Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Mai mult, aceștia ar putea fi obligați ca, dacă mai doresc să dețină câini în bătătură, să construiască tarcuri special amenajate, amplasate la umbră și ferite de ploaie, împrejmuite cu pereți solizi și dimensionate în funcție de talia animalului. Un proiect de lege care prevede aceste norme a fost inițiat de o deputată POT, și, în cazul în care ar trece de Parlament, ar aduce pentru proprietarii de câini care nu respectă aceste reglementări amenzi de până la 5.000 de lei și confiscarea animalului sau chiar a unui dosar penal.
Acest proiect, denumit PLX 380/2025 – propunere legislativă pentru completarea Legii nr. 205/2004 privind protecția animalelor, este inițiat de către deputata Partidului Oamenilor Tineri Codruța Maria Corcheș și a fost înregistrat la Camera Deputaților în data de 8 octombrie 2025.
Demersul vrea ca, în legea de bază, după articolul 5, să se introducă două noi articole, conform cărora „este interzisă ținerea câinilor legați permanent sau pe perioade extinse, indiferent de mediul în care sunt deținuți”.
De asemenea, se mai propune reglementarea faptului că „utilizarea lanțului, funiei, cablului, sârmei sau a altor mijloace de contenție fixă este permisă numai în cazuri de urgență sau de pericol iminent pentru protecția animalului, a persoanelor sau a altor animale și se va realiza doar temporar și doar în condiții excepționale, pe durata de maximum 2 ore într-un interval de 24 de ore, asigurând, pe întreaga durată, accesul la apă, hrană și umbră în cazul temperaturilor ridicate și limitând în cea mai mare măsură expunerea la condiții meteo extreme”.
În continuare, proiectul prevede că animalele de companie (câinii) ținuți în exterior trebuie să beneficieze de un țarc sau padoc individual sau comun, care trebuie să îndeplinească șapte condiții minime. Mai exact, „să fie împrejmuit corespunzător, pentru prevenirea evadării și a rănirii animalului”, „să aibă pardoseală uscată, drenabilă, fără noroi și fără stagnare de apă”, „să conțină o cușcă adaptată dimensiunii câinelui, acoperită și izolată termic, amplasată într-un loc ferit de ploaie și de soare direct”, „să permită mișcarea normală, accesul la hrană și la apă, precum și protecția față de vreme”, „să fie prevăzut cu o platformă de odihnă ridicată de la sol (de exemplu paleți din lemn)”, „să aibă o zonă umbrită sau acoperită în proporție de cel puțin 50% din suprafața țarcului” și „să nu fie suprapopulat, iar alăturarea câinilor în același spațiu se va face în așa fel în cât siguranța și bunăstarea acestora să nu fie pusă în pericol”.
Amendă, confiscarea animalului și dosar penal
Lucrurile nu se opresc aici. Potrivit reglementărilor propuse în acest proiect de lege, țarcurile trebuie să fie curățate regulat și trebuie să permită mișcarea liberă a câinelui.
În textul propunerii legislative se stabilesc inclusiv dimensiunile obligatorii ale țarcurilor, în funcție de talia câinelui deținut. Astfel, pentru un câine de talie mică, proiectul propune obligativitatea unui țarc cu dimensiunea minimă de 4 metri pătrați. Pentru un câine de talie medie, suprafața minimă a țarcului va fi de 6 metri pătrați, iar pentru un câine de talie mare, legea scrisă de deputata POT prevede o dimensiune minimă a țarcului de 8 metri pătrați.
O altă reglementare trecută în acest act normativ este aceea că pereții de împrejmuire ai țarcului trebuie să fie solizi sau din plasă metalică antievadare, fără margini tăioase.
Legea include sancțiuni drastice. Astfel, se arată că nerespectarea acestor prevederi se sancționează cu amendă de la 1.000 de lei la 5.000 de lei, „precum și cu confiscarea animalului în cazul constatării unei stări de suferință, în conformitate cu prevederile legale”.
Mai mult, „în cazul repetării faptelor, precum și în cazurile în care acestea cauzează în mod constant suferința sau suferința la care este supus animalul este semnificativă, fapta constituie infracțiune”.
Autoarea proiectului: Românii cred că este acceptabilă această practică
În expunerea de motive care însoțește acest proiect de act normativ, inițiatoarea, deputata POT Codruța Maria Corcheș, susține că „în România, practica de a ține câinii legați în lanțuri, uneori pe perioade nedeterminate, este una încă larg răspândită, în special în mediul rural, în ciuda progreselor legislative în domeniul protecției animalelor”.
„Această practică, deși tolerată în prezent de cadrul legal existent, provoacă suferință fizică și psihică animalelor, afectează sănătatea lor și contribuie la dezvoltarea comportamentului agresiv sau distructiv, cu posibile consecințe asupra siguranței publice și contravine, de asemenea, standardelor europene de bunăstare a animalelor”, mai arată deputata POT.
Aceasta adaugă că „numeroase sesizări din partea cetățenilor, ONG-urilor și instituțiilor de control relevă existența a mii de cazuri în care câinii sunt legați în curți, fără adăpost, hrană constantă sau apă, în condiții care echivalează cu tortura lentă. Aceasta nu reprezintă doar o problemă de protecție a animalelor, ci o problemă de imagine europeană, umanitate și civilizație”.
În accepțiunea autoarei legii, „legislația românească actuală definește generic cruzimea și relele tratamente, dar nu interzice explicit folosirea lanțului și nici nu impune condiții minime privind spațiul, siguranța și dotările adăposturilor canine. În lipsa unor prevederi clare, multe animale sunt ținute în condiții improprii, iar autoritățile au instrumente limitate de intervenție. În lipsa acestui articol explicit care să interzică lanțurile, mulți proprietari consideră această practică drept legală și acceptabilă”.
Senatul a picat legea cu 124 de voturi la 8
Consiliul Economic și Social (CES) este de acord cu implementarea acestor măsuri, motiv pentru care a adoptat un aviz favorabil, dar cu unele observații și propuneri. Spre exemplu, CES susține că este necesar ca implementarea legii să fie însoțită de măsuri de sprijin pentru deținătorii de animale cu resurse reduse, cum ar fi sprijin logistic pentru construirea de țarcuri conforme, campanii de educație, implicarea autorităților locale și a ONG-urilor.
„Ar fi optimă completarea propunerii legislative cu măsuri de informare și educare a publicului privind drepturile animalelor, bunăstarea canină și obligațiile legale ale proprietarilor”, se mai arată în avizul CES.
În schimb, Guvernul României, prin semnătura premierului Ilie Bolojan, a transmis Parlamentului că Executivul nu susține adoptarea unei astfel de inițiative legislative, subliniind că „introducerea condițiilor de deținere a câinilor nu este justificată, întrucât regimul de deținere a animalelor de companie este deja reglementat”.
Legea a intrat, inițial, în dezbaterea Senatului, ca și primă Cameră sesizată, unde atât Comisia Juridică, cât și Comisia pentru Administrație Publică au emis avize negative. Mai mult, Comisia pentru Agricultură a transmis un raport de respingere, la data de 6 octombrie 2025. Senatul a respins proiectul cu 124 de voturi „împotrivă”, 8 voturi „pentru” și 9 abțineri.
La data de 13 octombrie 2025, legea a fost depusă la Biroul Permanent al Camerei Deputaților, care este și forul decizional. Aici, Comisia pentru Agricultură și Comisia pentru Mediu au termen să depună raportul comun final până la data de 4 noiembrie 2025.
Citește pe Antena3.ro
