Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Departamentul va funcționa, conform proiectului de lege în cauză, până la împlinirea unui termen de 30 de zile de la data încheierii negocierilor pentru aderarea Republicii Moldova la Uniunea Europeană și va întreprinde demersuri numai la cererea autorităților de la Chișinău.
Inițiativa se numește PLX 305/2023 - propunere legislativă pentru organizarea și funcționarea Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană și a fost înaintată Parlamentului României de nouă deputați ai Partidului Național Liberal. Pe lista inițiatorilor îi regăsim pe Ben Oni Ardelean și pe Claudiu Florin Roman (FOTO).
Conform textului actului normativ propus, Departamentul pentru Integrare a Republicii Moldova în Uniunea Europeană urmează să fie o instituție administrativă autonomă, cu personalitate juridică și care va avea misiunea de a acorda asistență tehnică instituțiilor și autorităților publice din Republica Moldova exclusiv cu privire la procesul de aderare la Uniunea Europeană. Acest departament ar urma să își înceteze activitatea în termen de 30 de zile de la momentul încheierii negocierilor de aderare a Republicii Moldova la UE.
Atribuțiile noi structuri se referă la acordarea de asistență tehnică, la cererea autorităților publice din Republica Moldova, în procesul de negociere și de adoptare a acquis-ului comunitar. De asemenea, Departamentul va monitoriza, tot la cerere, stadiul de realizare a capitolelor de negociere și va furniza, tot la cerere, expertiză de specialitate. Mai mult, instituția va elabora studii, monitorizări și alte documente, la solicitarea Chișinăului, și va elabora proiectul bugetului propriu, care se va aproba prin legea bugetului de stat.
Șef votat politic, în Plenul Parlamentului
Interesant este că propunerea legislativă instituie faptul că Departamentul urmează a fi condus de un președinte, cu rang de secretar de stat, al cărui mandat este de patru ani, cu posibilitatea reînnoirii o singură dată. În proiect se precizează că acest președinte este numit prin hotărâre adoptată în ședință comună a Senatului și a Camerei Deputaților, la propunerea grupurilor parlamentare, „dintre persoanele cu pregătire și expertiză în domeniul juridic și administrativ”. Este numit președinte al Departamentului pentru Integrarea Republicii Moldova în Uniunea Europeană candidatul care întrunește majoritatea voturilor deputaților și senatorilor.
Mandatul președintelui încetează fie la expirarea de drept, fie prin demisie, prin revocare, prin deces sau la împlinirea termenului de 30 de zile de la încheierea procesului de negociere.
Mai departe, legea prevede că organizarea și funcționarea aparatului propriu al Departamentului, numărul de posturi, statutul personalului, atribuțiile acestuia și structura organizatorică se vor stabili prin regulamentul de organizare și funcționare, aprobat prin hotărâre a Birourilor Permanente ale celor două Camere, la propunerea Departamentului.
Salarii și sporuri
Personalul care va lucra la această nouă structură va avea același statut cu personalul din aparatul de lucru al Parlamentului, iar salarizarea se va face la nivelul prevăzut de lege pentru funcționarii parlamentari. „Întreg personalul va beneficia de sporuri sau alte adaosuri salariale stabilite potrivit legii, calculate la salariul de bază lunar brut sau la indemnizația de încadrare corespunzătoare funcției în care sunt încadrați respectivii angajați”, mai prevede textul legii propuse.
De asemenea, personalul aparatului de specialitate al noului Departament, cu statut de funcționar public parlamentar, nu poate face parte din partide politice sau formațiuni politice. Mai mult, prin hotărâre a Birourilor Permanente ale celor două Camere, Departamentului i se va aloca un spațiu pentru desfășurarea activității la nivelul clădirii Palatului Parlamentului.
Inițiatorii susțin că legea este un răspuns la „agresiunea barbară a Rusiei în Ucraina”
În expunerea de motive, inițiatorii acestei legi susțin că „agresiunea barbară a Federației Ruse în Ucraina a generat puternice șocuri economice și sociale în întreaga Uniune Europeană, în special în Republica Moldova” și că „fără sprijinul oferit de România (financiar și energetic), drumul pro-european pe care a pornit Republica Moldova ar fi avut grav de suferit. Mai mult, agresiunea rusă și amenințările proferate de Federația Rusă la adresa Chișinăului au întărit și mai puternic relațiile dintre statele de pe cele două maluri ale Prutului”.
În documentul citat se mai arată că, în 14 aprilie 2022, Comisia Comună pentru Integrare Europeană dintre Parlamentul României și Parlamentul de la Chișinău a adoptat o rezoluție de susținere a procesului de aderare a Republicii Moldova la Uniunea Europeană. „În textul acestei rezoluții s-a precizat că (…) «exprimăm inițiativa conturării unui organism de consultare și de îndrumare în subordinea Parlamentului României care să vizeze oferirea de suport atât Parlamentului Republicii Moldova, cât și tuturor celorlalte instituții angajate în parcursul european în vederea depășirii deficiențelor inerente apărute odată cu procesul de reforme către dreptul european»”, mai susțin inițiatorii acestei legi.
Proiectul se află în dezbatere publică până pe data de 6 iunie 2023, a fost depus la Biroul Permanent al Camerei Deputaților în data de 3 mai și a intrat în dezbaterea Camerei inferioare a Parlamentului. Se așteaptă avizele Consiliului Economic și Social și Consiliului Legislativ, precum și punctul de vedere al Guvernului României. Senatul va fi Camera decizională.
