După hidrocentrale, ONG-urile de mediu deschid un nou front de luptă: materiile critice

Intenția României de a începe exploatarea materialelor critice, considerate strategice de către Comisia Europeană, are de înfruntat ONG-urile de mediu care vor să blocheze demersul. Pe agenda Parlamentului figurează aprobarea unui proiect de lege privind deschiderea exploatațiilor miniere pentru extragerea acestor materiale, dar mai multe organizații de mediu au cerut acum Executivului comunitar să intervină pentru a bloca adoptarea actului normativ. Inițiatorii proiectului susțin că deschiderea noilor exploatații ar reprezenta un avantaj pentru România, atât din perspectiva reducerii dependenței de importuri, cât și prin stimularea creșterii economice în aceste zone. În ultimul deceniu, competiția pentru metalele critice și pământurile rare a căpătat proporțiile unei confruntări globale. Aceste resurse sunt indispensabile pentru mașinile electrice, panourile solare, semiconductori și industria de apărare. Cine le controlează deține o parte esențială din economia viitorului. ONG-urile de mediu de la noi s-au făcut remarcate în ultimii ani prin prin lupta lor permanentă de a bloca finalizarea hidrocentralelor a căror construcție a fost începută înainte de 1989 și care astăzi au un grad de finalizare de circa 90%.

Potrivit unei scrisori adresate președintei Comisiei Europene, 60 de ONG-uri de mediu susțin că inițiatorii proiectului „folosesc în mod fals şi abuziv Regulamentul (UE) 2024/1252 (Critical Raw Materials Act – CRMA) pentru a justifica un pachet de măsuri care nu doar că nu sunt cerute de UE, dar contravin flagrant dreptului european şi Constituţiei României”. Semnatarele scrisorii precizează că proiectul de lege (L143/2026) „ridică semne serioase de întrebare privind intenţia legislativă şi posibile abuzuri”, subliniind  riscurile sociale și juridice asociate cu adoptarea lui. Viitoarea lege va permite exproprierea cetățenilor în favoarea companiilor miniere private și elimină proceduri de mediu esențiale. Până acum, statul putea lua terenuri și case doar pentru utilitate publică: drumuri, școli, spitale. Odată cu această lege, companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă proprietarul terenului nu e de acord să își cedeze proprietatea în beneficiul proiectului minier”, arată organizațiile semnatare. Practic, organizațiile de mediu cer șefei Comisiei Europene să declanșeze o procedură special, denumită EU Pilot, o procedură prealabilă infrigementului, pentru a verifica compatibilitatea proiectului aflat pe agenda Parlamentului de la București cu legislația europeană și să clarifice public că Regulamentul (UE) 2024/1252 nu justifică măsurile propuse. Mai mult, să prevină folosirea legislației europene ca paravan pentru abuzuri interne”, se mai arată scrisoarea citată.

Petiție online cu semnături puține

„Dacă legea aflată în procedură de urgență trece, statul creează un precedent fără întoarcere. Companiile vor putea să îți ia casa și terenul, dacă se află în zone pe care Parlamentul le-a declarat „strategice”, iar tu nu vei putea face nimic”, susține organizația Declic care a lansat și o petiție care până ieri reușise să strângă doar aproape 25.000 de semnături pentru susținerea sa. „Până acum, statul putea lua terenuri și case doar pentru utilitate publică: drumuri, școli, spitale. Această lege introduce o excepție fără precedent: companiile miniere primesc drept de preempțiune asupra terenurilor din perimetrele miniere, iar statul poate declanșa exproprierea dacă terenul nu e obținut „voluntar”. În practică: dacă o companie vrea terenul tău și tu refuzi, statul intervine în favoarea ei”, susțin reprezentanții Declic.

Accesul la materiile prime critice, prioritar pentru UE 

Proiectul privind măsurile de aplicare a Regulamentului (UE) 2024/1.252 al Parlamentului European și al Consiliului din 11 aprilie 2024 de instituire a unui cadru pentru asigurarea aprovizionării sigure și durabile cu materii prime critice și de modificare a Regulamentelor (UE) nr.168/2013, (UE) 2018/858, (UE) 2018/1.724 și (UE) 2019/1.020, precum și pentru modificarea și completarea unor acte normative pentru activitatea de extracție a materiilor prime critice se află în dezbaterea Senatului, în calitate de primă Cameră sesizată. El a fost semnat de parlamentari de la toate partidele, atât de la putere, cât și de la opoziție.

Accesul la materii prime critice, precum metale rare, litiu, cobalt, nichel, grafit natural, cupru și alte resurse, este esențial pentru producția de baterii, echipamente pentru energie regenerabilă, vehicule electrice, microcipuri și tehnologii de apărare. În același timp, dependența Uniunii Europene de furnizori externi implică riscuri economice și geopolitice semnificative. Se anticipează că cererea pentru materii prime critice va crește exponențial în deceniile următoare, luând în considerare necesitatea folosirii lor în dubla tranziție verde și digitală, dar și utilizarea lor pentru aplicații în domeniul apărării și al spațiului aerian. România dispune de resurse minerale semnificative comparativ cu alte țări din regiune, iar atragerea de capital privat și promovarea de proiecte de investiții în domeniul minier nu au atins nivelul oportunităților existente și astfel este astăzi importatoare de materii prime, se precizează în proiectul aflat în dezbatere parlamentară.

Ce propune proiectul legislativ

Un element central al actului normativ îl constituie instituirea unor proceduri clare, simplificate și previzibile pentru aprobarea și implementarea proiectelor miniere strategice. Se urmărește, în special, reducerea sarcinilor administrative, accelerarea dezvoltării proiectelor strategice miniere și consolidarea principiului securității juridice în vederea susținerii politicii de reindustrializare a României. Aceste proiecte vor fi considerate de interes public și vor fi tratate cu prioritate și celeritate, inclusiv din perspectiva autorizării, iar pentru aceasta va fi înființat și un ghișeu unic care va gestiona cererile de autorizare a proiectelor, iar procedura de autorizare nu va putea depăși 24 de luni în cazul proiectelor strategice care implică extracția. De asemenea, în cazul litigiilor, termenele de judecată acordate de instanță nu pot fi mai mari de 10 zile, la fel ca și în cazul recursului. Actul normativ mai introduce mecanisme extinse de expropriere pentru proiectele miniere strategice, asemănătoare celor de utilitate publică, centralizează deciziile de mediu la nivel național și modifică mai multe legi existente (mediu, construcții, minerit, expropriere). 

Câștiguri pe termen mediu și lung

Pe termen mediu și lung (5 ani), inițiatorii proiectului anticipează o creștere semnificativă a veniturilor bugetare, rezultată din impulsionarea investițiilor în sectorul minier și industrial și atragerea de capital privat semnificativ. Veniturile suplimentare vor proveni din redevențe miniere, taxe de concesiune, impozite pe profit și contribuții sociale generate de noile locuri de muncă create în sectoarele direct și indirect implicate, și de consumul generat de creșterea numărului de salariați. În plus, valorificarea materiilor prime critice va reduce presiunea asupra balanței comerciale și va contribui la stabilitatea macroeconomică, prin diminuarea dependenței de importuri și prin creșterea exporturilor de produse cu valoare adăugată ridicată.

Trei proiecte românești pe lista scurtă a Bruxelles-ului

În luna mai a anului trecut, Comisia Europeană a anunțat că va finanța 47 de proiecte de minerit pentru extracția materiale critice, în 13 state membre. Pe această listă, România figurează cu trei proiecte pe care Uniunea Europeană s-a angajat să le finanțeze cu 615 milioane de euro. Astfel, ar urma să fie finanțate o exploatare de grafit, la Baia de Fier, în Gorj, o carieră de magneziu, la Budureasa, în Bihor și o exploatare de cupru și aur, la Rovina, în Hunedoara. Proiectul de exploatare a grafitului a fost inițiat de compania românească Salrom, în timp ce investiția din Munții Apuseni aparține unui fond privat de investiții american (Amerocap LLC), prin intermediul companiei locale Verde Magnesium. Proiectul de la Rovina a fost inițiat de compania canadiană Euro Sun Mining, prin subsidiara Samax România. În ceea ce privește acest ultim proiect, deși el a fost inclus de către Executivul comunitar pe lista de priorități, și-a pierdut în România acordul de mediu în urma unei decizii a Curții de Apel Cluj după ce a fost contestat de mai multe ONG-uri de mediu.

Deținem importante resurse

Din 34 de tipuri de materii prime critice identificate de către Actul european privind materiile prime critice, în România se găsesc:

• Magneziu: Situl de la Baia de Fier reprezintă unul dintre cele mai mari depozite de magneziu din Europa, cu potențial industrial semnificativ;

• Grafit: Proiectele strategice din județul Gorj, inclusiv zona Baia de Fier, vizează exploatarea grafitului, element esențial pentru bateriile electrice;

• Galiu și Germaniu: Aceste metale rare, critice pentru industria semiconductorilor, au fost identificate în zăcămintele polimetalice și de bauxită;

• Wolfram (Tungsten): Prezent în județul Bihor, a fost exploatat în trecut pentru proprietățile sale de duritate extremă, fiind utilizat în industria de precizie și armament;

• Titan și Vanadiu: Rezerve importante au fost semnalate în nisipurile de la malul Mării Negre și în structuri geologice din Munții Apuseni, inclusiv în zona Roșia Montană;

• Pământuri rare (REE): Grupul celor 17 elemente, precum neodim sau europiu, a fost identificat în masivul alcalin de la Ditrău și în anumite șisturi cristaline;

• Zirconiu: Depozite aluvionare și în Arcul Subcarpatic (Argeș, Gorj) prezintă potențial pentru aplicații industriale avansate;

• Telur: România se numără printre puținele țări europene cu zăcăminte de telur, folosit în panouri solare fotovoltaice;

• Alte metale strategice: Cobalt, nichel, indiu și litiu sunt menționate în studii geologice, cu perspective de exploatare rentabilă prin tehnologii moderne de procesare.

Ultima descoperire a fost anunțată anul acesta de către compania canadiană Leading Edge Materials care a identificat în Munții Apuseni zăcăminte importante de minerale rare, într-un perimetru de circa 25 de kilometri pătrați, aflat în județele Bihor și Arad.

Fabrică la Feldioara cu concentrat din Groenlanda

Oficialii de la București au anunțat recent că au semnat un acord cu compania Critical Metals Corp (CRML) în vederea explorării posibilității înființării unei joint venture (JVCo) pentru construirea unei fabrici de prelucrare a materialelor rare pe platforma de la Feldioara, județul Brașov, împreună cu Fabrica de Prelucrare a Concentratoarelor de Uraniu (FPCU). Critical Metals controlează 50% din întreaga producție de concentrate de pământuri rare a zăcământului Tanbreez din Groenlanda și planul semnat cu parte română prevede punerea în funcțiune a unei instalații europene de procesare a pământurilor rare de ultimă generație la Feldioara.  Până la mijlocul lunii aprilie, autoritățile române vor stabili condițiile de finanțare pentru construcția fabricii și lista exactă a metalelor rare care vor fi prelucrate. Fabrica planificată va produce magneți aerospațiali și de calitate militară ca linie finală de produse.

››› Vezi galeria foto ‹‹‹

Citește pe Antena3.ro

Circulă de azi pe ruta Bucureşti - Braşov: Cum arată primul tren electric Coradia Stream din România administrat de un operator privat