Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Premieră la Completurile de 5 judecători de la Înalta Curte de Casație și Justiție. Vicepreședintele instanței supreme, celebrul judecător Iulian Dragomir, care coduce completul învestit cu judecarea recursului înaintat de „Unitatea de Elită” a DNA de la Ploiești în dosarul în care fostul deputat Sebastian Ghiță și Iulian Bădescu, fostul primar al Ploieștiului, au fost achitați, în urmă cu doi ani, a decis să judece cauza abia după ce Curtea Constituțională va publica o hotărâre care dă peste cap toate dosarele de corupție. Mai exact, instanța vrea să aștepte să vadă ce scrie în motivarea Deciziei CCR prin care a fost admisă existența unui conflict juridic de natură constituțională între ÎCCJ și Parlamentul României, generat de refuzul Curții Supreme de a respecta prevederile obligatorii ale Legii nr. 78/2000, care impun constituirea de completuri specializate care judecă la fond infracțiuni de corupție. Decizia CCR a fost pronunțată în 3 iulie, însă, până în prezent, motivarea nu a fost publicată în Monitorul Oficial. Consecințele acestei amânări din dosarul „Ghiță-Bădescu” pot fi multiple, cu efecte asupra achitării la fond a celor doi, deoarece judecarea s-a făcut de un complet nelegal constituit, fapt ce, pentru prima dată, demontează propaganda sistemului care a vehiculat în spațiul public faptul că CCR „îi apără pe corupți”.
Acțiunea de ieri a completului condus de Iulian Dragomir demonstrează, negru pe alb, modul în care un alt Complet de 5 s-a grăbit, în 27 mai, să pronunțe sentința de condamnare a lui Liviu Dragnea, în ciuda faptului că CCR urma să se pronunțe cu privire la încălcarea legii de către Înalta Curte cu privire la constituirea completurilor de 3 specializate să judece infracțiuni de corupție. În cazul lui Sebastian Ghiță, însă, dar și al „Unității de Elită” a DNA din Ploiești, așteptarea Deciziei CCR pare să fie în avantajul atât al procurorilor, cât și al instanței de judecată.
Astfel, în apelul formulat de DNA Ploiești împotriva Hotărârii nr. 507/2017 a Secției Penale de la ÎCCJ, a avut, ieri, un al douăzecișidoilea termen de judecată, după ce, anterior, în două râduri, judecătorul Iulian Dragmir a formulat, fără succes, cereri de abținere. La termenul de ieri, instanța urma să audieze un martor pe care l-a citat cu mandat de aducere, mandat care, de altfel, a și fost pus în aplicare de trupele Jandarmeriei Române. Numai că, odată ajuns în sala de judecată, martorul adus cu mandat a avut surpriza să constate că nu va fi deloc audiat, întrucât completul de judecată a deschis ședința cu Iulian Dragomir, care a dat citire comunicatului de presă al Curții Constituționale, prin care a fost admis conflictul juridic de natură constituțională referitor la nelegala constituire a completurilor de la fond învestite să judece dosare de corupție.
Mai exact, în acel comunicat, pe lângă admiterea existenței conflictului juridic, CCR precizează că toate „cauzele înregistrate pe rolul ÎCCJ și soluționate de aceasta în primă instanță (…) în măsura în care nu au devenit definitive, urmează a fi rejudecate, în condițiile art. 436, punctul 2, litera «b» din Codul de procedură penală, de completuri specializate alcătuite potrivit art 29, alineat 1, din Legea nr. 78/2000”. Adică sentința dată la fond să fie desființată și cauza să se rejudece de la fond, întrucât există unul dintre cazurile de nulitate absolută, respectiv și cea de ilegală compunere a completului de judecată.
ÎCCJ, mai „catolică” decât Papa
Citește pe Antena3.ro
De remarcat este faptul că Deciziile CCR sunt definitive, general obligatorii și devin operabile de la data publicării motivării lor în Monitorul Oficial al României. În legătură cu Decizia nr. 417 din 3 iulie 2019, referitoare la completurile specializate, aceasta încă nu a fost publicată, conform portalului CCR, ea aflându-se încă în fază de redactare. Ceea ce, teoretic, înseamnă că efectele deciziei nu și-au intrat în vigoare. Cu toate acestea, Înalta Curte de Casație și Justiție a decis să „sufle și în iaurt”, în dosarul în care este judecat Sebastian Ghiță, și să aștepte motivarea pentru a vedea care este calea de urmat. Motiv pentru care cauza a fost amânată pentru data de 7 octombrie.
Calea de urmat, așa cum arată articolul 436, punctul 2, litera „b” din Codul de procedură este desființarea hotărârii pronunțate la fond. Adică, în cazul de față, a Hotărârii nr. 507 din 25 septembrie 2017, prin care Secția Penală a ÎCCJ a decis să-i achite pe Sebastian Ghiță și pe Iulian Bădescu la toate capetele de acuzare reținute în sarcina lor de către DNA Ploiești, judecătorii arătând că cei doi nu sunt vinovați de faptele pentru care sunt trimiși în judecată. Anchetarea celor doi este opera celebrilor „paraditori” Lucian Onea și Mircea Negulescu, zis „Portocală” și durează, deja, de patru ani. Mai exact, din 27 iulie 2015, când Negulescu i-a pus sub acuzare, iar Onea a confirmat rechizitoriul, pentru săvârșirea infracțiunilor de luare, respectiv dare de mită, abuz în serviciu, instigare la abuz în serviciu și spălare de bani.
La fond, instanța a constatat că Ghiță a fost trimis în judecată fără probe
Concret, achitarea, pusă sub semnul întrebării, a celor doi a avut loc, la fond, în dosarul în care DNA Ploiești l-a acuzat pe fostul primar Iulian Bădescu de faptul că, în 2013, instigat fiind de Sebastian Ghiță, a acordat clubului de baschet privat Asesoft o finanțare nerambursabilă suplimentară de la bugetul local în valoare de 1,5 milioane de lei. „Paraditorii de elită” susțineau că această finanțare a fost acordată cu încălcarea prevederilor legale și că, în schimb, Ghiță i-ar fi dat lui Bădescu mită o casă în Ploiești, în valoare de 1.041.600 de lei, deși între companiile celor doi a fost încheiat un contract de vânzare-cumpărare. La doi ani de la trimiterea în judecată, Secția Penală de la Înalta Curte de Casație și Justiție a decis achitarea inculpaților în baza articolului 16, litera „c” din Codul de procedură penală, care arată că “nu există probe că o persoană a săvârșit infracțiunea”. În condițiile în care, la momentul trimiterii în judecată, pe numele lui Sebastian Ghiță, deputat în Parlamentul României la acea dată, Mircea Negulescu a cerut și obținut instituirea controlului judiciar.
Sebastian Ghiță a devenit, în anul 2014, ținta Laurei Codruța Kovesi, iar Mircea Negulescu și Lucian Onea au pus în aplicare un tăvălug de dosare penale împotriva acestuia, prin mijloace devoalate atât de fostul deputat, cât și de colegul acestuia, Vlad Cosma, cel din urmă înregistrându-i pe cei doi procurori în mai multe ipostaze în care i-au cerut să fabrice probe împotriva lui Sebastian Ghiță. În cele din urmă, acțiunile lui Onea și Negulescu s-au concretizat într-un dosar penal, instrumentat de Secția pentru Investigarea Infracțiunilor din Justiție, cei doi procurori „de elită” fiind, în acest moment, trimiși în judecată, printre altele, pentru săvârșirea infracțiunii de represiune nedreaptă. Negulescu a fost suspendat definitiv din magistratură, în timp ce Lucian Onea s-a ales cu o suspendare din profesie, până la soluționarea definitivă a cauzei penale care îl vizează. Sebastian Ghiță s-a constituit parte civilă în acest dosar, solicitând instanței de judecată să-i oblige pe cei doi la plata de despăgubri civile în valoare de un milion de lei.
În cazul „Dragnea”, Înalta Curte a ignorat ilegalitatea completului de 3
Asistăm, așadar, în apelul judecat la Completul de 5 judecători, în speța „Ghiță-Bădescu”, la o premieră în care Înalta Curte de Casație și Justiție preferă să aștepte motivarea Curții Constituționale pe chestiunea nelegalei compuneri a completurilor de trei judecători care au judecat, la fond, dosare de corupție. Deși, așa cum arătam mai sus, în lipsa publicării motivării în Monitorul Oficial, acea decizie nu-și produce încă efectele.
Scrupulozitatea demersului lui Iulian Dragomir, de ieri, ar putea fi una lăudabilă, în contrast total cu acțiunile pe care le-au derulat, pe repede-înainte, să-l condamne pe Liviu Dragnea, fostul lider al PSD, în data de 27 mai 2019, cu toate că apărarea a invocat cauza nulității absolute a hotărârii de condamnare la fond, exact din motivele pentru care Curtea Constituțională a constatat existența conflictului juridic de natură constituțională. Mai mult, completul „lui Dragnea” a refuzat să amâne pronunțarea și să aștepte ca CCR să decidă, într-un fel sau altul, dacă ÎCCJ a încălcat sau nu legea atunci când a judecat dosarul pe fond. Astfel încât, dosarul „angajărilor de la DGASPC Teleorman”, în care Liviu Dragnea a primit o condamnare cu executare de trei ani și jumătate de închisoare nu poate fi desființat pe motive de constituire ilegală a completului de la fond, deoarece este soluționat definitiv.
Se poate constata, astfel, cum, în funcție de „alinierea astrelor”, sistemul reușește să beneficieze cu succes chiar de loviturile cele mai aprige aplicate de mecanismele democratice ale statului. Achitarea lui Sebastian Ghiță poate fi desființată, dosarul urmând să fie trimis la rejudecare, pe fond. În cazul liderului PNL Ludovic Orban, judecat de completuri ilegal constituite, atât la fond, cât și la apel, unde în ambele faze ale procesului acesta a fost achitat, nu mai poate fi, de asemenea, întors, deoarece sentința este una definitivă. Iar în cazul Elenei Udrea, spre exemplu, deși s-a stabilit deja că apelul în dosarul „Gala Bute” a fost soluționat de un complet de 5 judecători constituit nelegal, chiar dacă s-a admis, de principiu, contestația în anulare, Înalta Curte de Casație și Justiție trage de timp pentru a desființa soluția de condamnare, deoarece așteaptă ca și Curtea de Justiție a UE să răspundă la un set de trei întrebări referitoare la „dreptul ÎCCJ” de a nu respecta decizii ale Curții Constituționale.
Vicepreședintele ÎCCJ, Iulian Dragomir, care s-a cerut, de două ori, afară din cauza „Ghiță-Bădescu”, a citit, ieri, în instanță, comunicatul CCR cu privire la nelegala constituire, la fond, a completurile care au judecat dosare de corupție
Instanța a decis să nu mai judece apelul în care Ghiță a fost achitat, în urmă cu doi ani, preferând să aștepte motivarea deciziei CCR în Monitorul Oficial. Cu rezultat previzibil: dosarul se va întoarce la instanța de fond
