Expoziţie de proiecte la Patriarhia Română

REALIZARE ● Catedrala neamului este la un pas de a prinde viaţă
De mai bine de 125 de ani, românii doresc să aibă o Catedrală Patriarhală în Bucureşti. Visul lor este acum aproape de a se materializa: a fost găsit terenul, iar proiectul măreţului edificiu este pe cale de a se realiza. Discutăm despre necesitatea acestui lăcaş cu Nicolae Noica, fost ministru al Construcţiilor.

REALIZARE ● Catedrala neamului este la un pas de a prinde viaţă
De mai bine de 125 de ani, românii doresc să aibă o Catedrală Patriarhală în Bucureşti. Visul lor este acum aproape de a se materializa: a fost găsit terenul, iar proiectul măreţului edificiu este pe cale de a se realiza. Discutăm despre necesitatea acestui lăcaş cu Nicolae Noica, fost ministru al Construcţiilor.

• Jurnalul Naţional: De ce susţineţi construirea unei Catedrale Patriarhale?

Nicolae Noica: Se împlineşte aproape un deceniu de la implicarea mea în această temă, în calitate de demnitar şi cetăţean. Eu cred că, dacă standardele raţiunii şi ale sacrului nu sunt în armonie, se instaurează dezordinea aducătoare de corupţie, ignoranţă, delaţiune şi pauperitate, dezordine cu care astăzi ne confruntăm. De ceva vreme caut răspuns la o întrebare: de ce nu suntem în stare să realizăm o aspiraţie de peste un secol a poporului nostru, şi anume construirea acestei catedrale? Îndrăznesc să cred că o posibilă explicaţie este că nu ne cunoaştem istoria, dar şi perioada de întuneric pe care am traversat-o şi-a pus amprenta. Din nefericire, după 1990, în numele democraţiei şi a unor valori greşit înţelese, nu am reuşit să descifrăm mesajul unei aspiraţii de peste o sută de ani. Şi astăzi mai auzim voci ale unor domni, pretinşi cunoscători şi apărători ai conştiinţei şi legii, din păcate puternic mediatizaţi – oare de ce? – care se opun oricăror amplasamente, în fond, realizării catedralei.

• Bucureştiul este printre puţinele capitale europene care nu are o catedrală-simbol. Cum vă explicaţi asta?

Primul care a înţeles necesitatea construirii unei astfel de catedrale a fost Carol I, care în anul 1881 a dat o lege pentru construirea catedralei, şi în acest sens a alocat şi o sumă de 5.000.000 de lei aur de la bugeta de stat. Deşi s-au făcut catedrale în alte părţi – Biserica Catedrală de la Constanţa, Biserica Domniţa Bălaşa, Catedrala Sfântul Nicolae de la Galaţi –, acesta nu s-a realizat. Din păcate, aici, în Bucureşti, nu s-a reuşit. După primul război mondial, o dată cu ridicarea la rang de patriarhie a Bisericii româneşti, Miron Cristea a reluat aceste probleme, pe care nici el, din păcate, nu le-a rezolvat. A venit apoi perioada comunistă, în care biserica nu avea nici un rol şi trebuia desfiinţată. După 1990, este meritul Patriarhului Teoctist că a readus din nou această problemă în atenţia publică.

• Şi ce a ţinut în loc până astăzi construcţia?

Două lucruri. Primul este identificarea unui amplasament, iar cel de-al doilea este găsirea unui proiect corespunzător, deşi au fost deja două concursuri, în 1999 şi în 2002. Acum, problema amplasamentului este rezolvată, acesta fiind stabilit între Parlament şi Hotelul Marriott. Sigur că şi acum mai sunt încă probleme în discuţie asupra terenului, însă se pot face exproprieri de utilitate publică, un lucru firesc care s-a mai făcut în multe alte situaţii.

• Dar banii nu sunt un obstacol?

Eu nu aş pune problema bănească, pentru că încă din 1999 au început să se strângă bani. Primul care a donat o sumă importantă, din câte ştiu eu, 100.000 de euro, a fost Papa Paul al II-lea. Au fost mulţi alţii care au făcut donaţii, şi de aceea cred că nu banii sunt un obstacol. Chiar dacă construcţia este evaluată la 400 de milioane de euro, aceşti bani nu se vor consuma odată, ci treptat, de-a lungul anilor. Este vorba nu numai despre construcţia propriu-zisă, ci şi despre toate lucrările: finisaje, picturi etc. Am văzut că se vorbeşte că un metru din Autostrada Bucureşti – Comarnic costă 45 de miloane de euro, sumă care, sigur, mi se pare exagerată. Dar dacă o acceptăm înseamnă că noi nu suntem în stare să facem o catedrală care costă cât 10 kilometri de autostradă.

• O parte din finanţare vine şi de la bugetul de stat.

Evident. Aşa cum Parlamentul a propus şi Senatul deja a aprobat, vin bani şi de la stat. Cred că este un lucru normal. Ştiu că Guvernul a alocat deja 10 milioane de euro din rezerva bugetară în acest scop. Să nu uităm că regele Carol I şi statul român au înţeles în 1881 să dea toţi banii de la bugetul de stat, bani care reprezentau atunci 5% din buget. Acum, banii daţi de la Guvern nu depăşesc 0,03%-0,04%

• Deci bani sunt, terenul s-a găsit, proiectul va fi ales. Ce mai ţine în loc construcţia?

Nimic nu ar mai trebui să oprească realizarea acestui gând al neamului de peste 125 de ani. Important este ca biserica să fie susţinută de toţi oamenii de bine, de laici, mireni şi preoţi. Fiecare în măsura în care poate. Eu ca inginer constructor mă pot angaja în această acţiune şi vă asigur că, atunci când vor veni proiecte şi sumele nu vor fi bine drămuite, îmi voi spune punctul de vedere, şi ca mine cred că vor face şi alţii. Ingineri, arhitecţi care să caute, să găsească şi să ia măsuri ca această catedrală să fie bine construită. Patriarhul, Prea Fericitul Părinte Daniel, îmi spunea că liturghia este o lucrare publică. Într-adevăr, în biserică există aceste liturghii, lucrări publice, iar acest domeniu pe care-l păstorim noi, inginerii constructori, e al lucrărilor publice, deci al liturghiilor pentru acest neam.

Necesitatea unei Catedrale a apărut o dată cu crearea noului stat independent. Acum 125 de ani, imediat cu proclamarea României ca regat, regele Carol I a promovat în anul 1881 un proiect de lege relativ la construirea unei catedrale române în Capitală. Pentru ridicarea Catedralei din Bucureşti, în legea bugetului pe 1884 s-a stabilit o sumă de 5.000.000 lei aur. Pentru a avea un ordin de mărime, Ateneul Român a costat 1.000.000 lei aur. Asta înseamnă 5% din bugetul ţării de atunci, cifrat la 123.647.500 lei aur.

Patriarhia a organizat o expoziţie de proiecte de locaşe de cult construite în ultima perioadă pentru a identifica cele mai bune soluţii pentru proiectarea catedralei. Noul Patriarh, Prea Fericitul Daniel, a solicitat tuturor episcopiilor să identifice specialişti, personalităţile lumii tehnice – arhitecţi şi ingineri – care au realizat astfel de lucrări. Totodată, s-a înfiinţat un birou al Catedralei Patriarhale, care va întocmi un proiect ce va lua diverse aspecte din proiectele expuse şi va alege cea mai bună variantă pentru catedrală. Totodată, specialiştii din birou se vor ocupa să urmărească şi lucrările de proiectare, execuţie şi realizare.