Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Președintele Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor a emis, săptămâna trecută, un ordin prin care a aprobat mecanismul de supraveghere a activității asociațiilor și fundațiilor. Într-una dintre anexele la acest ordin, sunt definiți indicatorii relevanți de risc pentru utilizarea abuzivă a acestor ONG-uri în scopul finanțării terorismului, iar pe primul loc, se află asociațiile și fundațiile care efectuează tranzacții în numerar… fără o justificare adecvată. Un alt indicator de risc se referă la „retragerile în numerar neobișnuite sau atipice”, la care se adaugă deținerea de fonduri în conturi pentru o perioadă lungă de timp”.
În fapt, este vorba despre Ordinul nr. 143 din 18 septembrie 2025 al președintelui Oficiului Național de Prevenire și Combatere a Spălării Banilor, Bogdan Stan, care vizează aprobarea mecanismului de supraveghere a activității asociațiilor și fundațiilor înființate în baza Legii nr. 26 din anul 2000 cu privire la asociații și fundații.
Anexa a doua la acest ordin prevede „indicatorii de risc relevanți pentru utilizarea abuzivă a asociațiilor și fundațiilor, în scopul finanțării terorismului”. O primă categorie de astfel de indicatori se referă la „indicatorii generali”. Iar aici, cauzele care fac dintr-un ONG o entitate suspectă că finanțează terorismul, așa cum au fost ele gândite de semnatarul acestui ordin, includ, printre altele, aceea că „entitatea își desfășoară activitatea într-o jurisdicție cu risc ridicat, utilizarea fondurilor nu este în concordanță cu scopul pentru care a fost înființată, scopul pentru care au fost atrase fondurile aflate la dispoziția asociației sau fundației nu este în concordanță cu statutul acesteia” sau că este „o asociație sau o fundație care organizează acțiuni umanitare în zone de conflict care a transferat fonduri semnificative către entități ale căror activități nu au nicio legătură cu serviciile umanitare”.
În aceeași listă a „indicatorilor generali” se mai află „platformele de finanțare participativă și rețelele sociale care sunt utilizate pentru a solicita donații, iar apoi interfața online dispare sau este închisă”.
Sunt suspectate acțiunile umanitare
Un indicator care, în opinia Oficiului Național de Combatere a Spălării Banilor, este unul de risc ca putând finanța terorismul este acela potrivit căruia „asociația sau fundația a fost înființată în ultimele 12 luni”.
Acestea sunt doar câteva exemple de situații cel puțin bizare în care o entitate de tip ONG poate deveni suspectă că finanțează terorismul. Evident, în această anexă sunt identificați și indicatori generali care au, într-adevăr, legătură cu scopul ordinului emis. Aici, intră, spre exemplu, indiciile că fondurile colectate pentru diferite acțiuni umanitare sunt direcționate către o entitate teroristă.
Un alt indicator general se referă la înființarea de asociații sau de fundații având ca obiectiv declarat în statut activități caritabile, dar care sunt folosite ca paravan de către organizațiile teroriste, pentru primirea de donații.
În aceeași categorie de indicatori generali intră și informațiile mass-media cu privire la conexiunile asociației sau fundației cu terorismul.
Problema Oficiului, tranzacțiile în numerar
Cu adevărat halucinantă este, însă, definirea „indicatorilor relevanți” pentru care un ONG devine suspect că finanțează terorismul. Iar pe primul loc în acest tabel se află indicatorul potrivit căruia „asociația sau fundația efectuează tranzacții în numerar fără o justificare adecvată”. Iată, așadar, cum, în înțelegerea Oficiului, utilizarea banilor cash trebuie justificată, în caz contrar utilizatorul unui asemenea mijloc de plată devenind automat suspect de finanțarea terorismului.
Un alt indicator relevant se referă la „creșterea atipică a frecvenței numărului de tranzacții financiare în conturile asociației sau fundației sau, dimpotrivă, asociația sau fundația deține fonduri în contul său pentru o perioadă foarte lungă de timp, raportat la scopul pentru care au fost colectate”.
Al treilea indicator relevant are, de asemenea, legătură cu banii cash și se referă la „retrageri în numerar neobișnuite sau atipice, ținând cont de faptul că asociația sau fundația poate apela în mod legitim la numerar când operează în anumite jurisdicții cu puține servicii financiare”. Cu alte cuvinte, dacă un ONG preferă utilizarea cash-ului în zone unde există și alte forme de plată, devine automat suspect că finanțează terorismul.
Lista continuă cu „indicatorii relevanți pentru directorii și personalul angajat al asociației sau fundației”. Aceștia sunt în număr de doi și se referă, pe de o parte, la organele de conducere ale asociației sau fundației ori personalul angajat al acesteia care au legătură cu terți care susțin sau sunt implicați în activități teroriste și, pe de altă parte, la organele de conducere ale asociației sau fundației și personalul angajat al acesteia care transferă bani din contul organizației în contul propriu.
Nu scapă nici unitățile de cult
Prima anexă a ordinului citat se referă la mecanismul de supraveghere. Se arată că Oficiul supraveghează, pe bază de risc, activitatea asociațiilor și fundațiilor și identifică tipul acestor entități „vulnerabile la utilizarea abuzivă a finanțării terorismului”.
Supravegherea se face prin efectuarea analizei de risc, în cadrul căreia se prelucrează datele și informațiile din Registrul național al persoanelor juridice fără scop patrimonial și din Registrul central al beneficiarilor reali pentru asociații și fundații, organizate și gestionate de către Ministerul Justiției.
Analiza se realizează urmărind indicatorii de risc descriși mai sus și se actualizează cel puțin o dată la patru ani. Oficiul poate solicita Secretariatului general al Guvernului, Ministerului Justiției, ANAF și oricăror altor autorități publice sau chiar private date precum situațiile financiare anual, evidența registrului entităților și unităților de cult, evidența asociațiilor și fundațiilor de utilitate publică, evidența asociațiilor și fundațiilor care au beneficiat de resurse de la autoritățile publice, evidența cenzorilor care verifică conformitatea și legalitatea informațiilor furnizate în situațiile financiare ale asociațiilor și fundațiilor, precum și informații referitoare la asociații sau fundații și situația conturilor deschise la instituțiile de credit.
Asociațiile și fundațiile, obligate să-și constituie mecanisme de protecție internă
Prin același ordin, se prevede că asociațiile și fundațiile supuse analizei de risc vor implementa la nivel intern controale adecvate și vor lua măsuri pentru aducerea la îndeplinire a normelor legale. Consiliul director va aproba și va implementa o procedură internă de protecție împotriva utilizării abuzive în scopul finanțării terorismului, prin care să fie centralizate unitar informațiile privind sursa fondurilor și a bunurilor primite și identitatea persoanelor către care sunt transferate fondurile și bunurile.
Ordinul arată că această procedură include controale interne „pentru a asigura că fondurile sunt contabilizate integral și sunt cheltuite în conformitate cu scopul și cu obiectivele activității declarate în statut, pe de o parte, și, pe de altă parte, măsuri rezonabile pentru confirmarea faptului că sunt colectate informații de identificare a beneficiarilor fondurilor”.
Citește pe Antena3.ro
