x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
×
Acest site utilizează fișiere de tip cookie pentru a vă oferi o experiență cât mai plăcută și personalizată. Îți aducem la cunoștință faptul că ne-am actualizat politicile pentru a ne conforma cu modificările propuse aduse de Directiva (UE) 2002/58/EC ("Directiva E-Privacy") si de Regulamentul (UE) 2016/679 privind protectia persoanelor fizice in ceea ce priveste prelucrarea datelor cu caracter personal si privind libera circulatie a acestor date si de abrogare a Directivei 95/46/CE ("Regulamentul GDPR").

Înainte de a continua navigarea pe www.jurnalul.ro, te rugăm să citești și să înțelegi conținutul Politicii de Cookie și Politica de Confidențialitate.

Prin continuarea navigării pe www.jurnalul.ro confirmi acceptarea utilizării fișierelor de tip cookie. Poți modifica în orice moment setările acestor fișiere cookie urmând instrucțiunile din Politica de Cookie.

DA, ACCEPT

Lulache, Nuclearelectrica: Piaţa energiei din România este nefuncţională

0
Autor: Cristian Anton 21 Mar 2017 - 16:20
Lulache, Nuclearelectrica: Piaţa energiei din România este nefuncţională ILIE BUMBAC / AGERPRES FOTO Conferinta de presa Nuclearelectrica Daniela Lulache, director general Nuclearelectrica Rezilierea contracrtului de achizitionare uraniu din piata interna


Reactoarele nucleare 3 şi 4 de la Cernavodă ar urma să intre în funcţiune peste un deceniu, proiectul gigant româno-chinez, cu o valoare estimată de şase miliarde de euro, aflându-se încă în toiul unor negocieri deosebit de complexe. Între timp, Nuclearelectrica trebuie să facă faţă unei pieţe a energiei nefuncţională, presiunilor venite dinspre acţionarii minoritari care urmăresc profitul imediat, cu orice preţ, dar şi migrării specialiştilor români din domeniul nuclear în ţări unde sunt plătiţi şi de patru ori mai bine. Mai multe despre problemele şi perspectivele industriei nucleare, ne spune în interviul de mai jos Daniela Lulache, director general al SN Nuclearelectrica SA.

 

Jurnalul Naţional: Care este stadiul proiectului Unităţilor 3 şi 4 de la Cernavodă? Care este costul estimat al lucrărilor, cât îi revine României şi de unde va face rost Nuclearelectrica de fondurile necesare?

Daniela Lulache: Ministerul Energiei a decis recent accelerarea negocierilor cu investitorul selectat China General Nuclear Power Corporation (CGN) pentru perioada următoare. În anul 2016, SNN a avut mandat de negociere până la data de 20 decembrie 2016, decizia ministerului la vremea respectivă, pe baza aspectelor deja negociate, fiind de a permite noului guvern analiza acestor aspecte şi deciziile ulterioare.

În cadrul negocierilor cu investitorul selectat, suntem la ultima etapă a procedurii de selecţie iniţiată în anul 2014, imediat dupa lansarea Strategiei guvernamentale de continuare a Proiectului Unităţilor 3 şi 4 CNE Cernavodă din luna august 2014, şi anume negocierea Acordului Investitorilor şi Actul Constitutiv ale noii companii de proiect.

Conform strategiei de continuare a proiectului, este stabilită înfiinţarea unei noi companii de proiect, cu o durată estimată de aproximativ doi ani, companie în care investitorul privat va deţine cel puţin 51% din capitalul social, contribuţia SNN fiind de doar două milioane de euro la capitalul social, iar restul cu activele disponibile. Compania de proiect se va ocupa de stabilirea şi finalizarea structurii de finanţare a proiectului şi de contractarea lucrărilor de inginerie, procurare şi construcţie. Pentru a valorifica investiţia SNN în Energonuclear, compania iniţială de proiect înfiinţată în 2008, aceasta va fi integral absorbită în noua companie de proiect.

 

„Cel mai recent studiu de fezabilitate a fost realizat în anul 2012, iar valoarea estimată a proiectului era în jur de 6 miliarde de Euro. În cadrul noii companii de proiect se va reface acest studiu în vederea stabilirii structurii de finanţare. Realizarea unui alt studiu de fezabilitate anterior înfiinţării companiei de proiect ar fi reprezentat o cheltuială în plus, ştiut fiind faptul că valabilitatea unui astfel de studiu este una redusă”, Daniela Lulache

 

J.N. : Când ar trebui să intre în funcţiune noile reactoare?

D.L. : Construcţia ar trebuie să înceapă după stabilirea structurii de finanţare şi contractarea lucrărilor de inginerie, procurare şi construcţie, deci la doi ani de la înfiinţarea acestei companii. Construcţia unui astfel de proiect este una de durată, de şase ani. Deci, reactoarele 3 şi 4 ar intra în funcţiune în 9-10 ani de la momentul prezent.

 

J.N. : Ce se întâmplă dacă negocierile cu China General Nuclear Power Corporation vor eşua?

D.L. : Nu există niciun indiciu care să conducă la ideea că aceste negocieri ar putea intra într-un impas. Dată fiind complexitatea unui proiect nuclear, negocierile sunt complexe, vizează nenumărate aspecte complexe, dorim să avem un proiect robust, sustenabil, avantajos pentru România şi consumatori, aşadar este normal ca uneori, în funcţie de complexitatea aspectelor discutate, să existe extinderi de etapă, aşa cum s-a întamplat şi până acum. Pentru a realiza un proiect nuclear, este nevoie de investitori. La cum arată piaţa de energie în prezent (preţuri mici, reticenţa de a intra în contracte pe termen lung din partea participanţilor la piaţă, lipsa de predictibilitate asociată, etc), proiectele majore de investiţii în energie, nu doar în industria nucleară, nu sunt bancabile.

 

Aşadar, este nevoie de atragere de investitori, iar în cazul unui proiect nuclear, este necesar ca investitorii să deţină expertiza tehnica şi de operare pentru a asigura robusteţea proiectului. Ar fi dificil de continuat acest proiect, dacă investitorul privat ar decide să renunţe, dar nu imposibil.

 

J.N. : Reprezintă o problemă exodul specialiştilor români din domeniul nuclear? Ce face Nuclearelectrica pentru a-i păstra în România? Care sunt destinaţiile cele mai des întâlnite ale specialiştilor români care aleg să părăsească România?

D.L. : Deocamdată, nu putem vorbi de un exod al specialiştilor, dar, da, migrarea către proiecte nucleare în alte state a devenit o provocare pentru Nuclearelectrica. Motivul acestei migrări este diferenţa majoră între pachetele salariale, diferenţă care poate ajunge până trei- patru ori faţă de pachetul salarial oferit în România. Migrarea se face către proiecte din Emiratele Arabe Unite, China, unde este nevoie de specialişti în nuclear. Există diferenţe economice între aceste state şi România, este imposibil pentru România să-şi plătească specialiştii la nivelul din Emirate sau China. Încercăm să facem tot ce se poate pentru a asigura identificarea, formarea şi retenţia personalului pentru că avem nevoie să ne păstrăm specialiştii. Un astfel de specialist se formează în şapte ani la locul de muncă. Este nevoie de o modificare de legislaţie pentru a putea oferi pachete salariale mai bune decât în prezent întrucât legea are anumite criterii care nu permit o majorare salarială fără o creştere a productivităţii, iar tehnologia nucleară nu permite această creştere a productivităţii.

 

J.N. : Care mai este relaţia dintre Nuclearelectrica şi Compania Naţională a Uraniului?

D.L. : În prezent, SNN are încheiat cu CNU un contract de prelucrare de materiale neconforme, atribuit urmare a derulării unei proceduri de achiziţie competitivă derulată între cei doi furnizori calificaţi ai SNN. În ceea ce priveşte achiziţia de materie primă, pulbere de UO2, aceasta se realizează de la celălalt furnizor calificat, Cameco, atribuit tot urmare a derulării unei proceduri de achiziţie competitivă între cei doi furnizori, (cele două proceduri au fost de altfel simultane). Preţul oferit de CNU a fost şi de această dată unul mult mai mare decât cel oferit de Cameco. De altfel, continuă să fie mai mare decât preţul de piaţă, aspect constatat şi de Consiliul Concurenţei, ceea ce face ca CNU, având obligaţia plăţii unor datorii istorice către stat, să nu îşi poate vinde pulberea de UO2 la un preţ de piaţă.

 

J.N. : Ce soluţii există?

D.L. : SNN a propus Ministerului Energiei în anul 2016 posibile soluţii fie pentru identificarea unor posibilităţi concrete de colaborare cu CNU (de exemplu, contractul de procesare cu CNU -achiziţia de octoxid de uraniu (U3O8) s-ar putea realiza de către SNN din piaţă, iar prelucrarea acestuia în dioxid de uraniu (UO2) s-ar putea contracta de SNN către CNU), fie pentru dezvoltarea de noi capacităţi de prelucrare şi rafinare şi/sau modernizare a unor capacităţi existente de prelucrare şi rafinare din România. Astfel, SNN s-ar putea asigura în privinţa disponibilităţii pulberii sinterizabile de dioxid de uraniu (UO2) conform specificaţiilor tehnice necesare pentru fabricaţia fasciculelor de combustibil nuclear de tip CANDU 6, simultan cu menţinerea strategică a unor relaţii de afaceri cu CNU în beneficiul ambelor părţi.

 

Practici inedite pentru salvarea CNU

Pentru a acorda CNU posibilitatea unei redresări, contractele încheiate au fost pe perioade foarte scurte de timp şi cantităţi de asemenea reduse de pulbere: 6 luni pentru o cantitate de 120 tone, ceea ce nu este o practică curentă în industria nucleară, tendinţa producătorilor nucleari la nivel global, în vederea asigurării necesarului de materie primă şi implicit reducere a riscurilor aferente, fiind de a încheia contracte pe termen lung, de câţiva ani.

 

J.N. : Cum comentaţi poziţia acţionarului Fondul Proprietatea faţă de Nuclearelectrica? Consideraţi corecte pretenţiile FP, atât cele financiare, cât şi cele referitoare la managementul societăţii Nuclearelectrica?

D.L. : Interesul principal al Fondului Proprietatea este câştigul imediat. Şi pot înţelege acest interes prin prisma interesului acţionarilor pe care îi reprezintă. Pe de altă parte, responsabilitatea mea majora este SNN şi factorul esenţial care caracterizează această companie: securitate nucleară. Principala problemă pentru producătorii convenţiali de energie, cum este şi SNN, este piaţa de energie. SNN este un participant la piaţă, nu un formator de piaţă, veniturile sale vin din vânzări, aşadar preţul la energie este cel care în final determină profitabilitatea.

 

Se pot realiza reduceri de costuri, aşa cum s-a întâmplat deja, dar nu se pot realiza reduceri de costuri cu afectarea securităţii nucleare. Aşa ceva este de neconceput. Fondul Proprietatea are în portofoliu un producător nuclear, care are un anumit specific, pe care trebuie să-l recunoască şi să-l accepte.

La o analiză a evoluţiilor din piaţă, cu un preţ al energiei mult mai mic faţă de perioada anterioară anului 2013 şi în scădere continuă din 2013 până în prezent, până la minimul istoric din ultimii 10 ani atins în 2016, fără a mai aminti alte elemente cu impact semnificativ asupra profitabilităţii, profitul SNN a fost în ultimii ani, sistematic, de câteva ori mai mare decât cel anterior anului 2013. Diversificarea este continuu pe agenda noastră, dar, din nou, specificul industriei nucleare necesită o atenţie foarte mare acordată şi acestui aspect. Diversificarea trebuie să aducă sinergii, complementaritate şi valoare adăugată pe termen lung fără a afecta complexitatea proceselor actuale. Nu se poate orice, oricum şi oricând doar de dragul de a avea un venit pe termen scurt.

 

J.N. : Cum apreciaţi piaţa energiei din România, care credeţi că sunt perspectivele acesteia şi cum influenţeazp activitatea Nuclearelectrica?

D.L. : Ca fiind o piaţă nefuncţională care are nevoie majoră de noi reglementări, de schimbare de legislaţie primară şi secundară, de acordare a unui climat echitabil pentru toţi producătorii. Diferenţele de abordare a diferitelor surse au produs în timp aşa numitul eşec de piaţă, preţul plătit de producătorii convenţionali fiind unul mare. Deşi România şi-a asumat politica decarbonizării, este nevoie de echilibru în abordare. Avem nevoie de un mix energetic echilibrat care în ultimă instanţă depinde de sustenabilitatea producătorilor. Influenţa pieţii este majoră, preţuri în scădere înseamnă afectarea profitului, iar în cazuri extreme insolvenţa.

 

“Este imposibil astăzi să dezvolţi un proiect de investiţii major indiferent de sursă. Este nevoie de mecanisme suport. A devenit dificil să realizezi investiţiile curente. Iar acest aspect ar trebui să fie un mare semnal de alarmă pentru adoptare de măsuri corectoare de piaţă”, Daniela Lulache

 

J.N. : Mai există discuţii despre ridicarea unei noi centrale nucleare în România?

D.L. : Nu ştiu să existe astfel de discuţii. Cu siguranţă că autorităţile vă pot da un răspuns clar la această întrebare.

 

J.N. : Cât reprezintă energia nucleară din necesarul României? Care este situaţia comparativă în celelalte ţări?

D.L. : SNN asigură prin cele doua reactoare în operare, fiecare cu o capacitate instalată de 700 MWh, aproximativ 18% din necesarul de consum al României.

În ceea ce priveşte producţia din surse nucleare, la nivel european, Franţa asigură cel mai mare procent 76,3%, urmată de Ucraina cu 56,54%, Slovacia-55,9% şi Ungaria cu 52,7%.

186 de reactoare nucleare existau la sfârşitul anului 2016 în Europa, cu o capacitate instalată netă de 163,685 MWe şi 15 unităţi în construcţie a căror capacitate ar fi de 13.696 MWe.

Daniela Lulache este director general şi administrator al Nuclearelectrica din primăvara anului 2013. În aprilie 2017, mandatul său expiră, iar acţionarii au anunţat că nu mai doresc prelungirea acestuia

Citeşte mai multe despre:   daniela lulache

 

Ştiri din .ro


PUBLICITATE
 





Mai multe titluri din categorie

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan

Bugetarul-nabab Băsescu atacă primăria călare pe un sac de bani. „Petrov”, cel mai tare la capitolul bani, mult peste Tăriceanu, Firea şi Nicuşor Dan
Galerie Foto Dintre cei cinci candidați propuși de partidele politice puternice, pentru funcția de primar general al Capitalei, doar patru au declarații de avere și de interese completate la zi. Generalul Ion Sîrbu, opțiunea...

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet

Incredibil. DSU susține că instanța a încălcat legea când a ridicat carantina instituită în localitatea Gornet
Galerie Foto Înalta Curte de Casație și Justiție trebuie să soluționeze, mâine, recursul formulat de Departamentul pentru Situații de Urgență, împotriva hotărârii Curții de Apel București, prin care, în data de 4...

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian: ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”

Mircea Barzuca, omul care are grijă de moștenirea lăsată de marea artistă Margareta Sterian:  ”Nepăsarea, imensa nepăsare a autorităților, a făcut ca operele ei să rămână nevăzute”
Galerie Foto Margareta Sterian, una dintre marile artiste date de România secolului trecut, are un destin copiat la indigo cu al altor oameni de cultură: operele îi sunt apreciate mai mult în străinate decât acasă....

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve

Pentru evitarea gastritelor, mai puţine mezeluri și conserve
Auzeai pe buzele multor oameni tânguirea: „Mă doare, mă supără stomacul, am gastrită”! Cu implementarea investigaţiei endoscopice, cu acea cameră video, s-au limpezit multe diagnostice în bolile digestive....

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase

Legea carantinei pune instanțele într-o situație ingrată: dau drumul pe stradă la infectați sau țin arestate medical persoane sănătoase
Galerie Foto Internarea cu forța, în unitățile sanitare sau în locațiile afiliate acestor unități medicale, prevăzute în noua lege privind carantina și izolarea, mult lăudată de Guvern și de președinte, încalcă...

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă

Situația măștilor pentru nevoiași va fi tranșată de instanță la 10 zile după expirarea celei de-a treia lună de stare de alertă
Achiziția pe care Ministerul Sănătății este obligat să o facă, prin lege, privind măștile ce trebuie să fie puse, gratuit, la dispoziția categoriilor vulnerabile din punct de vedere fianciar, va fi tranșată...

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile

Cei cu gută trebuie să evite carnea roşie, tânără, organele și mezelurile
Există boli care atacă articulaţiile degetelor, cum sunt poliartrita reumatoidă, dar şi guta. Celebra artistă Edith Piaf avea degetele atât de deformate, strâmbe ca nişte vreascuri, încât strângea în palmă...

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică

Arestarea medicală a președintelui CJ Giurgiu, desființată de judecători. Instanța consideră carantinarea acestuia nelegală și netemeinică
Galerie Foto Motivare devastatoare a Judecătoriei Giurgiu împotriva măsurilor instituite de Direcția de Sănătate Publică Giurgiu împotriva președintelui Consiliului Județean Marian Mina. Acesta a fost plasat, pur și simplu...

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile

Guvernul a prins „soldurile”: își cumpără măști la jumătate de preț față de cele pentru persoanele vulnerabile
Galerie Foto Membrii Palatului Victoria și-au asigurat stocurile necesare de măști de protecție facială, pentru două luni, de la o companie pe care premierul Ludovic Orban a vizitat-o la debutul stării de alertă și care,...

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale

Judecătorii eliberează primii pacienți „arestați” în spitale
Galerie Foto Cel puțin trei judecătorii, din trei județe diferite, au dispus punerea în libertate a persoanelor carantinate ilegal, prin decizii ale Direcției de Sănătate Publică, motivarea hotărârilor instanțelor fiind...

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice

După scoaterea vezicii biliare, omul poate mânca orice
Galerie Foto Mulţi oameni şi-au găsit un vinovat de serviciu pentru neplăcerile digestive: bila. Care este adevărul despre vezica biliară ne explică profesor doctor Nicolae Iordache, de la Spitalul „Sfântul...

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”

Gheorghe Smeoreanu, autorul romanului „Regele și regina sistemului solar”: „Niciodată omenirea nu a citit cărți, a citit doar elita omenirii”
Galerie Foto La începuturile democrației, scriitorul Gheorghe Smeoreanu devenea primul patron al unui ziar privat din România - Curierul de Vâlcea. De fel plimbăreț, ajuns în cele mai exotice locuri ale lumii, acesta își...

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal

Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava, preluată ilegal, scoasă la mezat la fel de ilegal
Exploatată zeci de ani de sindicatele apărute după 1990, Casa de Cultură a Sindicatelor din Suceava a fost lăsată în paragină. În loc să spună ce au făcut cu banii obţinuţi din activităţile desfăşurate...

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete

Cel mai mare sector din București, filmat pentru serviciile secrete
Galerie Foto În toamna anului 2017, când, la nivelul societății românești, exista o dispută aprinsă cu privire la neconstituționalitatea protocoalelor de cooperare încheiate, în 2009 și 2016, de Parchetul General, DNA...

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc

Campania de „pîrjolire” a turismului românesc
Secretarul de stat pentru Turism, Emil-Răzvan Pîrjol, a reușit, în timp record, să distrugă tot ce s-a făcut bine în ultimii ani pentru industria ospitalității. În timp ce Pîrjol se filmează pe șalupă,...
Serviciul de email marketing furnizat de