă”, de la maica Asinefta Ermoghin. Poetul îşi făcuse obiceiul să vină acolo, în zilele în care, la Văratec, Veronica Micle şedea în gazdă la ruda sa, maica Eufrosina Popescu. Cele două monahii, cu sau fără voia lor, erau martorele iubirii vinovate... Şi fiindcă vina trebuia mărturisită, se pare că Eminescu ajunge şi să se spovedească. Asta la îndemnul prietenului său, Ion Creangă (ca fapt divers, să ne aducem aminte că acesta tinsese să intre în cinul preoţesc, dar fusese răspopit). Monahia Pelaghia i-a mărturisit Zoei Dumitrescu-Buşulenga că l-a cunoscut, chiar, pe preotul la care s-a spovedit Eminescu.

Tot despre spovedaniile Poetului e vorba şi într-un articol semnat de un alt eminescolog reputat, profesorul Nicolae Georgescu. El istoriseşte că, în urmă cu câţiva ani, profesorul Paul Miron ar fi descoperit pe un Ceaslov din biblioteca Mănăstirii Neamţ o însemnare preţioasă, scrisă de mâna unui ieromonah: “L-am spovedit astăzi pe domnul Eminescu. Era senin, am putut sta de vorbă cu el cam un ceas şi apoi l-am împărtăşit”. Era pe vremea în care scriitorul era internat în bolniţa mănăstirii, cu diagnosticul: delirium tremens. În ceasurile lui de limpezime, poetul a simţit însă nevoia de spovedanie.

Şi tot în paranteză să mai amintim câteva ciudate întâmplări (ori programări) ale sorţii celor care s-au apropiat de aura lui Eminescu. Zoe Dumitrescu-Buşulenga şi-a sfârşit viaţa retrasă în monahism, la Mănăstirea Văratec. Iar dacă amicul Creangă fusese răspopit, un strănepot al său, Ava Caliopie, avea să ajungă stareţ al Mănăstirii Sihăstria...
Citeşte mai multe despre:   mihai eminescu,   eminescu

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate

Cîțu i-a aruncat în brațe lui Orban „cartoful fierbinte” al anulării privilegiilor acordate președinților penali sau turnători la Securitate
Galerie Foto Traian Băsescu se confruntă, în această perioadă, cu o serie de probleme serioase. După condamnarea, în primă instanță, a fiicei sale, Ioana, la 5 ani de închisoare, pentru spălare de bani, dar și a...

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani

Școlile din Sectorul 2, păzite de “Doi și-un Sfert”. Afacere de 63 de milioane de lei, în doi ani
Galerie Foto Aproape o sută de grădinițe, școli generale, colegii și licee aflate în administrarea Consiliului Local al Sectorului doi sunt păzite, timp de doi ani, de către trei companii de pază private, în baza unui...

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  

Tragedia de la Onești, analizată de veterani din Poliție  
Galerie Foto Intervenția eșuată de la luarea de ostatici din Onești va avea efecte dezastruoase pe termen lung, dacă nu se schimbă urgent modalitatea de pregătire a polițiștilor și maniera în care sunt comunicate...

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!

Medici: Pierdem vieți care pot fi salvate! STOP discriminării pacienților!
Peste 40.000 de morți în plus au fost, în România, în 2020, față de 2019, potrivit datelor statistice, și doar o treime dintre aceste decese în exces sunt atribuite infecțiilor cu SARS-CoV-2. Grosul provine...

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj

Cum arată „Cartierul Elena Udrea”, construit la Cluj
Galerie Foto Adrian Alexandrov, soțul fostului ministru PDL al Dezvoltării și Turismului, a intrat, anul trecut, ca acționar majoritar într-o companie care a funcționat ca societate pe acțiuni la purtător și care este...

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL

CNAIR nu poate ţine ritmul cu gogoşile electorale ale PNL. 1 metru/oră, viteza autostrăzilor promise de PNL
Galerie Foto Pariul electoral al PNL că în România se vor inaugura 3.000 de kilometri de autostrăzi şi drumuri extreme până în 2030 este contrazis puternic de realitate. Deşi ar trebui să termine în fiecare an 300 de...

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie

Campaniile pentru prezidențiale, covor roșu spre pușcărie
Corupția mustește în campaniile pentru alegerile prezidențiale la Paris și în Micul Paris. Nicolas Sarkozy și Traian Băsescu au ajuns în cele mai înalte funcții publice ale statului francez și român...

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director

Din ciclul “Și eu, acum, ce mă fac, dacă am rămas fără coledzi?”. Simplu, te angajezi la Parlament. Consilier sau director
Galerie Foto Nimic nu se pierde, totul se transformă, spune un vechi proverb românesc. Asta pare să fie și regula nescrisă care funcționează la nivelul Parlamentului și al Guvernului României. Un deputat și un senator,...

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre

SPP bagă 3,2 milioane de euro în avioane fără pilot. Bodyguarzii demnitarilor se pregătesc pentru dezastre
Galerie Foto Serviciul de Protecție și Pază a contractat, luna trecută, aeronave fără pilot, un punct mobil autonom de comandă și un complet de balize luminoase portabile, pentru care va plăti suma de 3,2 milioane de euro....

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 

Inima, o „baterie” care lansează stimuli electrici 
Galerie Foto Mulţi au tulburări de ritm ale inimii, stare destul de greu de ţinut în frâu de cardiologie. Cunoscutul cardiolog Gabriel Tatu-Chiţoiu, șef departament la Spitalul de Urgenţă Floreasca, ne spune care este...

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei

Polivalenta de la Tulcea, pariul lui Cîţu pentru relansarea economiei
Galerie Foto Guvernul se laudă cu un program de investiţii ambiţios, alocând pentru susţinerea lui 61,4 miliarde de lei. O listă cu nu mai puţin de 160 de proiecte publice este promisiunea Guvernului condus de Florin Vasile C

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei

Ca pe vremea PDL. Guvernul Orban a „spart” peste un miliard pe săli de sport și bazine de înot, în anul pandemiei
Galerie Foto Anul 2020, cunoscut drept anul pandemiei de SARS-CoV-2, în care toate resursele financiare au fost, teoretic, alocate pentru adoptarea măsurilor de combatere a răspândirii COVID-19, precum și pentru diminuarea...

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri

Rețeta de succes a familiei unui liberal celebru. Ghinion în alegeri, noroc la numiri
Galerie Foto S-a terminat cu pilele, relațiile și cumetriile în funcțiile publice. Cel puțin asta se înțelege din retorica pe care USR-PLUS, dar mai ales PNL o au, încă din campania electorală, dar și după, când...

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%

Activitatea DNA în 2020, mai dezastruoasă decât se invocă pentru desființarea SIIJ. Rată de achitare de 50%
Galerie Foto Guvernul Cîțu și o parte a majorității parlamentare vor să desființeze Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție (SIIJ), acuzând, printre altele, și lipsa de „productivitate” a celor șapte...
Serviciul de email marketing furnizat de