x close
Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri! Nu, multumesc Accept
Jurnalul.ro Special Interviuri Sinescu merge mai departe

Sinescu merge mai departe

de Magda Marincovici    |    16 Aug 2007   •   00:00
Sinescu merge mai departe
Sursa foto: LUCIAN ALECU/

După o intervenţie chirurgicală unică, disecată pe toate părţile in presă, in Colegiul Medicilor, intr-o comisie a Ministerului Sănătăţii, care incă nu s-a pronunţat, profesorul doctor Ionel Sinescu, şeful Clinicii de Chirurgie Urologică şi Transplant Renal Fundeni, merge mai departe. Acum, principalul său ţel este infiinţarea pe platforma Fundeni a Institutului de Boli Renale.


  • Jurnalul Naţional: Lucraţi de aproape şapte ani la un proiect numit Institutul de Boli Renale Fundeni. Care sunt principalele argumente in susţinerea acestui proiect?

Prof. dr Ionel Sinescu: Clinica de Chirurgie Urologică de la Fundeni este unul dintre cele mai mari centre din Europa, apreciată de Asociaţia Europeană de Urologie ca un Centru de Excelenţă. Acest centru atrage o patologie extrem de complexă, care ne obligă să acoperim toate cele 12 subspecialităţi ale urologiei, de la endourologie la urologia oncologică şi reconstructivă pănă la transplantul renal.  Â


  • Aţi avut un model anume?

Am preluat modelul de la Clinic Cleveland Foundation (SUA), unul dintre cele mai prestigioase centre din lume. Am stat acolo şase luni şi am preluat tot ce era performant in urologie. Eu şi ceilalţi 18 colegi, plus 25 de rezidenţi efectuăm peste 8.000 de operaţii pe an intr-un bloc operator cu nouă săli de operaţie numai pentru urologie, o reanimare modernă, completă şi complex echipată. Clinica mai cuprinde departamentul de transplant renal, autonom in sensul că are personal medical specializat, 32 de paturi, unicat in ţară, doi medici anestezişti-reanimatori, trei nefrologi, tot personalul medical fiind angrenat numai pentru ingrijirea pacienţilor in insuficienţă renală, care urmează a fi transplantaţi, şi in perioada posttransplant. Mai avem o staţie de dializă cu două aparate, care sunt utilizate numai pentru centrul de transplant. Prin organizare şi prin faptul că toţi cei 18 medici ai clinicii sunt specializaţi in străinătate pe diverse aspecte ale urologiei, prin cazuistica abordată şi prin rezultate la fel de bune sau chiar mai bune decăt media europeană, acesta este un centru in vărful urologiei moderne. De aceea, comparaţia cu Centrul american de la Cleveland nu este deloc forţată. Fac această precizare pentru a şti unde ne aflăm. Nu am reuşit pănă acum să infiinţez acest Institut de Boli Renale la Fundeni, dar sper să reuşesc. Pentru că tot pe această platformă se află Institutul de Cardiologie, care se ocupă de patologia aparatului cardiovascular, medical, chirurgical şi substitutiv.


Pro şi contra

  • Cine susţine acest proiect?

Guvernul. Este un proiect care are nevoie de aprobarea ministerelor Sănătăţii şi Invăţămăntului. Documentaţia se află la Ministerul Sănătăţii din luna noiembrie 2006 şi aşteptăm un răspuns. Din discuţiile avute cu ministrul Nicolăescu mi-am dat seama că a primit acest proiect ca pe un act de reformă medicală reală, adevărată.


  • Şi cine se impotriveşte acestui proiect?

Opoziţia vine in special din Institutul Clinic Fundeni, de la unii medici. Centrul de Urologie este cel mai performant din spital. Or, dacă acesta dispare din configuraţia spitalului, sumele alocate de Casa de Asigurări vor fi mai mici. Pentru acest proiect noi avem nevoie doar de aprobările respective, nu de fonduri suplimentare, nici de spaţii noi.


  • Să inţeleg că sunteţi susţinătorul spargerii colosului numit Spitalul Fundeni?

In fapt, nu este o spargere, ci o reconfigurare pe criterii profesionale de reformă. In prezent, Spitalul Fundeni este un colos, greu de manageriat şi heterogen ca performanţă.


  • Dar mai există un institut cu un profil asemănător la Cluj. E loc sub soare pentru ambele institute?

Da. Mai ales că noi nu avem nici un fel de interferenţe cu patologia care se rezolvă la Cluj. Iar fiecare pacient are dreptul să meargă unde doreşte.


Premieră: da sau nu

  • Domnule profesor, in ziua de 4 august, la "Fundeni" impreună cu un profesor italian aţi efectuat trei intervenţii chirurgicale de anvergură: rezecţii tumorale renale prin crioterapie. Unele ziare v-au acuzat că aţi pus la punct acest şoc mediatic pentru a acoperi eşecul inregistrat in cazul Patriarhului. Care este adevărul?

Acuzaţia este absurdă. Patriarhul a decedat la 30 iulie, ora 17:00. Işi poate inchipui cineva, dacă judecă serios, că in numai patru zile puteam eu să găsesc trei pacienţi care să se preteze la operaţie prin metoda respectivă, să programez operaţiile, să aranjez cu profesorul Franco Lugnani, preşedintele Societăţii Internaţionale de Crioterapie, el să ajungă in Romănia şi totul să se termine cu bine? Vă asigur că nu era posibil. Adevărul este că toate pregătirile au inceput cu două luni inainte. Atunci a fost stabilită şi data: 4 august 2007. Dovadă că şi acuzaţia că eu urma să plec in concediu la 1 august este o invenţie. Cum să-mi fi programat concediul la 1 august, cănd la 4 august urma să vină prof. Lugnani şi să operăm impreună!?


  • Vi s-a reproşat că nu a fost o premieră naţională, metoda fiind aplicată deja la Cluj in urmă cu şase luni, şi nici o premieră in Capitală, pentru că Euroclinic v-a luat-o inainte. Ce a fost in realitate?

Vă rog să reţineţi că eu nu am pronunţat cuvăntul premieră. Am dat chiar un comunicat in ziua de joi, 2 august, in care precizam că "in 4 august 2007, la Centrul de Chirurgie Urologică, Dializă şi Transplant Renal Fundeni vor fi trataţi prin crioterapie trei pacienţi cu tumori renale ce se incadrează in ghidurile EAU". La conferinţa de presă, profesorul Franco Lugnani a spus că operaţiile respective au fost făcute in premieră in această parte a Europei. Iar presa l-a citat.
Â

  • Dar profesorul Lugnani nu ştia de operaţiile făcute la Cluj şi in Bucureşti, la Euroclinic?

Ştia. Dar noi, la Fundeni, am reuşit să rezecăm tumorile fără să sacrificăm rinichii. Căt priveşte Clujul, acolo au fost proceduri de crioterapie la prostată, nu la rinichi.


  • Ce este TUMT, la care se referea recent profesorul Mihai Lucan, şeful Institutului Clinic de Urologie şi Transplant Renal din Cluj-Napoca?

Este o metodă alternativă de tratament in adenomul de prostată, ce constă in incălzirea prostatei la 42-44 de grade Celsius, cu ajutorul unei sonde uretro-vezicale conectate la un aparat generator de căldură. Metoda este in stadiu experimental, nevalidată incă in urologia mondială. De altfel, şi rezultatele sunt controversate. Mulţi bolnavi care incearcă "marea cu degetul" in cabinetul privat unde se aplică această metodă sunt apoi nevoiţi să recurgă la operaţii standard. Cel puţin zece dintre bolnavii care au apelat la această metodă la Cluj au ajuns apoi pe masa de operaţie la Fundeni. Aproximativ 96% din adenoamele de prostată, pe plan mondial, se tratează prin rezecţie endoscopică, iar restul - 4% - prin alte metode: operaţie clasică, deschisă ori alte soluţii terapeutice. Aşadar, metoda TUMT are valoare predominant comercială şi aproape deloc sau chiar deloc valoare terapeutică in prezent.


Şi, totuşi, despre Patriarh

  • Intr-un an, căte intervenţii de adenom de prostată efectuaţi la Fundeni?

Peste 600 pe an. Rezecţia endoscopică a adenomului de prostată este o operaţie ultrastandardizată. Adică nu prea ai o contribuţie personală deosebită. Doar atunci cănd adenomul este peste 65-70 de grame şi este asociat cu calculi de vezică urinară, cu diverticuli vezicali sau cu alte complicaţii se face operaţie deschisă. După vărsta de 80 de ani, peste 80% dintre bărbaţi suferă de adenom de prostată, care, iniţial, presupune tratament medicamentos. Cănd pacientul nu mai răspunde la tratament se impune soluţia chirurgicală.


  • Domnule profesor, pare că intervenţia chirurgicală la care a fost supus Patriarhul nu s-a terminat. Ea continuă in presă, unde este disecată pe toate părţile. Vreau să ştiu de ce un pacient de talia Patriarhului a fost operat in regim de urgenţă?

Patriarhul avea diagnosticul de adenom de prostată stabilit incă din ianuarie 1990 la Spitalul Elias de profesorul doctor Mihai Bănă, urolog. Patriarhul avea atunci 75 de ani. Incă de atunci putea fi operat. Dar pentru aceasta, in mod normal, trebuia să aibă un urolog care să evalueze in timp suferinţele aparatului urinar, in special pe cele ale prostatei. In ultimele luni, in pofida tratamentului medicamentos prescris, suferinţa Patriarhului devenise de nesuportat.


  • Domnule profesor, pentru a limpezi speculaţiile unor ziarişti: cum l-aţi operat pe Patriarh?
 Incă o dată şi răspicat: endoscopic; pe inţelesul tuturor... "cu laser".


  • Ce presupune operaţia cu laser?

In terminologia proprie acestei ţări, prin laser pacienţii inţeleg rezecţie endoscopică a adenomului de prostată, metodă care presupune introducerea prin uretră in vezica urinară a unui aparat numit rezectoscop care, prin intermediul unei anse electrice, rezecă fragment cu fragment porţiunea adenomatoasă a prostatei. Fragmentele prostatice rezultate din rezecţie sunt evacuate prin aspiraţie din vezica urinară pe teaca rezectoscopului. Cu ajutorul ansei electrice se produce pentru hemostază electrocoagularea vaselor care săngerează. Operaţia se termină după rezecţia intregului ţesut adenomatos, cu inserţia unei sonde uretro-vezicale, cu balonetul umflat, ce comprimă mecanic zona operată, ajutănd complementar hemostaza. Pe scurt, pe sondă curge urina care vine de la cei doi rinichi. Operaţia clasică presupune scoaterea adenomului de prostată de regulă prin vezica urinară, impunănd evident incizia peretelui abdominal şi a peretelui vezical, după care sutura chirurgicală a acestora. Sonda se menţine de regulă patru-şapte zile, in funcţie de biologia pacientului, după care scoaterea sondei permite reluarea urinărilor pe cale naturală, in condiţii normale.


  • Ce invăţăminte aţi dobăndit după această experienţă unică din cariera dumneavoastră?

Unul singur: orice afecţiune, inclusiv adenomul de prostată, trebuie diagnosticată şi tratată corect şi competent la momentul oportun. Medicul are obligaţia morală şi profesională de a răspunde solicitărilor pe care le primeşte in scop terapeutic. In acelaşi timp, pentru fiecare pacient ("există bolnavi şi nu boli"), medicul decide metoda terapeutică adecvată rezolvării afecţiunii, in contextul celorlalte boli coexistente ale organismului. La solicitarea Prea Fericitului Patriarh mi-am asumat toată responsabilitatea profesională, morală şi legală pentru redresarea stării de sănătate, ce se impunea imperios, decizănd, efectuănd şi urmărind toate etapele de diagnostic: indicaţie terapeutică, tratament chirurgical şi evoluţie chirurgicală postoperatorie. Apreciez cu toată fermitatea, după ce am refăcut mental toate aceste etape, că toată conduita mea medicală a fost corectă, aşa cum de altfel s-ar fi procedat in oricare alt centru urologic cu experienţă.

×
Subiecte în articol: interviu august proiect fundeni prostată