Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Într-un interviu acordat în exclusivitate pentru Jurnalul Naţional, ministrul de Justiţie de la Chişinău, Alexandru Tănase, marchează "dezgheţul" relaţiilor interministeriale dintre Republica Moldova şi România, îngheţate timp de opt ani de guvernarea comunistă, şi punctează faptul că Transnistria este parte integrantă a R. Moldova, precizând că decizia asupra acestui teritoriu aparţine numai ţării sale, în ciuda poziţiei comune împărtăşite de Ucraina şi Rusia.
Ţară europeană, cu o populaţie mai mică faţă de cea a Berlinului, R. Moldova vrea pentru cetăţenii ei dreptul de liberă circulaţie în statele UE. Contrabanda cu ţigări nu s-a născut în România şi nici în Republica Moldova; se întâmplă şi în porturile olandeze, şi fenomenul va dăinui atât timp cât "vor exista regimuri fiscale foarte diferite la frontierele dintre state". Aflăm şi ce salarii au magistraţii moldoveni ori cum la ei în ţară instanţa nu poate substitui legea de salarizare a judecătorilor şi procurorilor, dar şi ce poate cere un ministru pentru atacul la adresa libertăţii presei: destituirea preşedintelui Curţii Supreme de Justiţie.
● Jurnalul Naţional: Cât de important este Acordul de colaborare semnat joi la Bucureşti cu ministrul român de Justiţie, Cătălin Predoiu? Practic, în ce se concretizează această colaborare?
Alexandru Tănase: Trebuie să menţionăm două aspecte importante pe care le-am obţinut în urma semnării acestui acord. În primul rând, este vorba despre aspectul practic al acordului, deoarece atinge o serie de subiecte importante pentru ambele părţi, cum ar fi armonizarea legislaţiei, reforma judecătorească, cooperarea pe domeniul sistemului penitenciar, registrul comerţului şi starea civilă.
Din alt punct de vedere, transpune valoarea politică a evenimentului, care marchează un anumit dezgheţ şi revigorarea relaţiilor interministeriale dintre Republica Moldova şi România, care au fost îngheţate timp de opt ani de guvernarea comunistă.
Republica Moldova decide viitorul Transnistriei
● Care sunt instrumentele de care are nevoie Republica Moldova, la ora actuală, pentru a încorpora regiunea transnistreană şi a crea un tot, aşa cum se cuvine?
Nu se pune problema încorporării Transnistriei, deoarece, din punct de vedere legal, Transnistria a fost şi rămâne parte a Republicii Moldova. Există la momentul actual un format de negociere, formatul 5+2, care noi considerăm necesar de a-l menţine. Un element-cheie pentru a depăşi această criză transnistreană îl constituie retragerea necondiţionată a trupelor şi muniţiilor străine de pe teritoriul Republicii Moldova.
Un alt pas important constă în transformarea misiunii din stânga Nistrului într-o misiune civilă de pacificare. În acest sens, există premise pentru a ajunge la o soluţie politică pentru acest conflict. Este important să menţionăm că soluţionarea diferendului transnistrean nu poate avea loc prin metode violente. În acest sens, avem înţelegerea necesară din partea partenerilor noştri din Ucraina şi Federaţia Rusă.
● Ce valoare are, din punctul dumneavoastră de vedere, declaraţia Medvedev-Ianukovici, semnată la Kiev în urmă cu câteva zile, în contextul în care ea a avut loc în afara formatului de negocieri 5+2 şi în lipsa unei informări prealabile a autorităţilor de la Chişinău? Este posibil ca această declaraţie să degradeze statutul negocierilor dintre Chişinău şi Tiraspol, aşa cum susţin analiştii politici?
Această declaraţie are mai mult o valoare politică. Această declaraţie nu conţine nimic nou din ce nu s-ar fi spus până acum. Sigur, avem anumite rezerve când două state adoptă o declaraţie pe problemele Republicii Moldova fără a consulta autorităţile moldoveneşti. Este o atitudine care nu poate să dea mai multă încredere unei relaţii. Republica Moldova nu este un subiect al unor relaţii care poate fi decis în afara participării Republicii Moldova. Noi suntem cei care decidem asupra suveranităţii teritoriului nostru, chiar dacă o parte a acestui teritoriu se află temporar sub control militar şi politic străin.
Constituţia Republicii Moldova stabileşte că Transnistria este parte integrantă a Republicii Moldova şi doar noi suntem cei care putem să luăm o decizie asupra viitorului acestui teritoriu. O declaraţie nu este un document care ar impune şi anumite obligaţii pentru Republica Moldova. Este un punct de vedere al Ucrainei şi al Federaţiei Ruse, de care noi am luat act, dar totuşi toate problemele privind viitorul Transnistriei urmează a fi rezolvate în formatul 5+2.
Au fost daţi afară judecătorii care au judecat, în incinta comisariatelor de poliţie, arestările din aprilie 2009
● Cum au fost soluţionate dosarele persoanelor reţinute la Chişinău în urma protestelor de anul trecut? Vă rog, faceţi o scurtă trecere în revistă a evoluţiei soluţionării acestor dosare.
Acuzaţiile care au fost formulate împotriva persoanelor arestate la 7 aprilie 2009 în mare parte au fost retrase. Ministerul Justiţiei a semnat şi acorduri de reglementare amiabilă pe acele cazuri care deja erau la Curtea Europeană. În Parlament se află un proiect de lege, promovat de Guvern, cu privire la amnistie, ce prevede amnistierea persoanelor care au fost trase la răspundere penală, fie au fost condamnate pentru fapte care au legătură cu libertatea de exprimare, fie libertatea de exprimare şi libertatea manifestărilor paşnice. Judecătorii care au judecat în incinta comisariatelor de poliţie au fost disponibilizaţi.
● Cum a fost soluţionat cazul lui Jonathan Jerusalayem Netanyahu, reţinut în aprilie 2009 pe motiv că a instigat la violenţe de stradă?
Cazul Netanyahu, dosar aflat pe rolul Curţii Europene a Drepturilor Omului, a fost soluţionat prin încheierea unui acord de reglementare amiabilă.
Ministrul Tănase promite că între România şi Moldova nu se va mai ajunge la expulzarea diplomaţilor
● Există acorduri între România şi Republica Moldova privind extrădarea? Vă rog să faceţi referire inclusiv la expulzarea de diplomaţi români sau moldoveni.
Există o practică internaţională referitoare la expulzarea diplomaţilor străini. În cazul de faţă, problema dată se află mai mult în albia politică decât juridică. Într-o ţară normală, între două state vecine care au foarte multe lucruri în comun, nu se ajunge expulzarea diplomaţilor. Dar ăsta este felul comuniştilor de a înţelege relaţiile de bună vecinătate. Acum avem un Guvern ce are o viziune de parteneriat cu statele vecine, inclusiv cu România, şi care nu va admite degradarea relaţiilor cu statele din vecinătate până la expulzarea diplomaţilor.
● În luna mai anul acesta aţi trimis CSM din Republica Moldova o sesizare prin care aţi cerut sancţionarea unor judecători, printre care se numără şi preşedintele Curţii Supreme de Justiţie, Ion Muruianu, pentru că ar fi comis încălcări flagrante în examinarea unor cauze. În ce anume au constat încălcările? Este vorba doar despre sancţiuni disciplinare sau se intră şi în sfera penalului, Parchetul nu efectuează cercetări în aceste cazuri?
După opt ani de comunism, justiţia a avut de suferit foarte mult, fiind afectată de multe probleme. În acest sens, desigur, corectarea unor situaţii trebuie să aibă loc prin înlocuirea celor care au comis ilegalităţi. Am cerut demisia preşedintelui Curţii Supreme pentru atacuri la adresa presei care nu pot fi permise într-o societate democratică. De asemenea, au avut loc audieri în Parlament pe acele dosare pe care le-a pierdut Republica Moldova la Curtea Europeană.
● Cum staţi cu lupta împotriva corupţiei din sistemul judiciar? Câţi procurori şi judecători sunt cercetaţi pentru fapte de corupţie? În câte cazuri există sentinţe definitive şi irevocabile de condamnare? Dar achitări?
Lupta împotriva corupţiei nu este o campanie care are început şi sfârşit. Este o acţiune permanentă ce trebuie să se efectueze constant ani la rând, fie că este vorba despre judecători, procurori, funcţionari publici, miniştri sau şefi de stat. Este important ca toată lumea să înţeleagă că oricine este responsabil în faţa legii, în mod special pentru acte de corupţie.
Nu se ţine o statistică aparte pe condamnările pe judecători, deoarece judecătorii nu sunt unicii care, din păcate, comit asemenea acţiuni. Sunt foarte multe categorii de funcţionari publici sau demnitari care au comis sau mai sunt implicaţi în diferite scheme de corupţie. Tocmai din acest motiv noi avem o analiză amplă şi adâncă a situaţiei, ca să nu transformăm această problemă serioasă într-o răfuială cu un judecător, procuror sau un demnitar.
● În România sunt considerate fapte de corupţie luarea şi darea de mită, traficul de influenţă, primirea de foloase necuvenite. Totodată, refuzul neexplicit al unei oferte de mituire este considerat ca o acceptare, la noi fiind incriminată şi această simplă acceptare. Legile Republicii Moldova ce prevăd în această materie şi care sunt pedepsele prevăzute?
Cam acelaşi lucru prevede şi legislaţia în Republica Moldova. Atât calificările faptelor penale, cât şi sancţiunile din Republica Moldova sunt apropiate celor din România. Codul Penal al Republicii Moldova incriminează coruperea pasivă, coruperea activă, traficul de influenţă, abuzul de putere sau abuzul de serviciu, excesul de putere sau depăşirea atribuţiilor de serviciu, primirea de un funcţionar a recompensei ilicite, încălcarea regulilor privind declararea veniturilor şi a proprietăţii de demnitarii de stat, judecători, procurori, funcţionarii publici şi unele persoane cu funcţie de conducere.
În funcţie de gravitate şi de circumstanţele cauzei, aceste fapte sunt pedepsite cu închisoare de la 2 la 7 ani, cu amendă şi cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcţii sau de a exercita o anumită activitate pe un termen de până la 5 ani.
● Contrabanda cu ţigări pe graniţa cu România, aveţi statistici? În câte din transporturile de contrabandă depistate în ţara noastră sesizarea a venit de la autorităţile din Republica Moldova?
Contrabanda cu ţigări nu are loc doar la frontiera moldo-română. Are loc la frontiera tuturor statelor europene, deoarece politica fiscală în interiorul Uniunii Europene încurajează fluxul de contrabandă din toată lumea. Am citit că şi în porturile din Olanda se face contrabandă cu ţigări. Noi facem tot posibilul ca să curmăm aceste scheme criminale, avem zeci de persoane care se află sub urmărire penală şi sub supravegherea atentă a instituţiilor abilitate ale statului.
Dacă ar fi să analizăm comparativ cu alte frontiere ale Uniunii Europene, sunt convins că Moldova nici pe departe nu este cazul care ar arăta că cea mai mare contrabandă spre UE vine din Moldova. Vameşul este una dintre cele mai vechi profesii din lume, iar aceasta, de fapt, înseamnă că şi contrabanda nu s-a născut în România sau în Moldova. Contrabanda va exista atât timp cât vor exista regimuri fiscale foarte diferite la frontierele dintre state.
Moldovenii nu înţeleg de ce nu li se acordă dreptul de liberă circulaţie în UE
● Cum combateţi migraţia ilegală care s-a dezvoltat foarte mult, pe ruta românească, din momentul în care România a devenit membră a Uniunii Europene?
Este o informaţie nu tocmai exactă. Ca şi în cazul contrabandei, în Uniunea Europeană emigrează legal sau ilegal oameni din mai multe state. Nu există nici o statistică ce ar demonstra că din Republica Moldova pătrund mai mulţi emigranţi în UE decât din alte ţări. Pentru a combate emigrarea ilegală, este necesară nu doar securizarea frontierelor, dar şi o clarificare a politicii de vize pe care o are Uniunea Europeană în raport cu vecinii săi.
Noi nu vedem nici un argument de ce Republica Moldova, care este o ţară europeană, cu o populaţie mai mică faţă de cea a oraşului Berlin, trebuie să beneficieze de un tratament destul de dificil pentru a avea dreptul de circulaţie în statele UE. Sperăm ca în termene cât mai restrânse să obţinem pentru cetăţenii noştri dreptul de a circula fără vize în statele UE. Aceasta ar însemna o soluţionare durabilă a problemei date.
● Aveţi o statistică a cazurilor de trafic internaţional de armament ajunse pe masa judecătorilor? Există cazul Viktor Bout în justiţia moldovenească?
În ceea ce priveşte cazuri similare Viktor Bout, nu avem cazuri de trafic internaţional de armament înregistrate. Republica Moldova nu produce armament sau muniţii.
"Instanţa nu poate să substituie legea"
● Care este relaţia dintre ministerul pe care îl conduceţi şi magistraţi, CSM, Curtea Supremă de Justiţie, Parchet? Bugetele instanţelor cine le administrează?
Relaţia cu CSM este exact aceeaşi ca în orice ţară din Europa. Noi suntem cei care ne batem ca justiţia sa aibă cât mai multe fonduri. Suntem cei care avem grijă ca să nu aibă loc o imixtiune în activitatea judiciară. Dar, în acelaşi timp, suntem şi autoritatea care cere respectarea legii, a eticii şi a normelor deontologice ale judecătorilor. Ca şi în alte ţări, pe alocuri se întâmplă ca impunerea anumitor exigenţe legate de calitate, etică şi deontologie să nu placă tot timpul corpului de magistraţi.
● Care este venitul unui judecător, în funcţie de rangul pe care îl are? Dar al unui procuror? Puteţi face o comparaţie cu nivelul salariilor magistraţilor din România?
Salariul unui judecător variază de la circa 260 de euro lunar în cazul judecătorilor de primă instanţă la 375 de euro în cazul judecătorilor Curţii Supreme de Justiţie, la care se adaugă diverse prime şi indemnizaţii. Un procuror primeşte un salariu de la 230 de euro în procuraturile teritoriale până la 260 de euro în Procuratura Generală. Aceste salarii sunt mai mari decât în cazul altor categorii de salarizare în unităţile bugetare.
● Aveţi în ţara dvs. vreun caz de obţinere a măririi drepturilor salariale ale magistraţilor prin hotărâri judecătoreşti?
Nu avem asemenea cazuri, deoarece lucrul acesta este inadmisibil. Nu poţi printr-o hotărâre judecătorească să substitui textul legii care stabileşte cuantumul salariului. Instanţa nu poate să substituie legea.
Justiţia moldoveană rezolvă cap-coadă un dosar în doar un an
● Care sunt în prezent hibele legii avocatului?
La ora actuală, Parlamentul a votat în primă lectură o nouă lege cu privire la avocatură, iar în a doua lectură urmează să fie votată în scurt timp. Această lege reformează întregul sistem şi formează o instituţie modernă a avocaturii după modelul celui european. Această lege va fi compatibilă cu exigenţele unui stat democrat.
● Care este legislaţia moldovenească privind controlul averilor? Este mulţumitoare privind condiţiile de aderare la Uniunea Europeană? Ce aţi propune să fie schimbat?
Avem şi noi o legislaţie în domeniu, care presupune obligativitatea declarării şi verificării averii demnitarilor. Suntem în discuţii pentru a forma Autoritatea Naţională pentru Integritate. Vom elabora un mecanism compatibil cu normele democratice pentru a putea verifica eficient ceea ce ţine de averile demnitarilor.
● Câte condamnări la CEDO are Republica Moldova şi care este materia în care Curtea a constatat cele mai multe încălcări?
Prima hotărâre de condamnare a Republicii Moldova la CEDO a fost pronunţată în anul 2001. De atunci, Republica Moldova are la activ 169 de hotărâri de condamnare. Majoritatea dintre acestea se referă la încălcarea dreptului la un proces echitabil, garantat de articolul 6 din Convenţia Europeană pentru Apărarea Drepturilor Omului şi a Libertăţilor Fundamentale, inclusiv neexecutarea sau executarea tardivă a hotărârilor judecătoreşti.
O altă parte semnificativă a hotărârilor de condamnare la CEDO vizează securitatea raporturilor juridice, condiţiile de detenţie, privarea ilegală de libertate. O problemă importantă în perioada guvernării comuniste a reprezentat-o încălcarea dreptului la libera exprimare şi a libertăţii de întrunire.
● Cât durează în Republica Moldova instrumentarea unui dosar penal la Parchet? Care este durata cap-coadă a unui proces penal?
La Procuratură nu avem o statistică în acest sens, deoarece există dosare penale mai simple şi mai complicate. Aici nu ai cum să faci o statistică. În linii mari, un dosar penal poate să parcurgă toate cele trei trepte - judecarea în fond, în apel şi în recurs - într-o perioadă de până la un an. Acest termen noi îl calificăm ca fiind unul rezonabil.
● E justiţia moldovenească o Cenuşăreasă între puterile statului? (Justiţia românească s-a plâns de câteva ori că este tratată inegal şi că i se încalcă independenţa.)
Nu. Justiţia moldovenească este o putere distinctă, separată, cu autoritatea ei aparte. Independenţa justiţiei este respectată de toate puterile statului.
