Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Telefonul care „sună mai rău ca la dispeceratul 112”, nopți nedormite de grija unor pacienți cu risc de a face forme grave de COVID, dar care refuzau cu obstinație internarea, speriați că la spital „îi omoară cu zile”, teama de malpraxis, deoarece au fost puși să aprecieze severitatea bolii unui om infectat cu coronavirus fără analize și radiografie. Acestea sunt câteva dintre cele mai frecvente probleme cu care s-au confruntat medicii de familie în cele 6 luni de monitorizare la domiciliu a pacienților bolnavi de COVID-19.
În octombrie 2020, Guvernul Orban a pus în cârca medicilor de familie responsabilitatea îngrijirii la domiciliu a pacienților cu forme ușoare de COVID-19, fără să mai fie nevoie de o evaluare inițială a sănătății lor la spital. Decizia guvernanților i-a revoltat atunci pe doctorii care asigură asistența medicală primară, aceștia spunând că, prin această reglementare, statul se spală pe mâini de o parte din bolnavi, care sunt „lăsați să se descurce cum o vrea imunitatea lor”. Pentru fiecare pacient cu coronavirus avut în grijă, medicilor de familie li s-a spus că vor primi câte 105 lei, însă asta implica și semnarea de noi contracte cu Casele de Asigurări de Sănătate (CAS).
Au preferat să rămână fără „suta de lei” promisă
După 6 luni de la adoptarea OUG, Federația Națională a Patronatelor Medicilor de Familie le-a solicitat doctorilor să spună cât de solicitantă este monitorizarea la domiciliu a bolnavilor de COVID-19, atât din punct de vedere clinic, cât și din punct de vedere psihic, dar și dacă au semnat sau nu cu casele de asigurări de sănătate contractul de monitorizare a acestor pacienți. Din răspunsurile primite din toată țara reiese că majoritatea doctorilor fac această monitorizare, însă mulți au ales să nu semneze contractul croșetat de CAS, din cauza „birocrației suplimentare”. Totodată, medicii au apreciat această activitate ca fiind cea mai stresantă și mai solicitantă formă de a practica profesia de medic.
Expuși malpraxisului
„Este una dintre cele mai solicitante activități desfășurate la cabinet, mai ales din punct de vedere psihic. Trebuie să vorbești cu toți pacienții zilnic sau de mai multe ori pe zi, ei sunt stresați, nu știu dacă sunt întotdeauna sinceri în descrierea simptomelor, asta ca să nu ajungă la spital”, își împărtășește experiența C.M.V., medic de familie din București, care monitorizează pacienții, dar care nu a încheiat contractul cu CASMB pentru a primii banii promiși de Guvern. Un altul spune că „numărul real de pacienți COVID la domiciliu, cel puțin în București, este dublu”, pentru că mulți dintre ei fac doar teste rapide acasă.
„Nici unul din pacienții pe care i-am monitorizat până în prezent nu a beneficiat de investigații paraclinice și consultul unui medic care să-l încadreze în forma ușoară. Practic, asistenta medicală de pe ambulanță care a recoltat proba pentru test RT-PCR sau a efectuat testul rapid recomandă îngrijirea de către medicul de familie (eventual recomandă pacientului să ceară de la medicul de familie Azitrox sau, mai la modă, Eficef, Dexametazona, Clexane etc). Este inacceptabil, având în vedere evoluția cameleonică și imprevizibilă a acestei boli”, spune și C.L., medic de familie din Bacău, precizând că a avut „nopți nedormite de grija unor pacienți la risc, care refuzau cu obstinație internarea”.
Un alt medic din Timiș se plânge de „acuratețea informațiilor oferite de pacienții speriați de varianta mersului la spital, unde «îi omoară cu zile»” și spune că fără ajutorul unui medic rezident ar fi trebuit să stea, zilnic, câte 3-4 ore în plus la cabinet, „unde telefoanele sună mai rău ca la dispeceratul 112”.
„Este, poate, cea mai stresantă și mai solicitantă formă de a practica profesia de medic. Și cea care ne expune cel mai mult malpraxisului. Tratăm pe baza unor aprecieri subiective ale pacienților o boală care poate fi cumplită”.
F. L., medic de familie Arad
Faptul că pacienții nu beneficiază de o evaluare inițială clinică și paraclinică reprezintă un motiv major de stres în activitatea de monitorizare a pacienților pozitivi, consideră medicii de familie.
