Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Succesul moțiunii de cenzură de marți și demiterea lui Florin Cîțu din funcția de prim-ministru generează, în opinia juriștilor, o situație de blocaj instituțional cu privire la starea de alertă pe care Guvernul trebuie să o prelungească în zilele următoare. Constituțional și în conformitate cu prevederile Codului Administrativ, un Guvern demis nu poate emite decât acele acte care să conducă la administrarea treburilor țării, neputând să adopte politici noi. Legea 55/2020, care permite Executivului să introducă și să prelungească starea de alertă, nu prevede, niciunde, măsuri de permitere a accesului cetățenilor în anumite spații doar pe baza certificatului „verde”. Iar, dacă un guvern interimar va dori să prelungească starea de alertă pentru încă 30 de zile, aceste restricții nu mai pot fi introduse. Mai mult, avocatul Gheorghe Piperea este de părere că un Cabinet interimar nu poate nici măcar să prelungească starea de alertă și că, în acest moment, deoarece președintele Klaus Iohannis nu a desemnat niciun premier interimar, având în vedere că Florin Cîțu a fost demis prin moțiune de cenzură, nu avem nici măcar un Guvern cu drepturi limitate.
Potrivit articolului 110, alineat 2, din Constituție. Guvernul este demis la data retragerii de către Parlament a încrederii acordate. Iar, la alineatul 4, legea fundamentală arată că Guvernul al cătrui mandat a încetat în aceste condiții îndeplinește numai actele necesare pentru administrarea treburilor publice, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern.
Ei bine, despre ce acte necesare pentru administrarea treburilor publice este vorba, atunci când vorbim despre un Guvern Cîțu, demis de către Parlament, cu un scor fără precedent în istoria post-decembristă, ne lămurește articolul 27 din Codul Administrativ. Potrivit acestor reglementări, „în cazul încetării mandatului său, în condițiile prevăzute de Constituție, până la depunerea jurământului de către membrii noului Guvern, Guvernul continuă să emită numai actele cu caracter individual sau normativ, necesare pentru administrarea treburilor publice, fără a promova politici noi. În această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege”.
Unul dintre actele necesare care pot fi emise de un guvern demis prin moțiune de cenzură este Hotărârea de Guvern, singura modalitate prin care Executivul poate prelungi starea de alertă la nivel național, cu încă 30 de zile. Iar o astfel de hotărâre trebuie adoptată până pe data de 8 octombrie, pentru a putea oferi continuitate stării de alertă prelungite în luna septembrie.
Citește pe Antena3.ro
Toni Neacșu: „Suntem în prezența unui puci în interiorul Constituției”
Avocatul Adrian Toni Neacșu, fost judecător și ex-membru al CSM, arată că, în această perioadă, Guvernul nu poate să emită ordonanțe sau ordonanțe de urgență și nu poate iniția proiecte de lege, dar poate să emită hotărâri de Guvern chiar cu caracter normativ. „Problema din punct de vedere juridic care se pune este dacă prelungirea stării de alertă este o politică nouă a Guvernului, respectiv este o simplă administrare curentă a treburilor publice. Tind să cred că este o politică nouă și că nici nu ține de administrarea obișnuită a treburilor publice, pentru că prelungirea nu se dispune automat, ci în urma unor analize complexe privind factorii de risc. Prin această hotărâre se restrâng drepturi și libertăți fundamentale, este adevărat teoretic în limitele stabilite deja de Parlament, dar sunt decizii noi pe care le ia Guvernul demis ca urmare a evoluției situației de urgență. Oricum ar fi, cred că responsabilitatea ar cere ca Parlamentul să intervină în regim de urgență și să-și asume regimul juridic al stării de alertă până la numirea unui nou Guvern”, apreciaztă acesta. De altfel, Toni Neacșu atrage atenția și asupra faptului că Guvernul Cîțu, cel în funcție deplină până marți, „a condus arbitrar țara prin hotărâri de Guvern și alte acte administrative inferioare prin simplul fapt că toate acestea erau sustrase controlului instanțelor de judecată, ca urmare a refuzului Parlamentului de a stabili o procedură de judecată care să permită soluționarea definitivă a acțiunilor în justiție în termenul lor de valabilitate de 30 de zile”. „Atunci când una din puterile în stat iese de sub orice control, cum a făcut Guvernul cu toate actele administrative emise în starea de alertă, suntem în prezența unui puci în interiorul Constituției”, a conchis fostul judecător.
Situație incertă din punct de vedere legal
În România, însă, starea de alertă poate fi declarată de către Guvern și prelungită cu încă 30 de zile, prin efectul Legii nr. 55/2020, care stabilește în mod concret și care sunt limitele în care autoritatea delegată poate impune măsuri restrictive pentru combaterea pandemiei. În această lege, nu există nicio referire care să permită Guvernului, cu atât mai puțin unui Guvern interimar să adauge măsuri neexistente în interiorul textului de lege. Una dintre aceste măsuri este instituirea restricțiilor care au la bază prezentarea certificatului „verde” Covid, care condiționează accesul în anumite spații publice sau private, certificate din care să rezulte fie vaccinarea, fie testarea, fie trecerea prin boală. Măsuri instituite în ultimele HG-uri referitoare la prelungirea stării de alertă și care expiră în câteva zile.
O altă problemă din acest punct de vedere intervine odată cu sentința Curții de Apel Cluj, care,în 28 septembrie 2021, a anulat HG 286/2021, privind prelungirea stării de alertă pentru luna august, HG 932/2021, privind prelungirea stării de alertă pentru luna septembrie și HG 990/2021 privind modificarea și completarea a două anexe ale HG 932/2021, în sensul introducerii limitării sau chiar interzicerii unor activități pentru persoanele care nu prezintă certificatul „verde”. Deși această sentință nu este definitivă, în cazul în care ea va fi confirmată și de Înalta Curte de Casație și Justiție, aceste hotărâri vor deveni nule de drept, motiv pentru care nu pot fi prelungite. Singura modalitate prin care Guvernul ar mai putea acționa ar fi emiterea unei noi Hotărâri de instituire a stării de alertă, de la zero. Ceea ce înseamnă politici noi, pe care un guvern interimar nu le poate adopta.
Citește și Gheorghe Piperea: În acest moment, România nu are deloc Guvern
