Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Parcul Natural Apuseni se întinde pe o suprafață de 75.784 hectare, incluzând și zone locuite, deși administrațiile locale și cetățenii nu au fost întrebați dacă vor să intre în aria naturală protejată. După ce oamenii au aflat că nu-și mai pot construi nici măcar un coteț în propria curte sau nu se mai pot racorda la utilități fără aprobare de la administrația Parcului, au început revoltele. Primarii au încercat să rezolve problema, prin referendum, dar nu au reușit să obțină aprobarea de la Prefectură.
Abia acum a venit hotărârea judecătorească în favoarea organizării referendumului, în comuna Beliș – una dintre cele băgate forțat în aria protejată -, dar e prea târziu pentru fostul primar care va fi înlocuit, în septembrie, de cel care a câștigat alegerile locale.
Primarul comunei Beliș, Viorel Matiș, a fost primul care a anunțat intenția organizării unui referendum pentru ieșirea din aria protejată. A încercat același lucru și primarul comunei Mărgău, Sorin Suciu. Cele două comune sunt în județul Cluj, dar în aria protejată au fost băgate și alte localități din județele Alba și Bihor.
„Eu am încercat, dar nu am reușit. Sper să continue demersul viitorul primar, pentru că eu nu mai am timp să organizez acum referendum. I-am avertizat pe cei care au impus restricțiile incorecte pentru localități că zonele acestea se vor depopula, dacă rămânem în Parcul Natural Apuseni. Nu ne-a întrebat nimeni, atunci când s-a luat decizia înființării ariei protejate, dacă noi vrem să locuim într-un parc natural”, a explicat, pentru Jurnalul, primarul comunei Beliș care își va încheia mandatul în luna septembrie.
Regulament făcut fără consultare
Pe locuitorii comunelor incluse în aria protejată împotriva voinței lor i-a revoltat apariția Regulamentului Parcului Natural Apuseni din 7 iulie 2022, emis de Ministerul Mediului, Apelor și Pădurilor și publicat în Monitorul Oficial din nr. 753 din 27 iulie 2022. Inițial, documentul a trecut neobservat, dar oamenii au aflat ce enormități conține după ce a-nceput să producă efecte.
Primarii au început să fie asaltați de cetățeni, dar nu au avut nicio soluție legală, pentru că Regulamentul a fost emis după un schimb de documente pe care edilii spun că nimeni nu le-a înțeles, inițial, iar ceea ce administrația Parcului Natural și Ministerul Mediului au considerat a fi o consultare, de fapt nici nu a ajuns vreodată în faza dezbaterii reale, pentru a-i informa pe oameni ce urmează să li se întâmple.
Edilii care din 2022 s-au trezit cu restricții în localitățile lor se plâng acum de faptul că nici măcar observațiile pe care le-au făcut UAT-urile nu au fost luate în considerare atunci când a fost scris Regulamentul.
Acum, pentru orice ar vrea să facă locuitorii comunelor care fac parte din aria protejată au nevoie de avizul administrației Parcului și al Consiliul Științific, din care nu știe nimeni cine face parte.
De exemplu, articolul 11, alineatul 4, prevede că „Extinderea zonelor de intravilan pe suprafața ariilor naturale protejate se va realiza în conformitate cu documentațiile de urbanism, avizate de către RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni – RA, în baza hotărârii Consiliului Științific”, iar la alineatul 5 se specifică: „Realizarea infrastructurii specifice locurilor de campare, spălătoare, dușuri, toalete, parcări, spații comerciale pentru vânzarea produselor alimentare, a legumelor, fructelor și a produselor nealimentare (cosmetice, obiecte de artizanat, timbre, efecte poștale, ziare, reviste, articole sportive etc.) este permisă numai în baza autorizației de construire emise de autoritatea administrației publice competente” și în baza documentației de urbanism, dar la toate, avizul RNP Romsilva – Administrația Parcului Natural Apuseni – RA, emis cu hotărârea Consiliului Științific.
Votul democratic a fost anulat
Comuna Beliș este inclusă 99% în Parc, adică și extra, și intravilan, dar primarul spune că în anul 2005, când s-a „desenat” aria protejată, cel care a făcut-o nici măcar nu a fost pe teren și nu a consultat hărțile. Așa s-ar explica de ce lipsește doar 1% din suprafața comunei, fiind o eroare de marcare a teritoriului.
Problema cea mai gravă e că cetățenii acestor comune din aria protejată votează degeaba, pentru că sunt administrate, de fapt, de Romsilva, în baza unui regulament pe care regia și-l stabilește fără a mai consulta locuitorii și a stabilit să încaseze și banii din turism.
Planul de management integrat al Parcului Natural Apuseni și al ariilor naturale protejate integrate, elaborat de Ministerul Mediului, a adus noi restricții, inclusiv pentru accesul turiștilor. Mai este și o problemă legată de atractivitatea zonei pentru turiști, în condițiile în care nu se poate construi nicio unitate de cazare pe aria de peste 75.000 de hectare, iar cele circa 600 de pensiuni care există au fost construite fără autorizații.
Gândacul e protejat și el
În timp ce măsurile draconice afectează viața locuitorilor acestor comune care, practic, au devenit rezervații cu oameni prizonieri în ele, aceiași protectori ai mediului au lăsat un gândac să mănânce jumătate din pădure, fără să intervină cu o soluție ce ar fi putut salva realmente aria protejată de la dezastru.
Din 2017, insecta cunoscută drept „gândacul de scoarță” sau „Ipide” a-nceput să mănânce pădurea, dar nu a putut fi oprită, pentru că intervenția brutală cu un insecticid ar fi... afectat aria naturală protejată.
Caragiale ar fi invidios pe istoria acestui dezastru ecologic desfășurat printre „comitete și comiții” incapabile să aplice o soluție reală. Administraţia Parcului Natural Apuseni a sesizat prezența gândacului în 2017, a analizat situația de la început și a convocat Consiliul Științific al Parcului, pentru a găsi soluții. Evident, insecticidul nu era o soluție...
Consiliul Științific a decis să se ia măsuri de urgență, chiar dacă este o zonă nonintervenție, pentru a stopa pe viitor ca acest fenomen să se extindă. În prima etapă, ocoalele silvice care administrează fondul forestier din zonă au cerut derogare, conform legii, pentru exploatare, astfel încât să se prevină atacul ipidelor.
Administraţia Parcului a dat avizul pentru ca ocoalele silvice să înceapă extragerea acelor arbori infestați și a arborilor cu potențial de a fi infestați, pentru a preveni dezastrul. Dar Romsilva a făcut licitație și firma câștigătoare a tăiat copacii cu potențial de a fi valorificați, nicidecum pe cei uscați.
Și Administraţia Parcului Natural Apuseni recunoaște că măsurile au fost luate cu întârziere, iar gândacul nu a fost stârpit, ci ajutat să distrugă jumătate din pădurea care e inclusă în aria protejată.
Planul de management e draconic
În Parcul Natural Apuseni, traseele trebuie să fie strict marcate, fără posibilitatea depășirii perimetrelor dintre benzi, camparea se va face în țarcuri special delimitate, iar vizitarea obiectivelor turistice se va face doar contra cost.
Vizitarea ariilor naturale protejate se va face doar pe căile de acces publice şi pe traseele turistice sau tematice marcate şi semnalizate. Abaterea de la căile de acces public şi traseele turistice existente pe suprafaţa ariilor naturale protejate este permisă doar în vederea exercitării atribuţiilor de serviciu sau cazurilor de forţă majoră pentru Romsilva, Administraţia Parcului Natural Apuseni R.A., Salvamont, Poliţie, Jandarmerie, Pompieri şi alte instituţii şi structuri abilitate pentru verificare şi control pe teritoriul ariilor naturale protejate.
„Camparea pe teritoriul ariilor naturale protejate este permisă numai în zonele special amenajate sau care au fost realizate cu avizul RNP Romsilva – Administraţia Parcului Natural Apuseni R.A., cu respectarea prevederilor legale şi care sunt semnalizate ca atare. Săparea de şanţuri în jurul corturilor sau utilizarea oricăror materiale de origine vegetală precum: cetina, ferigi, muşchi şi altele asemenea, sub corturi este interzisă. Aprinderea focului în spaţii deschise este permisă doar în vetrele special amenajate în acest scop, în spaţiile de campare stabilite în mod legal şi cu respectarea normelor de prevenire şi stingere a incendiilor”, prevede Planul de management.
