Clasa politică din ultimii zece ani se face vinovată de faptul că promoveauă interesele politice de moment în dauna celor economice necesare ţării. Mişcarea browniană este principalul defect al politicianului român, iar instabilitatea politică cea mai mare ameninţare a acestui an, o spune Radu Delicote, analist şi consultant politic.
Vi se pare că, în ultimul an, România a evoluat în bine, în rău, a rămas la fel? De ce?
Radu Delicote: Dacă ne uităm la raportarea sondajelor de opinie- efectiv cifre-, pe această chestiune, România merge într-o direcție greșită. Dacă ne uităm la percepție, separând fricțiunile legate de clasa politică, România a stagnat, în sensul bun al cuvântului. Motiv pentru care putem spune, per total, că România a rămas la fel, în ultimul an.
Dar în ultimii 10 ani, cum a evoluat România? De ce?
Victorii mici, de etapă, au îmbunătățit ușor, ușor evoluția țării din 2007 încoace. Cu toate acestea, există curentul hemoragiei sociale- foarte mulți români ce pleacă peste hotare-, deși sunt mai multe firme.
“ Sistemul fiscal are complicații inexplicabile, nemulțumirea și neîncrederea către instituțiile de stat au atins cote ridicate”.
Ce merge bine în România?
Ţara sigură, stabilă din punct de vedere financiar şi politic.
Ce merge rău în România?
Planificarea pe termen lung, volatilitatea legislativă, agenda publică greşit intenţionată.
Care credeți că este principala cauză a menținerii decalajului de dezvoltare dintre România și alte state din UE?
Infrastructura, lipsa de personal calificat, lipsa industriei aducătoare de plus-valoare, există, în principal, doar industrie brută ce merge la export.
Care este personalitatea care influențează cel mai mult evoluția României în prezent? De ce aceasta și prin ce/cum anume?
Clasa politică în general. Primele patru persoane în stat: preşedintele, preşedinţii Camerelor, Primul Ministru.
Care este cea mai mare amenințare care ar putea influența evoluția României în următorul an? De ce spuneți asta?
Instabilitatea politică, în contextul vecinătăţilor problematice.
Cine credeți că ar putea schimba în bine evoluția țării noastre în viitorul apropiat? De ce acesta/aceasta și cum anume?
O clasă politică deschisă către agenda cetăţeanului de rând. Prin măsuri concrete, comunicate eficient, fără fricţiuni şi orgolii personale.
În care țări aveți cea mai mare încredere? (primele cinci). Ce anume la aceste țări vă inspiră încredere?
Germania, Franta, Norvegia, Islanda, Slovenia. Capacitatea de armonizare a agendei europene, inclusiv financiar, investiţional, cu agenda locală.
În care țări aveți cea mai puțină încredere? (primele trei). Ce anume la aceste țări vă inspiră neîncredere?
Ucraina, Ungaria, Polonia. Capacitatea de autocratizare a puterii politice.
Care este valoarea care definește Romania în prezent? Dar valoarea care lipseste cel mai mult în societatea românească la acest moment?
Emoţie redundantă. Stabilitatea pe termen lung a predicţiilor financiare şi politice.
Cum apreciați pe o scală de la 1 la 5 (1 foarte proastă, 5 foarte bună) calitatea clasei politice care a decis soarta României în ultimii 10 ani? Principalul defect/Principala calitate?
De la 1 la 5 (1= foarte rar, 5= foarte frecvent) , cât de frecvent credeți că sunt încălcate în prezent în România următoarele valori?
Promovarea competenței - 4
Respectul față de adevăr - 4
Angajamentul față de valorile naționale - 1
Libertatea de exprimare - 2
Încrederea în instituții - 5
Sancționarea corectă a ilegalităților - 3
Doi. Principalul defect: mişcarea browniană. Principala calitate: deschiderea către vest.
Care este greseala cea mai mare a clasei politice din ultimii 10 ani?
Promovarea intereselor politice de moment în dauna celor economice necesare.
Ce urare ați face României pentru 2018?
La mulţi ani, România, ţară frumoasă şi prea agitată!
Acesta este al treilea palier al unei ample analize Jurnalul şi Antena 3 (primele două sunt studiile Avangarde şi CURS), reprezentat de opiniile competente solicitate unui număr de 20 de experți din diverse domenii, cu ajutorul cărora am reușit să conturăm cât mai precis orizontul așteptărilor şi inventarul dezamăgirilor românilor în anul Centenarului. Ceea ce urmează este o lectură pasionantă, dincolo de rigoarea științifică a cercetărilor sociologice, iar în zilele următoare veți găsi pe larg în Jurnalul comentariile și analizele critice ale celor douăzeci de profesioniști care au participat la acest demers unic.