Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Organizația Națiunilor Unite pentru Alimentație și Agricultură (FAO) a anunțat că indicele global al prețurilor produselor alimentare a scăzut în luna ianuarie 2026, pentru a cincea lună la rând. Este o veste foarte bună pentru consumatori, dar efectele ei nu se fac simțite și în România. Ultimele date publicate de Eurostat privind inflaţia alimentară din Uniunea Europeană arată că România s-a situat în 2025 pe primul loc la creşterea preţurilor la alimente, iar situația are toate premisele să se înrăutățească anul acesta pentru noi.
Anunțul FAO privind propriul său Food Price Index, un indice care măsoară modificările de prețuri înregistrate la un coș de alimente format din cereale, uleiuri vegetale, lactate, carne și zahăr arată că în luna ianuarie 2026 acesta s-a situat la o medie de 123,9 puncte, în scădere cu 0,4% față de luna decembrie 2025 și cu 0,6% mai puțin decât în luna ianuarie 2025.
Cel mai puternic declin l-au înregistrat prețurile la lactate, 5% de la o lună alta, pe fondul unor cotații mai mici la brânză și unt ca urmare a ofertei abundente. Totodată, având în vedere prognozele referitoare la creșterea livrărilor în sezonul actual, prețurile la zahăr au scăzut cu 1%, în timp ce prețurile la carne au scăzut cu 0,4%, pe fondul unor livrări globale consistente în disonanță cu cererea limitată.
Ce a influențat direct prețul alimentelor la noi
România a avut cea mai mare inflație la alimente din Uniunea Europeană în 2025, prețurile crescând cu 6,7% față de 2024, mult peste media UE de 2,8%. Inflația alimentelor a rămas ridicată în zone din Europa de Est și de Sud-Est în 2025. Cifrele arată că țara noastră se confruntă cu prețuri foarte mari la alimente, dacă ne raportăm la veniturile populației, iar această situație este generată de un cumul de factori structurali și economici:
-
Creșterea TVA și a accizelor (august 2025): Majorarea cotei standard de TVA la 21% și a TVA-ului redus la 11% pentru produsele alimentare a dus la scumpiri generalizate.
-
Costuri mari la energie: România are facturi la curent și gaze foarte mari, ceea ce crește costurile de producție, depozitare și transport pentru alimente.
-
Importuri masive și deficit comercial: România importă o mare parte din alimente, ceea ce expune prețurile interne la fluctuațiile valutare și la costurile de transport.
-
Inflația alimentară ridicată: În 2025, țara a înregistrat o inflație alimentară ridicată, produse precum laptele, pâinea, ouăle și legumele înregistrând creșteri semnificative.
-
Scumpirea energiei și gazelor: Proiectele de energie blocate și importul de energie scumpă pun presiune pe costurile finale.
-
Limitarea comercială: Deși guvernul a plafonat adaosurile comerciale la unele produse de bază până în martie 2026, efectul acestora este limitat de creșterea costurilor de producție.
Mai mult, experții estimează că inflația la alimente ar putea rămâne ridicată și anul acesta, cu riscul unor noi creșteri cauzate de eliminarea plafonării prețurilor la gaze pentru agenții economici.
Liberalizarea prețului la gaze înainte de creșterea salariului minim pe economie
Date statistice pe 2025 arată că o mare parte dintre românii nu-și pot acoperi cheltuielile cu coșul zilnic de consum. Odată cu majorarea unor taxe și impozite operate de guvern în vară. Valoarea coşului minim, calculată în raport cu indicii prețurilor comunicaţi de Institutul Naţional de Statistică, pentru luna septembrie 2025, crescuse cu 920 de lei (8,8%) față de aceeași perioadă a anului 2024, ajungând la suma de 11.370 de lei. Din primăvară vom asista la o nouă creștere de prețuri în industria alimentară odată cu liberalizarea prețurilor la gaze pentru agenții economici, în timp ce creșterea salariului minim pe economie de la 2.574 de lei (cu aplicarea scutirii de taxe pe suma de 300 de lei din salariul minim OUG 156/2024 - ordonanța-trenuleț) la 2.700 de lei net este prevăzută abia de la 1 iulie.
Scenariul care ne dă fiori
Într-un scenariu realist analizat de Asociația Energia Inteligentă, în care gazele pentru industrie se scumpesc cu 15%, inflația alimentară din România ar putea ajunge la 7,5-9% în 2026. Practic, există riscul ca anul viitor să fie mai scump decât 2025. Diferența față de Uniunea Europeană s-ar adânci dramatic: de la 2,39 ori peste media UE în 2025, România ar putea ajunge la de peste 3 ori media europeană în 2026. Dumitru Chisăliță, președintele AEI, susține că situația actuală nu este un accident, ci rezultatul unor decizii amânate și intervenții administrative fără evaluarea efectelor în lanț. „Inflația alimentară nu mai poate fi tratată ca un indicator secundar. Este o problemă de nivel de trai, echitate socială și competitivitate economică. Fără politici coerente și predictibile, costurile ascunse ale deciziilor greșite vor continua să ajungă, inevitabil, în farfuria consumatorilor”, mai spune acesta.
Citește pe Antena3.ro
