
Cu industria îngrășămintelor chimice în colaps și cu agricultura dependentă de aceste importuri, România primește o puternică lovitură din partea Executivului comunitar, care din dorința de submina efortul de război al Rusiei face victime în propria curtea. Comisia Europeană a propus majorarea taxelor vamale pentru o serie de produse agricole din Rusia și Belarus, inclusiv îngrășăminte, iar acestea vor crește progresiv pe parcursul a trei ani, ajungând până la 100% din costul de achiziție. Alianța pentru Agricultură și Cooperare, în calitate de reprezentant al fermierilor și cooperativelor din România în cadrul organizației europene Copa Cogeca, a reacționat rapid și cere autorităților române să intervină pentru a bloca acest demers în forma sa actuală.
Această propunere, în forma sa actuală, reprezintă o amenințare directă la adresa competitivității sectorului agricol românesc și european, precum și la adresa securității alimentare a României, susține Alianța pentru Agricultură și Cooperare într-un document de poziție transmis către autoritățile naționale și europene. Sancțiunile anunțate de Comisia Europeană ar urma să intre în vigoare de la 1 iulie 2025.
Cum arată creșterile de taxe vamale
Pe lângă taxa vamală actuală, care este de 6,5% din valoarea produsului, se vor aplica taxe specifice suplimentare care ar crește treptat, începând de la 40 de euro sau 45 de euro pe tonă, în funcție de tipul de îngrășământ (reprezentând circa 13% din valoarea importului), la un nivel prohibitiv de 315 euro și, respectiv, 430 de euro pe tonă după trei ani de la începerea aplicării regulamentului propus de Comisia Europeană.
De exemplu, pentru îngrășămintele cu azot, sancțiunile vor crește conform următorului calendar:
- de la 1 iulie 2025 până la 30 iunie 2026: 6,5% ad valorem (taxă pusă la valoarea importului - n. red) + 40 EUR/tonă;
- de la 1 iulie 2026 până la 30 iunie 2027: 6,5% ad valorem + 60 EUR/tonă;
- de la 1 iulie 2027 până la 30 iunie 2028: 6,5% ad valorem + 80 EUR/tonă;

- de la 1 iulie 2028: 6,5% ad valorem + 315 EUR/tonă.
„Solicităm realizarea unui studiu de impact amănunțit, care să analizeze efectele regulamentului asupra producției agricole, a prețurilor îngrășămintelor și a veniturilor fermierilor români, dar și a impactului mai larg asupra pieței europene și a fermierilor din întreaga Uniune Europeană. (…) Orice majorare anuală a taxelor tarifare trebuie condiționată de o evaluare a impactului tarifelor asupra sectorului agricol al UE, a statisticilor reale ale importurilor din anul precedent, a fluctuațiilor prețurilor și a unei analize mai ample a pieței, care să fie efectuată în primul noiembrie după impunerea tarifelor și în fiecare noiembrie ulterior.
Alianța pentru Agricultură și Cooperare
Dacă nu se anulează, măcar să se amâne
Alianța pentru Agricultură și Cooperare, care reunește mai multe asociații ale fermierilor, arată în documentul transmis Guvernului și Comisiei Europene că agricultura românească depinde vital de accesul la aceste îngrășăminte și orice restricție ar avea consecințe devastatoare asupra producției agricole și a veniturilor fermierilor. Asociația cere anularea acestor suprataxe, iar dacă acest lucru nu se acceptă, măcar să fie amânată introducerea lor. „Fermierii români au nevoie de timp pentru a se adapta la noile condiții și pentru a identifica surse alternative de îngrășăminte. O amânare ar permite realizarea unui studiu de impact detaliat asupra efectelor regulamentului asupra agriculturii românești”, precizează asociația în documentul citat.
Am importat 385.000 de tone din Rusia
Potrivit datelor Direcţiei Generale Taxare şi Uniune Vamală (TAXUD) din cadrul Comisiei Europene, țara noastră a importat anul trecut peste 1,5 milioane de tone de îngrășăminte, valoarea lor fiind de circa 510 milioane de euro. Cele mai mari cantități de îngrășăminte au venit din Rusia (358.000 de tone), Egipt (355.000 de tone), Turcia (96.000 de tone) și China (80.000 de tone). Pe lista țărilor de unde am importat cantități semnificative mai apar Israelul, Azerbaidjanul, Serbia etc. Pe această listă figurează inclusiv Ucraina, unul din marii exportatori în trecut, dar a cărei producție este afectată, în ultimii ani, de război. De aici am adus 25.000 de tone pentru care importatorii au plătit 9,24 de milioane de euro. În 2023 valoarea importurilor românești de îngrășăminte a fost de 550 de milioane de euro. România a generat 6,8% din importurile UE în 2023, iar în 2022 ele au reprezentat 7,9%.
Prețul materiei prime a crescut foarte mult
Gazul natural este folosit ca materie primă pentru producerea amoniacului, ingredientul de bază pentru toate îngrășămintele minerale cu azot. Fiind cel mai mare sector industrial consumator de gaze naturale, competitivitatea industriei îngrășămintelor din UE este determinată, în primul rând, de prețurile gazelor. Cum prețul acestora a crescut accelerat după declanșarea invaziei ruse în Ucraina, industria îngrășămintelor chimice a ajuns într-o situație critică în UE.