Pacienții cu cancer pulmonar se confruntă cu cel mai ridicat nivel de depresie

În România, deși pacienții cu boli oncologice pulmonare se confruntă cu „cel mai ridicat nivel de depresie și anxietate este în rândul pacienților”, doar între 5% și 15% dintre aceștia au acces la servicii psihosociale, atrag atenția specialiștii. 

Jumătate din pacienții cu cancer pulmonar au simptome de depresie, de anxietate, iar psihologul, asistentul social sau consilierul spiritual sunt elemente esențiale pentru supraviețuirea acestora, pentru că „în spatele fiecărei tumori, există un om, o poveste de viață”, potrivit prof. dr. Csaba Degi, președintele European Cancer Organisation (ECO) și secretar executiv al Societății Internaționale de Psiho-Oncologie (IPOS). 

Calitatea reacțiilor fizice depinde de reacțiile afective

„Persoanele afectate de cancer și aparținătorii nu cred că au nevoie de informare în zona asta psiho-socială, au nevoie de acces la servicii. Momentan, estimăm că, în România, accesul la servicii de suport psiho-social în oncologie este undeva între 5 și 15%. Aceste servicii înseamnă, evident, un psiholog și înseamnă și un asistent social, în funcție de nevoile pacientului. 

Concret, legat de cancerul pulmonar, dacă e să comparăm povara psihologică a tuturor tipurilor de cancer, din păcate, cancerul pulmonar este cel care «câștigă» acest concurs. Dacă ne uităm la datele pe care le avem, simptomele de depresie sunt cele mai frecvente și prezente la persoanele afectate de cancerele bronhopulmonare. Deci povara psihologică are un profil foarte diferit. 

Probabil este legat de stigmatizare, probabil este legat de o planificare a supraviețuirii ușor diferită față de celelalte tipuri de cancere, dar pot să vă spun că, în momentul în care ne uităm la date, cel mai ridicat nivel de depresie și anxietate este în rândul pacienților cu boli pulmonare”, a explicat prof. dr. Csaba Degi, precizând că, potrivit datelor colectate în ultimii ani, calitatea funcționării fizice este influențată într-o pondere de 25% de reacțiile afective, ceea ce înseamnă foarte mult.

Citește pe Antena3.ro

Un băiat de 18 ani riscă 20 de ani de închisoare după o vacanță cu familia în Dubai. De ce este acuzat

Pe lângă tratamentele personalizate, specialistul consideră că trebuie crescut și acel procent de suport psiho-social, foarte mic în comparație cu nevoia de astfel de servicii. 

„Mulți încă înțeleg persoana afectată de cancer ca o tumoră pe două picioare. Deci persoana respectivă nu mai există., există doar tumoare și există doar cancerul. Este o imagine foarte greșită. Cum este o imagine greșită și faptul că supraviețuirea înseamnă doar să rămâi fără un cancer, să supraviețuiești cancerului. Supraviețuirea înseamnă un șir de situații de rezolvat în viață personală, în viața familiei, în viața de la locul de muncă ș.a.m.d”, a mai spus prof. Dr. Csaba, în cadrul unei conferințe organizate în preambulul Zilei Mondiale de luptă împotriva cancerului pulmonar, marcată, în fiecare an, la 1 august. 

Chestionar care calculează riscul de a face această boală

Din cauza lipsei simptomelor, o mare parte dintre cei afectați de cancer pulmonar sunt diagnosticați în faze avansate ale bolii. Medicii spun că, dacă descoperit în stadii incipiente, pacienții au șanse mai mari de vindecare. 

Un rol major în depistarea precoce îl are medicul de familie, care poate să evaluaze riscul ca un pacient să dezvolte cancer pulmonar și să îl trimită la evaluare la specialiștii în pneumologie și oncologie. 

„Noi am desfășurat, anul trecut, o inițiativă împreună cu Societatea Română de Pneumologie și am pus la punct un chestionar care calculează acest risc de cancer pulmonar. El este disponibil pe un site care se cheamă «Cancerul nu așteaptă» (https://cancerulnuasteapta.ro)”, a spus dr. Dina Mergeani, președinte Societății Naționale de Medicina Familiei (SNMF). 

Printre datele care trebuie completate, se numără antecedentele patologice personale sau în familie, dacă locuința sau locul de muncă este în zone poluate, statutul de fumător etc., iar rezultatul le poate indica celor care completează acest chestionar dacă este cazul să se adreseze mai departe medicilor. 

„Studiile recente subliniază complexitatea emoțiilor și provocărilor personale cu care se confruntă pacienții oncologici, evidențiind importanța sprijinului psihologic și social adecvat. Prin furnizarea de consiliere psihologică comprehensivă și oferirea unui sprijin psihosocial activ în traseul oncologic putem îmbunătăți calitatea vieții pacienților cu cancer pulmonar în România. De asemenea, este necesară o acțiune urgentă în integrarea programelor de depistare a cancerului pulmonar cu programe de renunțare la fumat”.

Prof. dr. Csaba L. Degi, președinte ECO

România pierde, anual, peste 10.000 de oameni din cauza cancerului pulmonar, cel mai agresiv tip de cancer. Peste 75% dintre cazuri sunt depistate în stadii avansate (III și IV). 

Cum influențează psihicul funcționarea fizică și socială

Un studiu recent realizat prin proiectul CANPRIM - primul studiu la nivel național care colectează date despre nevoile psihosociale, despre distresul oncologic, în rândul pacienților cu cancer aflați în asistență medicală primară din România - a relevat că pacienții oncologici din țara noastră se confruntă cu o povară psihosocială semnificativă. Rezultatele acestui studiu au evidențiat aspecte importante legate de funcționarea psihică și socială a acestor pacienți:

• Calitatea funcționării fizice este puternic influențată de reacțiile afective, cu o pondere de 25,5%.

• Funcționarea emoțională este determinată de reacțiile afective, mecanismele de adaptare și pierderea independenței, având o pondere de 34,6%.

• Funcționarea cognitivă este influențată de reacțiile afective, cu o pondere de 11,4%.

• Funcționarea socială și financiară sunt afectate de pierderea independenței, cu o pondere de 11,6%.

Aceste rezultate subliniază importanța abordării nevoilor psihosociale ale pacienților cu cancer din România.