Alexandru Sassu: Dacă voi fi demis de la TVR, nu cred că voi reveni în politică

18 Feb 2010 • 00:00

Alexandru Sassu, preşedintele-director general al TVR, vorbeşte, într-un interviu acordat MEDIAFAX, despre votul negativ primit miercuri de raportul de activitate pe 2008 al SRTv în Comisiile de Cultură, spunând că, dacă va fi demis din funcţie, nu este tentat să se reîntoarcă în politică.

Mediafax: Raportul de activitate pe 2008 al TVR a fost respins, miercuri, de Comisiile de Cultură ale Parlamentului, în lipsa parlamentarilor PSD şi PNL. Este primul pas pentru schimbarea Consiliului de Administraţie al TVR, pe care îl conduceţi. Cum comentaţi?
Alexandru Sassu: Ce să spun? După o experienţă de 12 ani la Parlament şi în Comisia de Cultură, pot să spun doar că e fără precedent, fără ca preşedintele şi membrii Consiliului de Administraţie să fie întrebaţi nimic - nu s-a mai întâmplat lucrul ăsta - să se dea un vot fără să existe o dezbatere pe baza raportului. Din nefericire, eu, ieri, nu am putut să vin (la şedinţa Comisiilor de Cultură, n.r.), am anunţat din timp, a fost o conjunctură destul de proastă, pentru că având nişte probleme de sănătate - nu vreau să intru în amănunte - cu o săptămână înainte m-au chemat la Parlament să discutăm proiectul de lege de modificare a legii de organizare şi funcţionare a televiziunii şi radioului, mi-am amânat tratamentul pe care trebuia să-l fac cu o săptămână şi, după aceea, m-au anunţat că nu mai pot să vină. Nu puteam a doua oară (să amân tratamentul, n.r.). Din păcate, e o chestiune pe care nu pot să o amân. Dar cred că încă o săptămână nu era un dezastru (amânarea discuţiei raportului, n.r.), mai ales că, repet, e fără precedent ca un vot să se dea fără să se discute sau să existe o dezbatere.

Credeţi că votul din Comisiile de Cultură a fost în ton cu realitatea politică din prezent?
Bineînţeles. Normal.

Se poate considera că votul din Comisii este o victorie a PDL şi a preşedintelui Traian Băsescu, în condiţiile în care parlamentarii PSD şi PNL nu au fost prezenţi la vot?
Ştiţi cum e, dacă e o bătălie pentru televiziune este o victorie. Dacă ar fi o bătălie pentru independenţa presei, este o înfrângere.

Credeţi că mai aveţi şanse să vă continuaţi mandatul de preşedinte-director general la TVR, care vă expiră în 20 iunie 2011?
De Parlament ţine, pentru că din momentul ăsta urmează o dezbatere şi un vot în plenul reunit al Camerelor, unde cel puţin eu sper să pot, împreună cu colegii din Consiliul de Administraţie, să susţinem punctul de vedere legat de activitatea pe 2008 a televiziunii. După aceea, sigur, se poate întâmpla orice. Depinde de majoritate, depinde dacă cei care au enunţat de atâtea ori faptul că televiziunea ar trebui depolitizată, vor da un vot politic pentru chestia asta. Depinde de concepţia şi pe cine vor să pună, dacă vor ca să fie televiziunea parte a puterii. Depinde de foarte multe. Nu uitaţi că, din 2007, când am venit, PSD-ul - cel care chipurile m-a promovat - nu a fost niciodată la putere - sau mai precis a fost doar un interval scurt de timp, pe parcursul anului 2009.

Aţi fost acuzat în mai multe rânduri de partizanate politice. Chiar preşedintele Traian Băsescu a spus, încă de la numirea dumneavoastră în funcţie, că sunteţi "un politruc", iar în timpul campaniei pentru prezidenţiale a spus că sunteţi "al treilea mogul". Cum comentaţi?
Afirmaţiile din campanie nu le comentez, pentru că ţin de campanie şi nu am avut niciun fel de comentarii nici atunci şi nu o să fac nici acum. În ceea ce priveşte chestiunea cu "politruc", cred că doi ani jumate de conducere a Televiziunii Române a demonstrat că nu-i aşa, mai ales că îmi amintesc că (...) domnul preşedinte Traian Băsescu, numai în anul 2009, de exemplu, a fost cea mai prezentă personalitate pe televiziune, având spaţii necesare, sigur fiind şi în poziţia de a avea mesaje şi lucruri importante de spus. În legătură cu campania, eu am să vă amintesc doar că a existat un raport OSCE, în timpul campaniei, de analiză a activităţii de media de televiziune, şi că cei de acolo, care nu cred că au vreun partizanat politic, au spus că singura campanie care a fost în standardele normale şi neutră a fost cea a Televiziunii Publice. Cred că e o chestiune care ţine de altceva şi nu de modul cum a fost condusă Televiziunea Publică în perioada asta.

Dacă Parlamentul va da un vot negativ raportului de activitate pe 2008 al TVR şi conducerea va fi demisă, ce credeţi că ar trebui să facă urmaşul dumneavoastră, oricare ar fi acela, în funcţia de PDG, astfel încât să scape de aceste etichete de "partizanat politic"?
Nu o să poată. Este imposibil. Cei cărora le convine persoana o să spună că e în regulă, ceilalţi o să spună că e politizată funcţia. Nu o să scape niciodată.

Indiferent dacă la conducerea TVR ar veni o persoană care nu este într-un partid la momentul respectiv?
Nu are nicio importanţă. Eu nu sunt în niciun partid. Va veni pe votul unei majorităţi şi, în consecinţă, eticheta va fi lipită, indiferent de unde vine.

Aţi început să conduceţi TVR în 3 iunie 2007, iniţial ca interimar, apoi ca preşedinte-director general numit pentru un mandat de patru ani de Parlament. Cum aţi descrie activitatea pe care aţi avut-o în TVR până în prezent?
E greu să dau o definiţie. Ceea ce am încercat a fost să fac ceea ce am şi spus atunci când au fost audierile pentru funcţia de preşedinte, am încercat să transform, să duc Televiziunea Română către ceea ce este în concepţia europeană o Televiziune Publică. Adică o televiziune care să se ocupe în primul rând de problemele oamenilor, să vină mai aproape de ei, să aducă în dezbatere diverse lucruri de tipul acesta, să facă mai multă cultură, mai multă educaţie şi să ofere cât mai multă informaţie. Cred că e încă mult de făcut. Din păcate, Televiziunea Publică este o instituţie destul de greu de mişcat, legislaţia nu este în favoarea celui care vrea să facă schimbări solide şi pe termen lung, însă cred că am făcut paşi importanţi şi, pentru că mă întrebaţi mai devreme ce cred că ar trebui să facă cineva care ar veni, eu cred că cel mai important lucru pentru un preşedinte-director general ar fi să continue pe această cale. Dacă va încerca să satisfacă dorinţele unora sau altora, nu va reuşi.

Aveţi ceva să vă reproşati dumneavoastră ca preşedinte-director general al TVR în această perioadă? Este ceva ce nu aţi reuşit să faceţi deşi vă doreaţi foarte mult?
Sunt multe pe care nu am reuşit să le fac şi, vă spun încă o dată, Televiziunea Publică, la fel ca orice instituţie publică, este foarte greu de mişcat. Îmi doream să se facă multe lucruri, mult mai repede şi mult mai solid, din păcate, a trebuit să ţinem cont şi de realitatea care nu era cea mai plăcută de fiecare dată.

Vă referiţi la realitatea financiară?
Şi la realitatea financiară şi la relaţiile din interior. Este o instituţie veche şi cu multe lucruri moştenite, unele bune, unele rele. E foarte dificil să schimbi mentalităţi şi să încerci să împingi nişte lucruri pe o cale nouă. Astea sunt lucrurile cele mai dificile şi, de obicei, îţi trebuie intervale lungi de timp. Nu poţi să faci nici într-un an, nici în doi şi, câteodată, nici măcar în patru. Mi-aş fi dorit să se întâmple unele lucruri mult mai repede şi mult mai bine.

Puteţi să ne daţi exemplu lucruri care nu s-au întâmplat repede?
De exemplu, o discuţie pe care am început-o acum doi ani a fost să începem să readucem în actualitate teatrul TV. L-am adus ca emisiune de teatru, cu înregistrări de piese de teatru, am făcut următorul pas, să începem să înregistrăm noi piese de teatru. În concepţia mea, lucrul acesta se putea face într-un an-un an şi ceva. Din păcate, au trecut doi ani jumate şi am reuşit abia cu greu şi cu chinuri foarte mari să înregistrăm prima piesă de teatru în televiziune. Oricum e o premieră, după aproape 15 ani, să facem un lucru de genul ăsta şi spun asta pentru că teatrul are multe lucruri de spus şi cred că e un lucru care ar merge foarte bine.

Aţi vorbit mai devreme de nevoia de informare şi educare a Televiziunii Publice. Aţi înfiinţat două noi posturi de televiziune - TVR 3 şi TVR Info - în timpul mandatului dumneavoastră şi au fost printre cele mai controversate proiecte. Susţineţi în continuare necesitatea lor?
Sigur că da. TVR 3 este un canal care s-a impus. Am să vă spun doar o cifră. Anul trecut, când împlinise abia un an de funcţionare, într-un sondaj făcut - nici măcar n-a fost făcut la comanda noastră, era pe toate canalele de televiziune -, TVR 3 era cunoscut deja de peste 40% din populaţia ţării, ceea ce este foarte foarte bine. Deja din aprilie va intra în monitorizarea de audienţă. Cu toate cele pe care le-am spus de atâtea ori, apropo de modul în care se face monitorizarea, eu cred că va fi undeva destul de bine plasat pentru un canal care are un an şi un pic de funcţionare.

În ceea ce priveşte TVR Info, cred că este o necesitate. Uitaţi-vă la toate Televiziunile Publice din jurul nostru, mă refer la cele mari - mă refer şi la televiziunea franceză şi la BBC - care au câte un canal de acest tip, pentru că este necesar în acest spaţiu media bombardat de foarte multe informaţii predigerate de către tot felul de oameni, e bine să existe şi o informaţie clară, corectă şi neutră. Şi asta face TVR Info, sigur că şi el este la început. Este cel mai greu lucru să faci un canal de informaţii, însă televiziunea face un jurnal foarte bun, din oră în oră există un jurnal la care se adaugă de fiecare dată informaţie nouă, un jurnal de sport, meteo, există informaţii culturale. Sigur că un canal de genul ăsta se va impune mult mai dificil. Dar cred că face parte din datoria, care reiese de altfel din lege, de a informa corect opinia publică şi asta nu se poate face numai în jurnale, unde poţi să faci lucruri mai ample, e foarte bine să existe din oră oră această informaţie şi susţin că e un lucru important. Sigur, unora li se par că sunt fantezii. Nu, sunt lucruri pe care le găsiţi în toate televiziunile publice serioase din lumea asta.

Am auzit de mai multe ori vorbindu-se despre TVR Info ca despre "un canal cu poze". Se făcea referire la respectivele transmisii în direct.
Vă rog să vă amintiţi cum au început canalele Realitatea şi Antena 3, de exemplu, şi cărora le-au trebuit vreo trei-patru ani să se impună pe piaţă. Repet, nu e uşor, iar acele aşa-zise poze, care de fapt erau imagini video în direct, care dădeau nişte informaţii de prin toate zonele ţării - sigur, fără să fie ceea ce ne-am dorit -, erau o informaţie care poate fi dată. De altminteri, pe măsură ce programul a devenit mai consistent, acest interval s-a redus şi, în final, sigur, vor renunţa sau vor rămâne doar câteva minute de informaţii de tipul ăsta. El a fost o umplutură gratuită, apropo de costuri, pe care am folosit-o şi pe care o reducem permanent.

În momentul de faţă cam cât reprezintă din grila TVR Info aceste transmisiuni video în direct?
Depinde foarte mult, pentru că între timp am început să transmitem, de exemplu, şedinţele din plen ale Senatului şi, pe intervalul respectiv de timp, nu mai sunt deloc (transmisii video în direct din ţară, n.r.). Acum am adus foarte multe transmisii în direct de la foarte multe instituţii publice şi atunci, în funcţie de ce programe avem, ele dispar de tot.

Vorbeaţi despre faptul că TVR 3 o să intre în raportările de audienţă din aprilie. Un alt reproş care s-a adus Televiziunii Publice în ultimii ani au fost scăderile de audienţă, în special la TVR 1. Cum comentaţi acest lucru?
Dar nu e adevărat. Ştiţi cum e? Cineva mi-a spus în Comisia de Cultură, când am discutat bugetul, că ar fi cazul şi că de foarte multă vreme îmi spune - ceea ce nu era adevărat, dar nu are importanţă -, că ar fi cazul să punem în cadrul Jurnalului şi un program de câteva minute cultural, ceea ce avem de nouă luni. Eu văd că se vorbeşte foarte mult de Televiziunea Publică, de audienţe şi de lucruri de astea, după ureche, fără să se uite. Am să vă spun numai că "Telejurnalul" (principala ediţie de ştiri a TVR 1, n.r.) a ajuns la momentul ăsta să aibă vârfuri de audienţă şi de 6. Deci, în medie, face undeva 4 - 5 şi ajunge şi ajunge şi la vârfuri de 6. Atunci când l-am luat (când a preluat funcţia de PDG, n.r.), era la 2. A crescut de vreo trei ori. Hai să fim serioşi. Am dat numai jurnalul, care este important.

Dar am să spun un singur lucru. Nu uitaţi că în cei doi ani şi jumătate au fost cinci spre şase campanii, care au ţinut în principiu două luni, fiecare. Era partea de precampanie şi de campanie şi cu turul doi unde a fost cazul, au ţinut câte două luni. La fiecare şase luni, noi, două luni, am dat tot prime time-ul şi toată zona importantă (din grilă, n.r.) unei campanii care a făcut sau nu audienţă. Asta nu este problema noastră, dar am dat-o toată, după care am revenit pe programe, am încercat să le aşezăm şi când am început, după patru luni, încă o dată am intrat în campanie. Astea au fost doi ani jumate, regulat, la şase luni, am avut o campanie, o campanie cu referendum sau cel puţin un referendum. Deci, e foarte dificil. Toate celelalte posturi de televiziune cu care ne ducem să ne comparăm - Pro TV, Antena 1 - nu au făcut campanie. Sigur că în perioada aia orice film - asta s-a dovedit -, în afară de anumite momente de campanie, face mai mult decât un talk-show politic. Asta este. Nu ştiu cum erau ei, dacă făceau acelaşi lucru ca noi.

În şedinţa Comisiilor de Cultură din Parlament, deputatul Raluca Turcan a spus că ar fi vrut să vă pună câteva întrebări, dacă aţi fi fost prezent, şi le-a şi enumerat.
Dacă mă aştepta încă o săptămână, eram prezent şi mi le punea direct.

Printre întrebările enumerate de Raluca Turcan a fost şi aceasta: "De ce TVR a avut în 2008 un deficit de circa 53,8 milioane de lei, în condiţiile în care Televiziunea Publică a avut în acel an venituri totale de peste 567,5 milioane de lei?"
Am să o iau pe rând. Chestiunea cu veniturile este uşor falsă. Eu am mai auzit chestia asta cu Televiziunea Română care este o groapă, o gaură neagră şamd. Veniturile venite de la bugetul de stat, toate s-au dus către Radiocomunicaţii. Deci noi nu avem niciun leu din bugetul ăla. Eu de mult susţin faptul că ar trebui să-l plătească direct, nu ştiu de ce trebuie să ne trimită nouă şi noi să semnăm nişte hârtii ca să trimitem banii mai departe. Guvernul ne trimite nişte hârtii nouă şi noi trimitem nişte hârtii la Radiocomunicaţii. Noi nu avem nicio problemă, doar că ne costă faptul că ele sunt luate în calcul de către organismele de gestiune colectivă ale drepturilor de autor şi drepturilor conexe, când ne calculează câţi bani trebuie să le dăm. Se calculează la tot venitul şi atunci ne bagă şi banii pe care nu-i folosim la producţie.

A doua chestiune este faptul că am dat, de exemplu, numai în 2009, către bugetul de stat, către Centrul Naţional al Cinematografiei (CNC), pentru susţinerea filmului românesc, către drepturi de autor şi aşa mai departe, undeva la 159 de milioane de lei. Noi primim de la stat vreo două milioane de lei, restul banilor s-au dus direct la SNR (Societatea Naţională de Radiocomunicaţii, n.r.).

Pe de altă parte, discuţia este şi de altă natură. A apărut o legislaţie, din 2005 încoace, care a transformat televiziunea într-o bună vacă de muls. Suntem singura televiziune din România care plăteşte TVA. La sfârşitul anului 2009 am plătit, prin recalculare, 55 de milioane de lei TVA (pentru cumpărare de programe, n.r.). Dacă cumpărăm un filmuleţ pentru "Teleenciclopedia" plătim TVA. Dăm 15% din veniturile din publicitate la CNC. Numai astea două lucruri (TVA-ul pentru achiziţia de programe şi taxa la CNC, n.r.), dacă le-ar scoate, am fi pe plus.

O altă întrebare enumerată de Raluca Turcan s-a referit la politica de personal. Care a fost politica de personal a TVR în perioada mandatului dumneavoastră, respectiv de ce nu aţi organizat concursuri pentru anumite posturi de conducere şi aţi preferat interimatul, ca la Ştirile TVR, unde este un director interimar de peste doi ani?
La Ştirile TVR este foarte simplu. Televiziunea Publică este în proces cu doamna Culcer. Noi am organizat un concurs, nu l-a luat nimeni, dar asta nu are nicio importanţă. După care doamna Culcer a dat în judecată TVR şi a cerut să nu se mai organizeze concursul. Am câştigat la două instanţe, după care a revenit cu procesul şi acum suntem în continuare în proces. Deci eu nu pot să organizez în continuare un concurs - am mai spus lucrul ăsta, dar se pare că nu se reţine - atâta vreme cât este în litigiu, cât justiţia nu s-a pronunţat definitiv. Asta este.

În cazul altor posturi sau structuri înfiinţate recent, se vor ţine concursuri. Dar eu am să vă spun un singur lucru, ceea ce am spus în ziua în care am avut audierea pentru postul de preşedinte, am spus în Comisie (la Parlament, n.r.). Din păcate, Televiziunea Publică are o mare problemă, nu are manageri, are directori pe viaţă. Şi acest exemplu, procesul cu doamna Culcer, procesul cu Cezar Ion, şi procesul cu cel de la Timişoara (Lucian Ionică, n.r.), la care instanţa spune că tre' să-i pun înapoi pe funcţie chit că unu este, absolut din toate punctele de vedere, un foarte prost manager, celălalt - s-a restructurat departamentul, nu mai există. Când vine din instanţă o sentinţă în care se spune domnul fost director al departamentului, trecut director al direcţiei, păi, iertaţi-mă despre ce discutăm? Înseamnă că pun nişte oameni şi sunt pe viaţă acolo. Dacă nu reuşim să facem o legislaţie care să ne permită ca şi în structurile publice să avem manageri la conducerea structurilor, care să răspundă şi din punct de vedere material, dar şi din punct de vedere al performanţei cu postul, atunci nu o să facem niciodată nimic. Toţi sunt acolo pe viaţă şi îi doare în cot. Consiliile de Administraţie o să vină şi o să plece. Dar ei o să rămână.

La preluarea mandatului aţi spus că o să încercaţi să reorganizaţi TVR, în sensul eficientizării activităţii şi să reduceţi numărul de angajaţi. Aţi reuşit?
Da, deşi reducerea nu-i spectaculoasă. Am reuşit cel puţin partea întâi, şi anume să mergem pe eficientizarea muncii în televiziune. Am scăzut foarte mult partea de angajaţi în sediul central şi am dezvoltat structurile regionale, asta a dus la costuri mai mici. În momentul ăsta, de exemplu, dacă am de filmat ceva în oricare din judeţele ţării, în teritoriu, dacă nu e cineva foarte special, care ţine de un om sau altul, se face cu oamenii de acolo şi costurile sunt mult reduse. În momentul acesta, există o pondere mult mai mare a celor din teritoriu şi lucrul ăsta este pozitiv, dar s-a şi redus numărul de personal şi se reduce în continuare. Numai că o să vă spun un lucru.

Din păcate pentru cei care vorbesc despre reducerea de personal, ei nu ştiu că avem o legislaţie, de exemplu, legislaţia de protecţia muncii. Acolo spune că, de exemplu, când se lucrează sub tensiune, trebuie să fie două persoane. La orice televiziune privată, există unul care se duce şi bagă în priză lucrarea de unul singur. Noi trebuie să avem doi. La fel am probleme cu protecţia muncii. Ca Televiziune Publică trebuie şi e şi normal să respect orice literă a legii. Chestii de astea se găsesc în aproape toate punctele de lucru. De aceea, când se duc carele noastre (la un eveniment, n.r.) se duc cu mai mulţi oameni. Când pleacă şoferul cu maşina respectăm legea, care spune că nu are voie să conducă mai mult de şase ore şi trebuie să se oprească şi nu poate nimeni şi n-am cum şi n-am de ce să-l oblig să nu se oprească. Şi când pleacă cu ditamai hardughia cum e un car de televiziune, în şase ore face vreo 300 de km şi se opreşte şi până ajunge unde trebuie face două zile şi până ajunge înapoi face patru. Sunt cu totul alte criterii. Nu am nimic, asta cu condusul este şi corectă. Dar sunt chestiuni legale care împiedică reducerile sub un anumit plafon.

Puteţi să ne spuneţi câţi angajaţi sunt în prezent în TVR? Şi, procentual, cam cât au fost reduşi faţă de când aţi preluat mandatul?
Vreo 3.100. Şi au fost reduşi undeva spre 8%. Ţineţi cont de faptul că în teritoriu, înainte, lucrau vreo 300 de oameni, acum sunt vreo 600. În sediul central s-au redus cu vreo 400 (...).

Ştim care a fost situaţia financiară a TVR la sfârşitul anului 2008 din raportul depus la Parlament. Care este situaţia financiară a TVR la sfârşitul anului 2009?
Nu ştiu să spun. Încă nu am făcut raportul, dar m-am uitat pe nişte cifre care încă nu s-au adunat. Cert e că noi am reuşit ca în trei trimestre din 2009 să ţinem pe un plus, care, din păcate, cred că la sfârşit, din cauza unor plăţi externe, care au picat fix pe creşterea euro - numai din diferenţa de curs valutar ne-a făcut zob -, plus aceste 55 de milioane de lei de care vă vorbeam, plătite pentru TVA, plus faptul că una din marile probleme ale bugetului pe 2009 a fost aceea că bugetul de stat s-a constituit la 4 lei un euro, el nu a fost 4 lei sub nicio formă. Având în vedere că bugetul nostru era făcut pe 4 lei euro, era clar de la bun început că este nerealist. Deşi am încercat şi am redus costurile foarte mult, deşi am vorbit de eficienţă, nu cred că o să terminăm pe plus, dimpotrivă. Gaura de final este foarte mare. Adică tot ce am acumulat, cred că s-a dus şi am trecut pe minus în final.

Credeţi că va fi un deficit mai mare decât cel din 2008, care a fost de circa 53,8 milioane de lei?
Nu cred. Deşi, repet, la final de an cursul a crescut la 4 -5 lei (un euro, n.r.) şi noi avem calculele pe 4 lei (un euro, n.r.). Deci este 10% numai diferenţa de curs valutar. Şi la final de an au fost plăţile externe la sport - UEFA Champions League. Dacă ţin eu bine minte, am plătit vreo 5 milioane de euro. Gândiţi-vă ce înseamnă la preţul ăsta, peste 10% (diferenţa de curs valutar, n.r.). Am plătit UEFA Champions League, am plătit contractul pentru filme cu Universal, care a fost şi ăla câteva milioane. S-au adunat vreo 6-7 milioane de euro.

Nu v-au ajutat fondurile pe care le-aţi strâns din taxa TV şi din publicitate ca să mai reduceţi din deficit?
Publicitatea, anul trecut, a scăzut cu peste 40%. Probabil că anul ăsta o să mai scadă cu 10-15%, aşa cum se prevede. Deci veniturile au fost mult mai mici, la jumătatea anului precedent. În ceea ce priveşte taxa TV, din cauza legislaţiei apărute, inclusiv cea legată de plata sumei forfetare, care a închis vreo 300.000 - 400.000 de agenţi, toţi plătitori de taxă, noi am pierdut, hai să nu zic 400.000, dar vreo 200.000 - 300.000 de plătitori (persoane juridice, n.r.) am pierdut anul trecut. Ceea ce a însemnat o diminuare serioasă. Gândiţi-vă că ei plăteau lunar 15 lei, suma forfetară a fost introdusă la începutul anului, dacă facem socoteala pe 10 luni, înseamnă o sumă serioasă pe care noi, când am făcut bugetul, le-am luat în calcul. Astea sunt modificări legislative sau de curs valutar venite în cursul anului pe care nu le iei în calcul când construieşti bugetul.

Dacă Parlamentul va respinge raportul de activitate al TVR pe 2008 şi veţi fi demis, ce veţi face în continuare, reintraţi în politică?
Nu cred. Nu-mi place peisajul politic astăzi.

Nu vă regăsiţi în niciun partid?
Nu-i vorba de regăsit într-un partid sau altul. Eu sunt un om de stânga şi am fost întotdeauna, nu am negat-o şi nu am să o neg niciodată. Dar nu-mi plac personajele politice de astăzi şi modul în care se face politică. În doi ani şi jumătate, nu a fost o evoluţie pozitivă, după părerea mea. A fost o evoluţie negativă. E mai rău decât acum doi ani şi jumătate.