Click Accept pentru a primi notificări cu cele mai importante știri!
Este vorba despre modificarea Statutului Judecătorilor și Procurorilor, în sensul de a reintroduce încălcarea sau nesocitorea deciziilor CCR și ale ÎCCJ în emiterea recursurilor în interesul legii ca fapte de exercitare a funcției de magistrat cu rea-credință sau gravă neglijență. Mai mult, pentru astfel de încălcări, proiectul introduce obligativitatea pentru Ministerul Finanțelor să se îndrepte, fără analiză, în regres împotriva magistratului carea generat culpa, în cazul în care statul român este obligat să plătească despăgubiri. Iar termenul de inițiere a acțiunii în regres se majorează de la un an, cum este reglementat în prezent, la trei ani.
Proiectul în discuție poartă numărul PLX 592/2025 – propunere legislativă pentru modificarea și completarea Legii nr. 303/2022 privind Statutul Judecătorilor și Procurorilor și a fost înregistrat la Parlamentul României în data de 22 decembrie 2025. Inițiatorul legii este senatorul AUR Nicolae Vlahu.
Această inițiativă legislativă își propune „consolidarea cadrului juridic privind răspunderea patrimonială și disciplinară a magistraților, cu respectarea independenței justiției, garantată de Constituție”. Potrivit articolului 52 alineatul 3 din Constituția României, „Statul răspunde patrimonial pentru prejudiciile cauzate prin erorile judiciare. Răspunderea statului este stabilită în condițiile legii și nu înlătură răspunderea magistraților care și-au exercitat funcția cu rea-credință sau gravă neglijență”.
Conform expunerii de motive care însoțește acest demers legislativ, deși Legea nr. 303/2022 reglementează în mod formal acest mecanism de atragere a răspunderii profesionale, „analiza aplicării sale efective reflectă faptul că acțiunea în regres este foarte greu de realizat”. Autorul proiectului arată că „acest lucru este cauzat de existența unui termen special de exercitare a acțiunii în regres, coroborat cu durata îndelungată a procedurilor administrative obligatorii”.
Încălcarea deciziilor CCR și ÎCCJ, motive de răspundere patrimonială
Prin acest proiect de lege, se intenționează adăugarea în sfera erorilor judiciare nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României sau a deciziilor pronunțate de Înalta Curte de Casație și Justiție în soluționarea recursurilor în interesul legii, pe lângă încălcarea evidentă a dispozițiilor legale de drept material ori procesual prin care au fost încălcate grav drepturile, libertățile și interesele legitime ale unei persoane, producându-se o vătămare care nu a putut fi remediată printr-o cale de atac ordinară sau extraordinară.
Aceleași dispoziții privind nerespectarea deciziilor Curții Constituționale a României ori a deciziilor pronunțate de instanța supremă în soluționarea recursurilor în interesul legii au fost adăugate, prin proiectul de lege în discuție, și în cadrul definițiilor din lege privind reaua-credință și grava neglijență.
Autorul inițiativei legislative explică faptul că motivația adăugării deciziilor CCE și a deciziilor pronunțate de ÎCCJ este reprezentată de faptul că acestea sunt acte jurisdicționale cu caracter general obligatoriu, conform articolului 147 alineatul 4 și articolului 128 alineatul 3 din Constituție. „Eliminarea acestei norme, în anul 2022, a avut un impact negativ asupra caracterului efectiv al obligativității deciziilor Curții Constituționale și ale Înaltei Curți de Casație și Justiție, reintroducerea acestora fiind necesară pentru asigurarea coerenței ordinii constituționale și a disciplinei profesionale a magistraților”, a precizat senatorul Nicolae Vlahu.
Acțiunea în regres se exercită automat
Mai departe, proiectul de lege își propune să modifice și forma actuală a articolului 269 alineatul 12 din Statutul Judecătorilor și Procurorilor. Astfel, după comunicarea hotărârii definitive pronunțate în acțiunea prin care s-a stabilit că statul trebuie să plătească despăgubiri pentru erori judiciare, statul, prin Ministerul Finanțelor, va exercita acțiunea în regres împotriva judecătorului sau a procurorului, după caz, fără a putea aprecia asupra oportunității exercitări acestei acțiuni în regres.
„Prin această modificare, statul, prin Ministerul Finanțelor, exercită, în mod automat, acțiunea în regres, urmare a hotărârii pronunțate prin care a căzut în pretenții, fără a mai analiza oportunitatea exercitării acțiunii în regres”, arată inițiatorul, care adaugă că, potrivit alineatului 12, hotărârea adoptată de secția corespunzătoare a Consiliului Superior al Magistraturii prin care s-a constatat faptul că eroarea judiciară este urmare a exercitării funcției de către un judecător sau de către un procuror a funcției cu rea-credință sau gravă neglijență constituie temei al răspunderii disciplinare. „Urmare a anchetei desfășurate de secția corespunzătoare a CSM se va proceda la atragerea răspunderii disciplinare a magistratului, dacă s-a constatat că eroarea judiciară este urmare a exercitării funcției cu rea-credință sau gravă neglijență”, se arată în expunerea de motive.
Mai mult, cu aceeași forță, hotărârea adoptată de CSM va putea fi folosită de magistrat în favoarea sa. Parlamentarul AUR susține că soluția legislativă nu afectează independența judecătorilor, întrucât nu vizează soluția judiciară în sine, ci încălcarea unor obligații exprese, clar și limitativ prevăzute. „Deși legea în vigoare prevede obligația statului de a exercita acțiunea în regres, mecanismul este condiționat de parcurgerea unei proceduri prealabile care, în fapt, lipsește de eficiență această obligație, dat fiind și termenul de un an în care poate fi exercitată acțiunea în regres”, se mai specifică în documentul citat.
Judecătorii și procurorii pot acoperi prejudiciul, dacă încheie o poliță de asigurare
Un element esențial al proiectului îl constituie majorarea termenului de exercitare a acțiunii în regres, de la un an la trei ani de la data plății de către stat a sumelor datorate cu titlu de despăgubire, acesta fiind termenul general de prescripție pentru exercitarea unei acțiuni, ceea ce, susține inițiatorul legii, constituie un termen rezonabil pentru statul român.
Proiectul vine și cu o măsură în sprijinul magistratului în culpă. „Pentru a preveni orice risc de presiune financiară disproporționată și pentru a proteja patrimoniul personal al magistraților, proiectul instituie obligația încheierii unei asigurări de răspundere civilă profesională, în prezent existând doar dreptul acestora de a încheia o astfel de asigurare”.
Se motivează această adăugire prin faptul că „asigurarea nu afectează independența magistraților, existând și în cazul altor profesii și acoperă riscurile patrimoniale rezultate din exercitarea justiției, în cazurile în care se admite acțiunea în regres a statului împotriva magistraților”.
Legea se află în consultare publică până pe data de 2 februarie 2026. Ea a fost depusă la Camera Deputaților în data de 23 decembrie 2025, iar Senatul este camera decizională.
Citește pe Antena3.ro
