Dilema PNL: cu ce dușman ne aliem la București?

De departe, cele mai neobișnuite astfel de alianțe ar putea viza alegerile locale, în special cele pentru Primăria Capitalei, pentru Consiliul General al Municipiului București, dar și pentru cele 6 sectoare. Asta, deoarece PNL se află, în acest moment, într-o coaliție de guvernare cu PSD, dar, totodată, încă se află într-o alianță postelectorală, din 2020, cu USR la nivelul administrației locale. Miza localelor de anul viitor din București este postul de primar general. Nicușor Dan încă speră într-o alianță „de dreapta”, pentru o candidatură pentru un al doilea mandat susținută de PNL, USR și PMP. Sondajele de opinie cele mai recente realizate la nivelul Capitalei arată însă că Nicușor Dan se află abia pe poziția a patra în preferințele electoratului, iar o alianță PNL-USR-PMP nu ar obține majoritatea în Consiliul General. Mai mult, un procent important la aceste alegeri ar putea fi obținut de cei de la AUR, formațiune cu care, declarativ, nu vrea nimeni să se asocieze, nici pe partea stângă, nici pe partea dreaptă a eșichierului politic. În plus, candidatura lui Nicușor Dan pentru un nou mandat poate fi năruită de justiție, acolo unde actualul edil se luptă pentru a desființa raportul ANI, cu privire la starea sa de incompatibilitate și de conflict de interese.

Zilele trecute, casa de sondare a opiniei publice CURS a dat publicității ultima cercetare sociologică referitoare la alegerile locale de anul viitor pentru București. 60 la sută dintre cei chestionați au o părere proastă și foarte proastă în legătură cu activitatea lui Nicușor Dan la Primăria Capitalei, actualul edil general bucurându-se de o cotă de încredere, în acest moment, de 26 la sută. Cota de neîncredere de care beneficiază acesta este, în schimb, de 72 de procente. Pe primele locuri la capitolul încredere se află edilul Sectorului 4, Daniel Băluță (PSD), cu 39%, edilul Sectorului 3, Robert Negoiță (PSD), cu 38%, și edilul Sectorului 5, Cristian Popescu Piedone (PUSL), cu 38%.

Cu un asemenea palmares, Nicușor Dan visează la un nou mandat de primar general, dorind să fie candidatul unei alianțe, la București, formată din PNL, USR și PMP. Din această perspectivă, lucrurile, anul viitor, se anunță a fi mai mult decât interesante.

Astfel, conform aceluiași sondaj CURS, realizat la nivelul lunii august a anului curent, dacă duminica viitoare ar avea loc alegeri locale la București, PSD s-ar clasa pe primul loc, cu un scor de 29%. PNL s-ar afla pe locul al doilea, cu un procent de 18 la sută, urmat de USR, cu 16%. „Cuiul lui Pepelea” îl reprezintă formațiunea AUR, care ar obține 14 la sută. Partidul Umanist Social-Liberal (PUSL) ar obține 6 procente, iar PMP, partidul lui Traian Băsescu, ar lua 5 procente la aceste alegeri.

Alianța „de dreapta”, puțin peste 40 de procente

Pornind de la aceste procente, se conturează, la nivelul Consiliului General al Municipiului București, două posibile alianțe, din care una l-ar putea susține pe actualul edil, Nicușor Dan. Astfel, formula visată de primarul încă în funcție, formată din PNL, USR și PMP, ar avea, după redistribuire, un procent de 43,29 la sută din numărul consilierilor generali. Departe de o majoritate care ar putea susține politic viitorul primar și care ar putea avea pretenții, cel mult, la un singur mandat de viceprimar general.

În această ecuație, PSD, împreună cu PUSL, ar rămâne într-o opoziție care să sufle în ceafa „administrației de dreapta”, cu un scor, după redistribuire, de 38,85% din numărul consilierilor generali și cu pretenții reale la un al doilea post de viceprimar general.

Ambele tabere politice ar trebui să apeleze, în această conjunctură, la voturile celor de la AUR, formațiune cu care atât PNL, cât și PSD, dar chiar și USR au precizat că nu doresc să aibă vreun fel de colaborare. AUR ar ocupa, după redistribuire, un procent de 15,55% la nivelul Consiliului General al Capitalei.

Primul test al Coaliției se va da în Parlament

PNL încă nu s-a decis, nici după trecerea verii, pe ce drum electoral urmează să o apuce la alegerile locale de la București de anul viitor. În primăvară, liberalii i-au cerut lui Nicușor Dan să bifeze o listă de obiective concrete, pentru a stabili dacă îi va mai acorda sau nu sprijin în vederea unei noi candidaturi. Termenul-limită impus a trecut, însă PNL nu a anunțat nimic în legătură cu această decizie.

De altfel, liberalii au cel puțin două probleme de ordin politic strâns legate de această situație. PNL se află în alianță de guvernare cu PSD, iar primul și cel mai dur examen al acestei coaliții urmează să fie dat, săptămânile următoare, în Parlament, odată cu asumarea răspunderii de către Cabinetul condus de premierul Marcel Ciolacu pe pachetul legii privind politica fiscală.

PNL a luat decizia să susțină aceste măsuri în Parlament și să nu se alieze celor din Opoziție, în vederea depunerii unei moțiuni de cenzură. Există, într-adevăr, câteva voci minoritare în partid, care sunt de părere că Guvernul ar trebui să pice, cum ar fi fostul premier Florin Cîțu sau ex-ministrul Finanțelor Dan Vîlceanu.

A doua problemă a liberalilor este aceea că, dacă merg în alianță cu USR pentru localele de la Primăria Capitalei, automat ar trebui să meargă în aceeași alianță și pentru cele șase primării de sector, inclusiv la Primăria Sectorului 1, unde USR, în ciuda problemelor de incompatibilitate, conflict de interese și chiar ale unui dosar penal cu care se confruntă Clotilde Armand, formațiunea lui Cătălin Drulă o susține pe aceasta cu toate forțele pentru a obține un al doilea mandat.

PNL și PSD și-ar putea adjudeca totul, dacă merg împreună

În aceste condiții, dacă liberalii nu vor să facă un nou compromis cu cei de la USR, asemenea celui făcut de fosta conducere a partidului, în anul 2020, are posibilitatea de a merge fie independent, cu un candidat propriu, la alegerile pentru Primăria Capitalei, fie în tandem cu PSD și PUSL, susținând un candidat comun. Acest candidat ar putea fi Gabriela Firea, despre care social-democrații nu au afirmat, până în acest moment, că nu ar mai susține-o pentru această funcție, fie cu un alt candidat dintre cei trei cel mai bine clasați în sondajul de opinie al CURS, citat mai sus.

În această ultimă situație, o alianță PNL-PSD-PUSL la Primăria Capitalei ar însemna, după redistribuire, un procent în Consiliul General al Municipiului București de 58,83%, funcția de primar general și ambele funcții de viceprimar general, iar în opoziție ar rămâne, pe de o parte, USR și PMP, cu un procent de 23,31 la sută, și, pe de altă parte, AUR, cu 15,55%.

Această variantă ar putea rezolva și conflictul, care datează încă din septembrie 2020, de la Sectorul 1, unde liberalii și cei de la USR se atacă necontenit. Cele două mari partide și-ar putea împărți primările de sector, astfel încât PNL să primească Primăria Sectorului 1, Primăria  Sectorului 2 și Primăria Sectorului 6, iar PSD, împreună cu cei de la PUSL, să își adjudece Primăria Sectorului 3, Primăria Sectorului 4 și Primăria Sectorului 5.

Pierderea procesului cu ANI ar înseamna, pentru actualul edil general, 3 ani de pauză de la orice funcție publică

O a treia problemă pe care ar putea-o avea atât cei de la PNL, cât și cei de la USR și cei de la PMP, dacă se decid ca, împreună, să-l susțină pe Nicușor Dan pentru un al doilea mandat de primar general este situația juridică penală și administrativă cu care se confruntă în mod direct, de această dată, chiar edilul în funcție al Capitalei. 

Nicușor Dan a fost declarat, în luna februarie a acestui an, prin raport oficial, incompatibil și în conflict de interese de către Agenția Națională de Integritate. Primarul Capitalei a atacat acest raport al ANI la Curtea de Apel București, dosarul fiind înregistrat încă din data de 2 martie 2023 pe rolul Secției a XI-a de Contencios Administrativ și Fiscal, unde Nicușor Dan cere anularea Raportului ANI nr. 7243/G/II/15 februarie 2023. Următorul termen de judecată, care poate fi și ultimul, în această fază a fondului procesului, va avea loc pe data de 21 septembrie 2023.

În acest raport al ANI, Nicușor Dan este acuzat că a încălcat articolele 30, 71, 76 și 87 alineat 1 litera „d” din Legea nr. 161/2003, respectiv conflictul de interese, principiile care stau la baza prevenirii conflictului de interese, este acuzat că a încheiat acte administrative care au produs un folos pentru sine și că a încălcat prevederile legale cu privire la incompatibilitate.

Legislația prevede faptul că persoana față de care s-a constatat starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcție sau o demnitate publică pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcția ori din demnitatea respectivă sau a încetării de drept a mandatului. De asemenea, dacă o persoană aflată în această situație a ocupat o funcție eligibilă, aceasta nu mai poate ocupa aceeași funcție pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului.

Dacă pierde procesul cu ANI, cel mai probabil după exercitarea unei căi de atac, la Înalta Curte de Casație și Justiție, Nicușor Dan ar putea să fie împiedicat să mai candideze sau, dacă a fost ales, să mai poată exercita funcția din 2024 până în 2027.

Reamintim că primarul general are, de asemenea, și un dosar penal în lucru, după ce DNA a primit, la 9 martie 2023, o sesizare din ANI, care constituie dosarul penal 99/P//2023. La dosar, există și o sesizare făcută la DNA de Ministerul Finanțelor, fiind adus la cunoștința procurorilor faptul că Nicușor Dan a încălcat normele legale cu privire la atribuțiile Primăriei Capitalei și a dispus plata din fondurile Municipiului București a nu mai puțin de 18 amenzi, primite ca persoană fizică, în valoare de 116.000 de lei. DNA și-a declinat competența, în favoarea Parchetului de pe lângă Tribunalul București în legătură cu continuarea cercetărilor sub aspectul săvârșirii infracțiunilor de conflict de interese, care este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani și cu interzicerea dreptului de a mai ocupa o funcție publică, respectiv a infracțiunii de deturnare de fonduri, care este pedepsită cu închisoarea de la 1 la 5 ani.

O altă necunoscută: Data organizării scrutinului

Pe lângă aceste probleme punctuale de la București, alegerile locale de anul viitor mai au o necunoscută. Anume, data la care vor fi organizate. Încă nu se știe cu exactitate, cu o singură excepție, când anume urmează să fie organizat fiecare dintre cele patru scrutinuri electorale în parte.

2024 este anul în care au loc atât alegeri europarlamentare, cât și alegeri locale, dar și alegerile parlamentare și cele prezidențiale. Ultimele alegeri locale în România au avut loc pe data de 27 septembrie 2020, după ce Parlamentul a decis devansarea acestui scrutin, ce trebuia, în mod normal, să aibă loc în cursul lunii iunie. Devansarea a fost justificată de pandemia de COVID-19 și de starea de alertă declarată, la acel moment, la nivel național. În aceste condiții, primarii, consilierii locali, consilierii județeni și președinții consiliilor județene aleși în 2020 pentru mandate de câte patru ani își vor fi terminat aceste mandate în toamna anului viitor. Însă în discuțiile politice există tema comasării alegerilor, comasare care ar fi chiar pe placul președintelui României, Klaus Iohannis. Deocamdată, nu s-a luat nicio hotărâre politică în acest sens.

Singura dată certă a organizării unuia dintre scrutinuri este cea referitoare la alegerile europarlamentare. De la nivelul Parlamentului European s-a decis ca aceste alegeri să se desfășoare, în întreaga Uniune Europeană, în intervalul 6 - 9 iunie 2024.