Deși a rămas mai puțin de un an de zile pentru intrarea în vigoare a noilor reguli, companiile spun că sistemul nu este încă funcțional. Se pregătește haosul total pentru că se va ajunge ca un producător să dea mii de declarații privind proveniența materialelor care intră în componența produsului finit, cum este cazul producătorilor de mobilă sau al producătorilor de carne și mezeluri, de exemplu. Conform noului regulament privind punerea pe piața Uniunii Europene și exportul de aici a anumitor produse asociate cu defrișarea și degradarea pădurilor, proveniența lor va fi demonstrată printr-o declarație, care va fi încărcată într-un sistem informatic dezvoltat de către Comisia UE. Utilizarea noului sistem, denumit EUDR, va fi obligatorie începând cu anul 2025, în condițiile în care testarea platformei a început în luna noiembrie 2023. Companiile incluse în testarea-pilot spun acum că sistemul încă nu este pus la punct și nu îndeplinește cerințele lanțului de aprovizionare, cerințe care sunt critice pentru funcționarea ofertei de afaceri.
Cu mai puțin de un an înainte introducerii sistemului, el nu oferă o soluție IT viabilă, depășind posibilitățile de adaptare ale agenților economici. Sistemul informațional disponibil subestimează total realitatea ofertei pe lanțul de aprovizionare, iar termenul de două săptămâni pus la dispoziția agenților economici de a încărca declarațiile de due diligence este considerat de operatorii incluși în programul-pilot prea scurt. Pe de altă parte, ei spun că este nevoie de timp pentru practica manipulatorilor, familiarizarea cu acest nou mediu, asigurarea conexiunilor cu propriul sistem de gestionare a datelor și instruirea personalului relevant corespunzător care va gestiona sistemul. Toate aceste nemulțumiri se regăsesc într-o scrisoare adresată președintei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, de către 14 asociații europene care reunesc companii a căror activitate va fi afectată de noile norme de trasabilitate pe care Uniunea Europeană le va introduce.
Companiile vor fi obligate să se blindeze cu documente
Data de 30 decembrie 2024 este ziua în care părțile interesate din lanțul de aprovizionare, inclusiv producătorii, importatorii, procesatorii, mărcile și comercianții cu amănuntul din Uniunea Europeană trebuie să se asigure că vând, importă mărfuri conform EUDR. Acesta garantează că toate produsele de pe piața UE și care intră și ies din Uniunea Europeană respectă reglementările UE privind defrișările. Acest regulament prevede că produsele care conțin oricare dintre cele șapte mărfuri cu risc de defrișare trebuie să dovedească faptul că nu provin din zone unde producția lor s-a făcut prin defrișări de terenuri realizate după 31 decembrie 2020. Companiile trebuie să obțină certificare pentru a garanta că produsele lor respectă regulamentul. Pentru întreprinderile mici și microîntreprinderi, această perioadă este prelungită până la 30 iunie 2025. Întreprinderile mici sunt companii care au o medie de 50 de angajați și o cifră de afaceri netă de până la 8 milioane de euro, iar microîntreprinderile au o medie de 10 angajați și cifră de afaceri netă de până la 700.000 euro.
Regulamentul care se va aplica de la anul va crea mari problemele producătorilor și comercianților. Este foarte complicat regulamentul, iar eu zic că este inaplicabil din punct de vedere tehnic. Nu ai cum să individualizezi proveniențele materialelor într-un flux tehnologic. Îmi vine cafea din 1.000 de firme mici din Africa. Eu o adun într-un depozit, o amestec și o prăjesc, după care o export în UE. Nu am cum să țin evidența tuturor cantităților, care intră într-un sac, să zicem, de unde au provenit. Să vă dau un alt exemplu. Trebuie să știu unde a fost fătat vițelul, pe ce terenuri a păscut, dacă ele provin din defrișări sau păduri degradate, la ce abator a fost sacrificat și mai departe trasabilitatea cărnii. Crescătorii se plimbă cu turmele și vițelul ajunge să pască pe un teren cu pădure defrișată s-au degradată. Carnea nu mai poate fi folosită, trebuie retrasă. Gândiți-vă că vorbim, în special, despre produse care sunt importate în Uniunea Europeană, așa că cei care le aduc pe piață vor trebui să știe totul despre vițelul fătat, crescut și sacrificat în America Latină, de exemplu. Este o utopie ce vor politicienii de la Bruxelles.
Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn
Fabricile de mobilă, lovite foarte tare
O lovitură foarte dură primesc odată cu aplicarea noului regulament fabricile de mobilă. Ele cumpără foarte mult lemn și este imposibil să știe de unde provine fiecare lemn din care sunt făcute plăcile. La fel se va întâmpla și la fabricile de pal. După ce lemnul este scos din pădure, el ajunge la gatere, unde este transformat în cherestea. Lemnul pleacă spre fabricile de mobilă, iar rumegușul de la prelucrarea a mii de bușteni proveniți din diverse locații este colectat și dus la fabricile de plăci, unde este transformat în cunoscutele foi de PAL. „Într-o placă de PAL intră rumeguș provenit de la multă cherestea. Cum credeți că vor putea spune producătorii de PAL de unde provine fiecare lemn, când ei nici măcar nu folosesc lemnul, ci rumegușul rezultat în urma prelucrării lui. Producătorii de PAL și cei de mobilă vor avea de făcut foarte multe declarații pentru a arăta de unde provin miile de bușteni folosiți, în condițiile în care ei nu au cum să identifice acest lucru”, ne-a declarat Cătălin Tobescu, președintele Asociației Prolemn.
România poate spera cel mult la risc moderat
Pentru aplicarea viitorului regulament, țările UE vor primi un raiting de țară în funcție de care vor fi verificate. Produsele din țările cu risc scăzut vor face obiectul unei proceduri simplificate de diligență. De asemenea, în funcție de nivelul de risc al țării se vor face și verificări: la 9% dintre companii pentru țările cu risc ridicat, 3% pentru cele cu risc standard și 1% pentru cele cu risc scăzut. Autoritățile competente ale UE vor avea acces la informațiile relevante furnizate de întreprinderi, cum ar fi coordonatele de geolocalizare, și vor efectua controale cu ajutorul instrumentelor de monitorizare prin satelit și al analizei ADN pentru a verifica proveniența produselor. „România poate spera în cel mai bun caz să primească ratingul de risc standard din cauza infringementului pe păduri”, spune Cătălin Tobescu, președintele Asociației Industriei Lemnului (Prolemn).